Retelele pentru diabetici sunt gratuite, cu toate acestea la cele doua cabinete de diabet din policlinica in fiecare zi sunt cozi, bolnavii calcandu-se in picioare pentru retete. Marea majoritate a celor care solicita retetele sunt persoane de varsta a doua si a treia.
Lucretia Parcalaboiu, diabetolog sef, a spus ca zilnic se dau peste 100 de retete: „Nu am avut niciodata probleme cu medicamentele sau cu insulina. Iar in cazul in care nu am avut un anumit medicament, am avut altele care sa le inlocuiasca, si avem si acum inlocuitor pentru orice fel de medicament”. Gorjenii au intrat insa in panica vazand ca in alte judete sunt probleme si vor probabil sa-si asigure stocuri de medicamente. Toate retetele eliberate sunt decontate de catre Casa de Asigurari de Sanatate Gorj.
Lucretia Parcalaboiu a mai spus ca „cei care vin la cabinetele de aici pentru retete au un comportament necivilizat, nu numai unii fata de altii, ci si fata de personalul medical care este injurat in fel si chip, desi nu au fost niciodata situatii in care sa ramana cineva fara reteta. O reteta presupune mai intai de toate consultatia, apoi scrierea si inregistrarea retetei, introducerea in calculator etc. Însa toate acestea nu sunt intelese de catre pacienti care sunt nerabdatori, care mai de care sa-si ia mai intai reteta”.
Lipsa de respect si de decenta din partea pacientilor are repercusiuni in primul rand asupra acestora, deoarece nu de putine ori s-a intamplat sa li se faca rau din cauza imbulzelii. Cele mai multe consultatii se fac in prima parte a fiecarei luni, cand de altfel este si nebunia cea mai mare la prescrierea retetelor, a mai spus Parcalaboiu.

Lipsa cadrelor medicale este vesnica problema a spitalelor gorjene. Cea mai acuta criza este de anestezisti, fara ei neputandu-se efectua interventiile chirurgicale. Spitalele din Tg-Carbunesti, Rovinari si Turceni duc lipsa de asemenea specialisti, operatiile fiind uneori amanate. La Targu-Carbunesti lucreaza un medic anestezist cu jumatate de norma, iar la Turceni activeaza un medic de la Craiova.
Directul Directiei de Sanatate Publica (DSP) Gorj, medicul Aristica Morosanu sustine ca, anual, circa 2000 de medici specialisti termina rezidentiatul, insa nu-si practica meseria. „Dupa sase ani de studiu si alti sapte de rezidentiat, acesti specialisti prefera sa lucreze la firme de medicamente, in distributie, acolo unde salariu este destul de bun, in loc sa practice meseria la spitale, indiferent ca sunt spitale mari sau mici. Si asta din cauza salariilor de mizerie cu care sunt platiti, pentru ca la o firma de medicamente iau cel putin 300 de euro pe luna, in timp ce un medic specialist castiga in jur de sapte milioane de lei/luna”, declara Morosanu.
Sectia ORL a Spitalului Judeteana nu are cadre suficiente. Sunt doar doi medici, unul pe sectie, si altul pe ambulatoriu, fiind necesari cate doi doctori pe sectie. De altfel, aceste posturi au fost scoase la concurs, potrivit celor declarate de directorul DSP Gorj Aristica Morosanu. Însa, de multe ori, posturile au fost scoase la concurs, dar au ramas neocupate, interesul medicilor nemaifiind acelasi.

Principala problema in recalcularea pensiilor o constituie lipsa de documente de la dosarul de pensie. În acest moment recalcularea pensiilor gorjenilor a ajuns la perioada cuprinsa intre anii 1981 si 1990, cand pentru recalculare sunt 17.453 de dosare, din care s-au evaluat pana in data de 18 martie – 6.532, iar verificate au fost peste 5.000 de dosare.
Rodica Ghimis, director executiv al Casei Judetene de Pensii Gorj, a declarat ca, in aceasta a doua etapa de recalculare, 37% din dosare sunt finalizate, urmand ca si restul sa fie supuse recalcularii. „Ulterior, printr-o hotarare de Guvern, vom trecem la plata acestora, plata care probabil se va face incepand cu luna iulie”, a mai precizat Ghimis.
Din recalcularea pensiilor, a reiesit faptul ca pensii mai mari au cei care au lucrat in sistemul bancar si medicii, insa acestia sunt foarte putini. Pentru acest proces de recalculare au fost angajati, pe o perioada determinata, 23 de persoane, care introduc in calculator datele din dosarul de pensie, vechimea, salariile si stabilesc punctajul. Verificarea ulterioara si emiterea deciziei se face de catre cei sase salariati ai Casei Judetene de Pensii Gorj, care au lucrat si pe legislatiile anterioare, a mai precizat Rodica Ghimis.

Adeverinte pentru pensionari
Hotararea de Guvern nr. 4/2005 reglementeaza modelul de adeverinte ce trebuie dat de catre unitati pensionarilor, care au lipsa in carnetele de munca, sporuri, indemnizatii, majorari de retributii sau chiar salarii. Adeverintele prin care se pot dovedi aceste sporuri trebuie sa mai cuprinda: denumirea unitatii, perioada in care s-a lucrat, cu indicarea datei de incepere si de incetare a raportului de munca, functia, meseria sau specialitatea exercitata, perioada in care a primit sporul si temeiul in baza caruia se va acorda. Adeverintele vor purta numar, data eliberarii, stampila unitatii, precum si semnatura celui care angajeaza unitatea sau a persoanei delegate in acest sens de conducerea unitatii.
Nu vor fi luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, si asta deoarece nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, recompensele cu caracter limitat, diurnele de deplasare si de delegare, al 13 salariu, alte sporuri care nu au avut caracter permanent, premiile anuale si cele acordate in cursul anului pentru realizarile deosebite etc.
Pentru perioada anterioara datei de 1 aprilie 1992, sporul de vechime in munca se calculeaza automat, in consecinta nu mai este necesara dovedirea acestuia prin adeverinte. Însa pentru perioada de dupa 1 aprilie 1992, sporul de vechime utilizat este cel inregistrat in carnetul de munca sau dovedit cu aceste adeverinte.
Adeverintele sunt eliberate de angajatori, care de altfel poarta intreaga raspundere cu privire la valabilitatea si corectitudinea acestora. Pentru persoanele care depun aceste adeverinte dupa trei ani de la data platii drepturile recalculate, noile drepturi recalculate se acorda potrivit legii 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.

O gramada de gunoi depozitata in strada face viata imposibila unor sateni din Bradiceni, comuna Pestisani. Oamenii nu pot iesi afara din cauza mirosului insuportabil, iar noaptea zeci de caini se strang la gunoi pentru a se hrani. Cel care a adus gunoiul nu locuieste in comuna si de o saptamana de cand l-a adus a plecat si a uitat de el.
Familia Diana si Marian Popescu din satul Bradiceni traieste de o saptamana un calvar. Chiar la fereastra casei lor, un vecin a depozitat doua masini de gunoi adus de la Avicola. „A venit si l-a depozitat aici in strada, la un metru de geamul casei mele. Nu pot deschide geamul, nici afara nu pot sta, am senzatia ca si in haine a intrat miroul asta de gunoi”, povesteste Diana Popescu.
Nu numai familia Popescu are de suferit, satenii incercand sa evite locul atunci cand sunt nevoiti sa se deplaseze. Pentru a merge la biserica, oamenii sunt nevoiti sa-si puna batistele la gura. Aerul este irespirabil, iar cand este cald mirosul se simte si la 200 de metri distanta de groapa de gunoi.
Oamenii spun ca cel care a adus gunoiul a si uitat de el. El sta la Targu-Jiu si a adus doua bascule de gunoi. L-a aruncat in strada si a plecat iar la Targu-Jiu. Nu s-a mai intors sa-l ia din strada. În aceste conditii, oamenii nici n-au cui sa-i ceara sa ridice gunoiul. Au incercat la primarie, dar nici aici n-au gasit intelegere.
Autoritatile locale sustin ca la primarie nu exista nici o reclamatie scrisa, dar ca vor rezolva problema. Viceprimarul comunei Pestisani Ion Poenaru spune ca a luat la cunostinta de cele intamplate si ca va lua legatura cu cetateanul care a adus gunoiul.
A fost anuntata si Garda de Mediu, dar, conform spuselor satenilor, comisarii de mediu n-au fost interesati de focarul de infectie aflat chiar in strada.