Peste 2.300 de dascali targujieni
isi cer drepturile in instanta

Profesorii din Tg-Jiu, afiliati la Sindicatul Liber din Învatamant, au dat in judecata Ministerul Educatiei si Cercetarii, sustinand ca au fost prejudiciati cu importante sume de bani, prin calcularea necorespunzatoare a salariului. Dascalii sustin ca la stabilirea salariului nu li s-au calculat, conform prevederilor legale, mai multe sporuri si indemnizatii. Ei solicita plata retroactiva, pe trei ani, a acestor sporuri si indemnizatii, care ar fi trebuit sa fie incluse in salariul de baza al profesorilor. Cauza se va judeca la Curtea de Apel Bucuresti.

Gheorghe Calniceanu, presedintele Sindicatului Liber din Învatamant Tg-Jiu, sustine ca angajatii pe care ii reprezinta, in numar de peste 2300, au primit, ani la rand, salarii mai mici. Situatia ar fi aparut din cauza ca sporurile si indemnizatiile au fost calculate incorect. „Am inaintat la Curtea de Apel Bucuresti, sectia Contencios-Administrativ Fiscal, cererea de revizuire pentru ultimii trei ani, pana la 1 octombrie 2004, a salariului profesorilor. Sunt sporuri si indemnizatii ce trebuiau incasate de catre cadrele didactice si personalul auxiliar. Pana in acest moment, doar doua sindicate care au facut actiune in judecata, si anume Arad si Galati, au avut castig de cauza, insa nu au vazut nici un leu”, a precizat Calniceanu.
Legea 128/1997 cu privire la statutul personalului didactic prevede o serie de sporuri si indemnizatii care au baze de calcul si moduri de includere in salariu diferite. Legea emisa in 1997 este neclara, nu are norme de aplicare, ci doar niste precizari generale care dateaza din acelasi an si care nu clarifica lucrurile, mai mult le incurca. Între lege si precizari exista o discordanta majora. Legea prevede baze diferite de calculare a sporurilor, in timp ce precizarile Ministerului de acum sapte ani prevad aceeasi baza pentru adaugarea sporurilor. Reprezentantii Ministerului Educatiei si Cercetarii, pe parcursul a sapte ani de cand a aparut legea, nu au emis norme de aplicare. Ca urmare, in fiecare judet ea a fost aplicata dupa cum a batut vantul. De abia din toamna lui 2004, dupa protestele cadrelor didactice, sporurile si indemnizatiile au fost incluse in salariul de baza.
Dascalii sustin ca, intrucat sporurile nu au fost calculate corect, au primit in tot acest timp salarii mai mici decat li s-ar fi cuvenit. Este vorba de indemnizatia de conducere, gradatia de merit, salariul de merit, sporuri de vechime, stres, fidelitate, doctorat, invatamant special, spor de zona si indemnizatie de dirigentie.
Desi profesorii sunt dezavantajati din 1997 de aceasta lege, daca instanta le va da castig de cauza, respectivele cadre didactice vor putea recupera prejudiciul doar pe trei ani, nu pe toata perioada celor sapte ani de cand s-a aplicat gresit legea.
Sumele ce ar trebui sa fie incasate de catre cadrele didactice si personalul auxiliar sunt cuprinse intre 8-40 milioane lei, in functie de vechimea cadrului didactic.
Conducerea Inspectoratului Scolar Judetean Gorj sustine ca, din luna octombrie 2004, sporurile si indemnizatiile au intrat in salariul de baza. „Erau patru sporuri ce se calculau la salariul functiei didactice, iar acum se calculeaza la nivelul salariului de baza”, a precizat Gheorghe Gamaneci, inspector scolar adjunct in cadrul ISJ Gorj.

IRINA IRINOIU
CORINA POPA

Cabinete medicale de la sate,
pe punctul de a fi inchise

Un cabinet medical din comuna Catunele este pe punctul de a fi inchis de Directia de Sanatate Publica (DSP) Gorj, dupa ce, in prealabil, i s-a retras autorizatia de functionare, pe temeiul ca activeaza intr-un spatiu impropriu, in conditii asemanatoare unui grajd. Un altul, din Vladimir, nu a fost reacreditat, practic fiind inchis, deoarece nu a mai incheiat contrat cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) Gorj. În localitatile Cransa, Negomir si Saulesti, localnicii au ramas fara medici de familie: fie au plecat, au decedat sau li s-a reziliat contractul. Nemultumiri sunt legate si de modul de respectare a programului de lucru, cei mai suparati fiind locuitorii comunelor limitrofe judetului Dolj. Motivul: cei mai multi medici de familie sunt din Craiova si, desi profeseaza in judetul nostru, „uita” sa mai treaca si pe la asiguratii gorjeni, de pe urma carora mananca, lejer, o paine.

În urma unui control comun al DSP si CJAS Gorj, s-a constat ca doua cabinete medicale din judet nu functioneaza in temeiul legii. Medicul Aristica Morosanu, directorul DSP Gorj, sustine ca tuturor medicilor de familie li s-a pus in vedere, in cadrul actiunii de reacreditare a cabinetelor medicale, sa se doteze cu sterilizatoare. O conditie minima, de altminteri, pentru functionarea acestora. Medicul Nita din Vladimir nu si-a procurat un asemenea aparat, motiv pentru care nu a incheiat contractul cu CJAS. De suferit au, in schimb, cei peste 1500 de asigurati de pe lista medicului in cauza. Desi platesc pentru sanatatea lor, localnicii din Vladimir nu pot beneficia acum de nici un fel de reteta sau consult, din cauza ca medicul ales de ei nu a binevoit sa-si achizitioneze aparatura ceruta pentru a putea functiona in continuare. Un dezinteres cras din partea acestui slujbas in halat alb, care, nemaiavand contract cu Casa, cea care ii deconteaza serviciile prestate catre asigurati, nu mai are decat posibilitatea de a-si deschide un cabinet particular.
Un alt caz este in comuna Catunele, medicul de familie neingrijindu-se de cabinet. El functiona intr-un spatiu impropriu, aproape intr-un grajd, motiv pentru care i-a fost retrasa autorizatia de functionare. „Medicului de familie i s-a prelungit termenul de reacreditare pentru a-si remedia deficientele, in caz contrar i se va rezilia contractul cu CJAS, mai ales ca acesta functioneaza cu 500 de asigurati, desi ar trebui sa aiba minim 1000. Nu mi se pare normal in conditiile in care cabinetul este amplasat in aceeasi cladire in care functioneaza alt cabinet si in care conditiile sunt exceptionale. Cand am intrat cu echipa de control era numai fum, asistenta nebinevoind sa fumeze afara”, a declarat directorul Morosanu.

Posturi vacante de medici de familie
Probleme sunt si cu medicii de familie din alte trei comune. La Crasna erau doi medici de familie, insa unul a murit, iar celuilalt i-a fost reziliat contractul din cauza afectiunilor neuropsihice. Doctorul care a incetat din viata avea angajat un medic de medicina generala cu drept de practica, care, cu acordul CJAS si DSP Gorj, si-a continuat activitatea pentru cei 6000 de asigurati. Cele doua posturi au fost, de altfel, scoase la concurs, la fel ca si in Saulesti si Negomir, cabinele medicale fiind parasite de fostii medici.
La Directia de Sanatate Publica Gorj s-au inregistrat plangeri ale asiguratilor din sud-estul judetului. Este vorba de comunele aflate in vecinatatea Doljului, gorjenii fiind nemultumiti de medicii de familie care lucreaza in cabinetele din Gorj, insa au domiciliul in Craiova. În atare conditii, programul de lucru nu este respectat cu strictete, in multe cazuri medicii „uitand” sa-si mai viziteze pacientii de pe urma carora au un ban in buzunar si mananca tihnit o paine. „În general este vorba de comunele Danciulesti, Stoina, Capreni, Hurezani, Turburea, Tantareni. Am demarat si noi controale, la sesizarile oamenilor, si am constatat ca nu in toate cazurile se respecta programul”, a concluzionat directorul DSP Gorj, Aristica Morosanu.

IRINA IRINOIU
CORINA POPA

Caderi de stanca in Defileu

Soferii care merg azi prin Defileul Jiului trebuie sa circule cu multa bagare de seama, dupa ce la granita dintre judetele Gorj si Hunedoara s-au inregistrat caderi masive de pietre. Zeci de tone de stanca s-au prabusit ieri dupa-amiaza, blocand circulatia pentru mai bine de doua ore. O Dacie a fost avariata de caderile de piatra, iar un biciclist a vazut cum muntele se prabuseste in fata sa.
Nicolae Ititesc are o meserie mai aparte si lucreaza exact in zona in care s-a produs caderea. Barbatul mergea cu bicicleta si spune ca „dintr-o data am observat cum o stanca isi da drumul, numai in filme am vazut asa ceva, si o facut un nor de praf. Înspre Petrosani mergea o Dacie si am crezut ca a facut-o praf stanca asta. Dupa ce s-o dus praful, am vazut Dacia lovita, pe partea stanga, pe geam o iesit un baiat din ea, si apoi a iesit si o fata. Eu am avut mult noroc pentru ca am scapat intreg. Nici acum nu-mi vine sa cred”.
În Defileul Jiului s-au format cozi kilometrice pana cand drumarii au deblocat partial drumul pentru a se relua circulatia. Schiopu Costel, sef ADN Petrosani, a dat insa asigurari ca lucrurile isi reintra treptat in normal: „Se poate circula pe ambele sensuri, nu mai prezinta un pericol deocamdata, dar nu stim ce se va intampla sus. Procesul de inghet dezghet asta face, intotdeauna unde e o fisura apar si probleme”.
Drumarii vor relua azi munca de a indeparta bucatile de stanca de pe sosea. Soferii vor astepta cel mult un sfert de ora pana la reluarea traficului, dar sunt avertizati ca, odata cu incalzirea vremii, pericolul unor noi caderi de pietre se mentine.

GIGI CIUNCANU