Gorjul, cel mai afectat judet
de alunecarile de teren

 

Judetul Gorj este considerat cel mai afectat judet din tara din punct de vedere al alunecarilor de teren, fiind afectate peste o suta de mii de hectare de teren agricol, dupa cum reiese dintr-un studiu realizat de Oficiul pentru Studii Pedologice si Agrochimice Gorj.

Conform datelor prezentate de Oficiul pentru Studii Pedologice si Agrochimice Gorj, in judetul nostru alunecarile de teren se manifesta pe o suprafata agricola de 106.579 hectare, adica pe 42% din suprafata agricola a judetului. Din totalul suprafetei agricole, 72.998 ha reprezinta alunecari stabilizate, 25.676 sunt alunecari semistabilizate si 7.905 reprezinta alunecari active. Acestea sunt date referitoare la procesul de alunecare ce se desfasoara la noi in judet.
Ploile si topirea brusca a zapezii ce au avut loc in ultima perioada au determinat extensia alunecarilor active, iar unele dintre alunecarile stabilizate si semistabilizate sa se reactiveze. În unele dintre localitatile din Gorj au fost afectate locuinte, reteaua de apa, linia electrica, drumuri judetene si comunale. În unele localitati in care au fost inregistrate alunecari de teren populatia inca se mai afla in pericol. Astfel, in localitatea Dobrita trei imobile au fost afectate, alte 18 fiind in pericol. La Rosia de Amaradia sunt inca in pericol locuintele populatiei, drumul comunal si linia electrica, iar terasamentul cai ferate este in pericol atat in aceasta localitate, cat si in comuna Albeni.
Situatia drumurilor judetene si comunale afectate de alunecari de teren prezentata de Prefectura Gorj este urmatoarea: DJ 627 D km 8+350 (comuna Runcu), DJ 657 B (Prigoria), DJ 672 C km 8+000 (sat Stoiesti, comuna Arcani), DJ 675 C km 12+300, DJ 672 (sat Vilcele, comuna Tismana), DJ 665 km 36+450 (intre comuna Crasna si orasul Novaci), DC 19 km 0+550 (sat Balcesti, comuna Bengesti-Ciocadia), DC 31 (sat Valea Pojarului, comuna Bustuchin). Acestea prezinta calamitati inregistrate anul acesta, fiind urmare a calamitatilor inregistrate in anii precedenti, care s-au activat in cursul acestui an si sunt tinute sub control.
Fondurile puse la dispozitie pentru reabilitarea zonelor afectate de alunecarile de teren sunt insuficiente, motiv pentru care Consiliul Judetean Gorj incearca obtinerea suplimentarii acestora. Pentru reabilitarea DN 66 Petrosani-Targu Jiu, afectat de alunecarile de teren ce au avut loc in lunile februarie si martie, este necesara suma de sapte miliarde. Astfel, Prefectura Gorj anunta „asigurarea in regim de urgenta a fondurilor necesare investitiilor de mai sus de catre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului”.
Pentru ca in Gorj se afla multe localitati in zone ce sunt predispuse alunecarilor de teren se vor lua urmatoarele masuri: continuarea studiilor de monitorizare sol-teren, intretinerea si continuarea lucrarilor hidroameliorative si de imbunatatiri funciare, revizuirea planurilor de urbanism la nivelul fiecarei localitati, interzicerea amplasarii de imobile in zone afectate de procese actuale active sau care pot deveni active, strategie pe termen mediu si lung de stramutare a imobilelor aflate in zone critice, pe alte amplasamente stabile. Pentru luarea acestor masuri fondurile vor fi asigurate in regim de urgenta de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, prefectul Stefan Popescu-Bejat a trimis acestora adrese scrise cu privire la situatia din Gorj. Pentru reabilitarea zonelor afectate de exploatarile miniere, prin Ministerul Economiei si Comertului s-a cerut sprijinul cu fonduri financiare a Societatii Nationale a Lignitului Oltenia, Complexelor Energetice Rovinari si Turceni, Complexului Energetic Isalnita din judetul Dolj.

Serviciul de Gospodarire a Apelor trebuie sa previna noi inundatii
În cursul anului trecut in judetul nostru au fost inregistrate in urma precipitatiilor si a viiturilor de pe raul Sohodol inundatii ce au afectat casa si terenul lui Radion Vinturis din comuna Arcani, sat Stroiesti, iar in aceasta perioada Sistemul de Gospodarire al Apelor Gorj va executa devierea cursului de apa pe 500 m lungime. Astfel, se va elimina pericolul eroziunii de mal in zona locuintei afectate, a drumului judetean si prevenirea eventualelor eroziuni in aval, ce ar putea afecta alte 2 case. Aceasta lucrare va fi realizata din surse proprii dupa ce toti proprietarii terenurilor isi vor da acceptul.
O situatie similara se intalneste si in comuna Licurici, sat Totea de Licurici, unde podul ce este construit pe paraul Totea a coborat talvegul circa 2 m ce in timp a produs eroziunea malurilor si prabusirea taluzelor pe maluri pe lungime de circa 100 ml. Pentru ca imobilele ce sunt puse in pericol, Scoala Generala si doua case locuite, sa nu fie afectate Consiliul Judetean Gorj va cere un studiu pentru reabilitarea podului.
Pentru evitarea producerii altor calamitati Sistemul de Gospodarire a Apelor din Gorj va realiza lucrari de reabilitare a punctelor critice de pe cursurile de apa. Aceste lucrari vor fi realizate din surse proprii in urma Planului Tehnic pentru anul 2005. Raurile ce vor beneficia de acestea sunt: raul Gilort (comuna Albeni, sat Mirosloveni), raul Ciocadia (comuna Bengesti-Ciocadia, sat Liniuta), raul Ciocadia (comuna Bengesti-Ciocadia, sat Ciocadia), paraul Jilt (comuna Borascu, sat Mentii din Dos), raul Susita (Municipiul Tg-Jiu), raul Amaradia (zona Avicola, Targu Jiu), raul Susita (comuna Stanesti), raul Amaradia (comuna Musetesti, sat Stancesti), raul Blahnita (comuna Sacelu, sat Surupati), raul Blahnita (comuna Crasna, sat Crasna din Vale), raul Cioiana (localitatea Ticleni, sat Tunsi), paraul Bistricioara (comuna Pestisani, sat Borosteni),paraul Orlea (oras Tismana, sat Racoti), paraul Turbati (comuna Crasna, sat Buzesti), raul Galbenu (comuna Bumbesti Pitic, sat Bumbesti Pitic), paraul Aninis (comuna Crasna, sat Aninis), paraul Valea Radosului (comuna Crasna, sat Rados). Pentru aceste lucrari Sistemul de Gospodarire a Apelor Gorj a cerut sprijinul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor si Companiei Nationale a Apelor Romane.

LOREDANA ECOVITA

La Bursa Locurilor de Munca au fost
angajate 45 de femei

 

45 de femei au fost angajate pe loc la Bursa Locurilor de Munca pentru Femei ce a avut loc ieri, 18 martie, la Casa de Cultura a Sindicatelor din Targu Jiu. Aceasta a fost organizata de Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Gorj ce a contactat un numar de 159 agenti economici. La Bursa au participat doar 32 de agenti economici ce au oferit un numar de 278 locuri de munca, iar in cautarea unor slujbe au fost 355 de femei. Din acestea au fost selectate in vederea sustinerii unui interviu suplimentar, la sediul firmelor, pentru angajare 232 de persoane. Meseriile pentru care agentii economici prezenti la Bursa aveau nevoie de personal au fost: asistent medical, muncitor necalificat, cosmetician, operator calculator, secretara, inginer automatist, ospatar, bucatar, vanzator, reprezentant vanzari, lucrator gestionar, contabil, economist, tehnician, preparator produse cosmetice.
Seful Agentie de Somaj din Targu Jiu, Vasile Piciorusi, a declarat „ca forta de munca feminina din Gorj este tanara, numeroasa, majoritatea fiind absolvente”, iar agentii economici sunt putini.
Pentru ca Bursa locurilor de munca si-a dovedit necesitatea si oportunitatea, AJOFM Gorj a anuntat ca va mai organiza in cursul acestui an patru editii, prima dintre acestea va avea loc in data de 15 aprilie si va fi adresata tuturor categoriilor socio-profesionale de persoane.

LOREDANA ECOVITA

Datornicii isi achita din restantele la sanatate

 

Deputatul liberal Sorin Paveliu se declara multumit de modul in care marii datornici la bugetul de sanatate incep sa isi achite restantele. Parlamentarul gorjean este medic de profesie si, in consecinta, este interesat de domeniul respectiv. Deputatul spune ca in judet exista mii de contribuabili care nu si-au platit obligatiile la bugetul asigurarilor de sanatate in ultimii ani.
Paveliu mentioneaza insa ca doar circa 100 de firme constituie grosul datornicilor la buget. Acesta a constatat ca, in ultima vreme, datoriile au inceput sa fie platite tocmai pentru ca patronilor li s-a aratat ca nu mai este de glumit cu asa ceva. „Atunci cand tu vezi ca vecinul incalca legea, nu prea iti vine nici tie sa o respecti. Dar daca impunem ordine si aratam ca nu mai este de glumit cu asa ceva, iata ca lucrurile se misca in bine si oamenii incep sa plateasca. Unii au fost invatati ani de zile sa nu achite pentru ca nu li se intampla nimic. Acum, de cand cu sechestrarile de bunuri si toate celelalte, lucrurile evolueaza intr-un ritm pe care eu il consider satisfacator”.

GIGI CIUNCANU

Petrom majoreaza, din nou, tarifele la motorina

 

Petrom majoreaza, din nou, tarifele la motorina, de luni, 21 martie, pretul motorinei comercializate la statiile proprii va creste cu pana la 700 de lei pe litru. Tarifele la benzina si gazul petrolier lichefiat raman insa neschimbate. Potrivit unui comunicat al societatii, preturile motorinei super euro diesel si euro diesel vor creste cu 700 de lei pe litru, respectiv 600 de lei pe litru. Astfel, un litru de motorina super euro va costa 29.600 de lei, fata de 28.900 de lei in prezent, iar motorina euro va ajunge de la 28.300 de lei pe litru la 28.900 de lei. Ultima modificare de preturi la Petrom a avut loc la inceputul acestei saptamani, cand motorina a fost scumpita cu 1.000 de lei pe litru, iar benzina cu 400-500 lei pe litru.

R.T.

Nemtii vor moderniza utilajele din minerit

 

Investitorii nu vor veni in judet pana cand autoritatile nu vor rezolva problema proprietatilor. Liderul sindical Marin Condescu sustine ca nici un om de afaceri nu demareaza o investitie pana nu are certitudinea proprietatii terenului. Acesta vorbeste insa despre viitoare colaborari cu nemtii si despre infiintarea unor societati mixte romano-germane.
Condescu afirma ca societatile mixte pot fi create inclusiv de actualii prestatorii de servicii din minerit, care traverseaza perioade grele. Viitoarele firme se vor ocupa de modernizarea completa a utilajelor din minerit, dupa modelul german. Liderul sindical spune ca pana acum s-au facut doar reabilitari ale utilajelor, reabilitari care costa mult mai mult decat o modernizare completa a intregului flux de exploatare a carbunelui.

GIGI CIUNCANU