Jumatate din donatiile incasate de PUR
anul trecut ar putea fi ilegale

Institutul pentru Politici Publice (IPP) afirma ca 49,3% din donatiile incasate de PUR in 2004, respectiv suma de 2,8 miliarde lei, ar putea a fi ilegale. „În cadrul programului de analiza a finantarii partidelor si a campaniilor electorale, IPP a urmarit modul de respectare a declararii de catre partidele politice in Monitorul Oficial a donatiilor primite in anul 2004 si a constatat ca Partidul Umanist Roman (Social-Liberal) a beneficiat de donatii susceptibile de a fi ilegale, in valoare de 2.800.000.000 lei", se arata in comunicatul IPP.
Potrivit aceleiasi surse, in Monitorul Oficial, nr. 84/2005, partea a III-a, apar printre donatori S.C. Intact Advertising S.A. si S.C. Grivco S.A., ambele societati cu donatii la limita maxima admisa, 1,4 miliarde lei fiecare, dar si cu datorii la bugetul de stat, asupra carora se incepuse procedura executarii silite, conform Legii 161/2003, publicata de Ministerul Finantelor Publice (MFP), incalcandu-se astfel alin.4 si 5 din Legea finantarii partidelor potrivit carora "persoanele juridice sunt obligate ca la data efectuarii donatiei sa aiba achitate integral datoriile fata de bugetul de stat si cel al asigurarilor sociale de stat".
Precizand ca sanctiunea in acest caz, conform prevederilor legale, este amenda contraventionala de la 30 milioane lei la 300 milioane lei si confiscarea catre bugetul de stat a celor 2,8 miliarde lei, suma ce a facut obiectul contraventiei, IPP solicita Curtii de Conturi a Romaniei si MFP sa verifice aceasta situatie si, in cazul in care aceste date se confirma, sa inainteze spre solutionare actul de constatare catre Curtea de Apel Bucuresti.
PUR precizeaza, intr-un comunicat dat publicitatii ieri, ca in prezent Curtea de Conturi efectueaza un control, prevazut prin lege, cu privire la finantarea formatiunii politice. De asemenea, PUR precizeaza ca societatile donatoare S.C. Intact Advertising S.A. si S.C. Grivco S.A. nu aveau, la data semnarii actelor de donatie, datorii catre bugetul de stat.
silite.
”Nu suntem familiarizati cu activitatea curenta a Institutului de Politici Publice si cu scopurile pe care acesta le serveste, dar suntem convinsi ca unica institutie abilitata si credibila sa formuleze un raport privitor la finantarea PUR si a oricarui partid din Romania este Curtea de Conturi, al carei raport final il asteptam", afirma umanistii.

„Este nevoie de un sistem transparent pentru publicitatea de stat”

Premierul Calin Popescu Tariceanu a anuntat, ieri, ca guvernul va promova un proiect de lege care va asigura gestiunea corecta a fondurilor destinate publicitatii de stat, pentru realizarea textului Executivul urmand sa colaboreze cu societatea civila. „Romania are nevoie de un sistem transparent si controlabil pentru publicitatea de stat", a spus seful Guvernului, care a sustinut o declaratie politica in fata deputatilor, in calitate de parlamentar al PNL.
Tariceanu considera ca este nerealist cel care isi imagineaza ca schimbarea de putere duce automat la rezolvarea problemelor societatii, daca nu exista vointa politica.
Agenda "reziduala" preluata de noua majoritate dupa alegeri are "o densitate de plumb", existand foarte multe probleme nerezolvate de la inceputul anilor 1990, iar una dintre problemele cheie este relatia presei cu institutiile statului, a mentionat premierul.
„Guvernul actual are vointa politica de a nu folosi banii publici pentru a controla presa", a precizat acesta, intrucat considera ca o presa libera, profesionista si responsabila este semnul de sanatate al unei democratii.
De asemenea, prim-ministrul a spus ca "nu va accepta" ca sa fie data publicitatea de stat pe criterii discretionare, intrucat acest fapt inseamna sa folosesti bani publici impotriva cetatenilor.
Premierul a precizat ca va fi creat un grup de lucru, format dintr-un reprezentant al Guvernului, reprezentantii societatii civile si ai organizatiilor media, care vor construi rapid un sistem eficient de utilizare a banilor publici.
El a aratat ca Centrul de Jurnalism Independent (CJI) a avut "o initiativa laudabila" in acest sens si va juca un rol central in acest proiect.
"Pana la crearea noului sistem, guvernul va prezenta public, in mod regulat cum a utilizat fondurile pentru publicitate", a declarat prim-ministrul, cu mentiunea ca ministerelor le-au fost solicitate deja datele pe primele luni ale anului in curs.
El s-a referit si la agresiunile impotriva jurnalistilor, intrucat apreciaza ca "daca un jurnalist este batut, din cauza ca este jurnalist, atunci este vorba despre un atac la siguranta democratiei" si a asigurat ca MAI ia masuri pentru rezolvarea acestui gen de probleme.
Calin Popescu Tariceanu a aratat ca a sustinut aceasta declaratie politica pentru ca normalizarea relatiilor dintre institutiile statului si presa este o chestiune de interes national, iar rezolvarea acestor chestiuni nu poate avea loc cu ignorarea Parlamentului.
El a explicat ca a luat aceasta decizie dupa ce a analizat situatia presei in ultimii ani. Tariceanu a prezentat deputatilor mai multe fragmente din raportul Agentiei pentru Monitorizarea Presei si din cel al Freedom House, ambele din 2004, aceste materiale constatand ca presa functioneaza intr-un mediu economic ce nu respecta legile economiei de piata, principala cauza fiind institutiile statului care acorda, prin intermediul publicitatii, bani publici in mod discretionar si netransparent.
Tariceanu a aratat ca aceste constatari se regasesc si in rapoartele Comisiei Europene si Parlamentului European si ale Departamentului de Stat al SUA.
Premierul a spus ca a constatat ca guvernul era prins intr-un conflict steril cu unele organizatii ale societatii civile, din cauza blocarii accesului la informatiile publice legate de publicitatea de stat si s-a referit la procesul intentat de CJI fostului guvern.
"Un guvern democratic nu se lupta cu societatea civila, ci construieste impreuna cu ea. Prin urmare am dat CJI toate informatiile pe care le-a avut, iar partile au stins litigiul in instanta", a spus el.
În demersul de a pune in practica principiul transparentei institutionale, Cancelaria premierului a furnizat datele, la cererea unui cotidian central, despre fondurile cheltuite de ministere si institutiile din subordine, pentru publicitatea de stat, pana la sfarsitul lui 2004, totalul depasind 65 de milioane de euro. În opinia sa, schimbarea atitudinii clasei politice si a institutiilor statului fata de presa va duce la profesionalizarea relatiei cu mass-media si "semnalul ca democratia romaneasca functioneaza".

Exceptii ridicate in instanta in dosarul Cozma

La termenul de ieri al procesului avand ca obiect cererea de anulare a decretului prin care a fost revocata gratierea lui Miron Cozma, reprezentantul Administratiei Prezidentiale, consilierul prezidential Renate Weber, precum si Antonie Iorgovan, avocatul celor chemati in garantie - fostul presedinte Ion Iliescu si fostul prim ministru Adrian Nastase - au ridicat mai multe exceptii in fata instantei Curtii de Apel Bucuresti. Consilierul prezidential Renate Weber a invocat si sustinut in fata instantei exceptia privitoare la faptul ca in cererea de chemare in judecata nu este indicat nici un parat. Pe de alta parte, Antonie Iorgovan a invocat exceptiile lipsei calitatii procesuale active a Administratiei Prezidentiale precum si inadmisibilitatea cererii de chemare in garantie a clientilor sai.
Litigiul de contencios administrativ se poarta intre egali si "este impardonabil ca Administratia Prezidentiala chemata in judecata sa fuga de raspundere", a declarat avocatul Iorgovan. Potrivit acestuia, cel care nu mai este presedinte nu poate fi chemat in judecata. De asemnea, Antonie Iorgovan a adaugat ca Legea contenciosului administrativ prevede ca actele ivite pe baza relatiei dintre presedintele Romaniei, Guvern si Parlament nu pot fi atacate.
În schimb, avocatul lui Miron Cozma, Adrian Roseti, a pledat pentru ideea ca decizia de revocare a gratierii reprezinta un act cenzurabil de instanta. În opinia lui Adrian Roseti, suma de 5.000.000 de euro ceruta ca daune morale de catre clientul sau, "este un semnal ca autoritatile statului nu pot sa-si exercite abuziv prerogativele cu care cetatenii le-au investit".
Magistratii Curtii de Apel Bucuresti (CAB) au acordat un nou termen - 19 aprilie - pentru judecarea cererii Administratiei Prezidentiale si a Secretariatului General al Guvernului de suspendare a executarii decretului de gratiere privindu-l pe Miron Cozma si pe alti 45 de condamnati, in conditiile in care unii dintre acestia nu au fost corect citati. Condamnatii au solicitat totodata instantei sa nu mai fie adusi la CAB, pentru ca au probleme de sanatate. „Gratierea individuala este neconditionata si irevocabila", a declarat Mirela Elian, avocatul unuia dintre acuzati, Valentino Acatrinei.
Consilierul de la Administratia Prezidentiala, Corneliu-Liviu Popescu, a precizat ca solicitarea institutiei pe care o reprezinta si a SGG a fost introdusa pana la solutionarea irevocabila a cauzei pe fond privind constatarea nulitatii decretului de gratiere. El a motivat aceasta cerere prin faptul ca este normal sa se elimine toate dubiile in legatura cu semnarea acestui decret de catre fostul sef al statului.

Insulta si calomnia se pedepsesc
cu amenda, nu cu inchisoare

Insulta si calomnia la adresa autoritatilor nu se mai pedepsesc cu inchisoarea. Cele doua infractiuni prevazute de Codul Penal vor fi sanctionate doar cu amenzi cuprinse intre 2,5 milioane si 130 milioane de lei. Camera Deputatilor a acceptat modificarea, prevazuta intr-o ordonanta de urgenta a guvernului. Noile reglementari se aliniaza la prevederile Codului Penal in privinta calomniei si insultei la adresa persoanelor care nu detin functii publice. În aceste cazuri sanctiunea este amenda. De aceea, Camera Deputatilor a abrogat, la propunerea Comisiei juridice, articolul care stipula ca insulta sau calomnia la adresa autoritatilor se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda. Si asta pentru ca, au spus deputatii juristi, demnitatea persoanei este aceeasi, indiferent de functia si rolul social al celui lezat.