Reteaua lui Tardea a dat o teapa istorica
de peste 2.700 de miliarde lei

Comunicatul care urmeaza nu mai are nevoie de nici un comentariu. Cititorii care au urmarit relatarile din ultimele luni despre fraudele bancare de la BCR Novaci au aflat mai din timp ca arestarea fostilor directori Sorin Popescu si Dumitru Contoloru a fost o joaca de copii pana la descoperirea adevaratilor vinovati pentru prejudiciile create. PNA are cuvantul, chiar daca in urma cu un an nu lasa sa se intrevada ca adevaratii vinovati ar putea fi gasiti, in conditiile politice de atunci. Intertitlurile apartin redactiei.

«Procurorii Sectiei de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie din cadrul Parchetului National Anticoruptie, in cooperare cu Banca Nationala a Romaniei si conducerile unor banci comerciale ce isi desfasoara activitatea in tara noastra, au evaluat si dimensionat o frauda de proportii in sistemul bancar romanesc, evaluata la peste 2.700 miliarde lei.
Cauza, de o complexitate deosebita, a scos in evidenta inginerii si scenarii financiar-bancare prin care cateva grupuri de interese s-au asociat si organizat in derularea unor operatiuni fictive si ilegale axate pe acordarea si utilizarea de credite bancare cu incalcarea normelor legale, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase materiale necuvenite.

Zeci de functionari bancari cu activitate infractionala
Activitatea infractionala a fost localizata, in timp, in perioada ianuarie 2002 – aprilie 2003, din actele de urmarire penala efectuate pana in prezent rezultand, ca participanti – direct sau indirect - 37 de functionari bancari de la Banca Comerciala Romana, Romanian International Bank (RIB) si Banca Romaneasca, precum si numerosi reprezentanti ai peste 50 de societati comerciale, controlate, in principal, de invinuitii MATYAS GABRIEL VIOREL, TÂRDEA PAUL PETRE si inculpatul MARIN ION.
În circuitul financiar-bancar ilicit au fost atrase conducerile agentiilor, filialelor si sucursalelor din judetele Gorj, Valcea, Olt si municipiul Bucuresti ale celor trei banci comerciale, dar, cu deosebire, persoane cu atributii de conducere, decizie si control de la nivel central.
Principalele infractiuni care se retin in sarcina functionarilor bancari invinuiti sunt: acordare de credite cu incalcarea normelor bancare si a legislatiei in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase materiale necuvenite sau complicitate la aceasta infractiune, complicitate la inselaciune si asociere in vederea savarsirii de infractiuni de coruptie sau conexe acestora, toate in forma continuata si aflate in concurs real.

File CEC si ordine de plata semnate in alb
În fapt, s-a stabilit ca, in perioada de referinta, doua mari grupuri de firme apartinand inculpatilor MARIN ION si MATYAS GABRIEL VIOREL – ambele coordonate, supravegheate si controlate de invinuitul TÂRDEA PAUL PETRE – impreuna cu multe alte societati comerciale din judetele Valcea si Gorj, au obtinut si utilizat ilegal credite, pe baza unor contracte si operatiuni economice fictive de livrare a unor produse petroliere si instalatii de foraj sau de prestari de servicii inregistrate doar scriptic, care in realitate nu s-au derulat niciodata.
Din declaratiile administratorilor de firme si ale martorilor rezulta ca acestia au semnat in alb file CEC si ordine de plata, precum si facturi si contracte fictive intocmite in numele lor, toate fiindu-le prezentate de invinuitul MATYAS GABRIEL VIOREL. La randul sau, acesta era recomandat functionarilor bancari de cumnatul sau, invinuitul TÂRDEA PAUL PETRE, care intervenea premeditat, sistematic si continuu pentru obtinerea ilegala de credite.
De retinut si faptul ca societatile comerciale din Bucuresti reprezentate de invinuitul MATYAS GABRIEL VIOREL – dar controlate de cumnatul sau, nu au desfasurat nici un fel de activitate comerciala, nu au efectuat plati si nici nu au contractat credite pana la intalnirea cu societatile comerciale apartinand inculpatului MARIN ION. Ulterior, intre cele doua grupuri de firme a inceput sa se desfasoare o puternica afacere comerciala, derulandu-se scriptic livrari si achizitii imense de produse petroliere ce depaseau pana si posibilitatile fizice ale unor societati recunoscute in domeniu. Firmele din Bucuresti achizitionau produsele de la una dintre societatile din grupul apartinand lui Marin Ion si in aceeasi zi, cu acelasi transport, le vindeau unei alte firme din grup, la preturi mult mai mari.

Tardea a obtinut 291 de credite in 125 de zile
Pentru derularea acestor contracte fictive, firmele controlate de invinuitul TÂRDEA PAUL PETRE, prin intermediul invinuitului MATYAS GABRIEL VIOREL, contractau credite de sute de miliarde de lei de la unitati bancare din Bucuresti. Numai de la Sucursala BCR – Sector 6, aceste firme au obtinut ilegal 291 credite totalizand 1.200 miliarde lei, intr-un interval de timp stabilit la 125 zile lucratoare. Aceasta presupune ca invinuitii au reusit, prin activitatea lor infractionala si prin relatiile pe care si le-au stabilit la nivelul conducerii sucursalei, dar si la nivelul Centralei BCR sa obtina chiar doua sau trei credite zilnic. Din probele administrate in cauza rezulta ca toate aceste ilegalitati ar fi devenit posibile urmare a sprijinului acordat de invinuitii MIHAI ILIE – vicepresedinte al Bancii Comerciale Romane – si TREAPAT MIHAI LAURENTIU – director al Directiei de Metodologie si Managementul Riscului din Centrala BCR , care il prezentau subalternilor pe TÂRDEA PAUL PETRE drept „consilier guvernamental”. În aceeasi calitate, invinuitii ar fi intervenit si la conducerea Sucursalei BCR - Sector 4 Bucuresti, de unde firmele apartinand lui MATYAS GABRIEL VIOREL si TÂRDEA PAUL PETRE au obtinut 31 credite in valoare totala de peste 170 miliarde lei. De retinut, in acest caz, ca numai in doua luni Sucursala a acordat unei singure firme controlate de invinuiti 25 de credite, garantate prin file CEC emise ilegal de o societate din Valcea, apartinand inculpatului MARIN ION.

Complicitate la cel mai inalt nivel
Atat vicepresedintele Bancii Comerciale Romane, invinuitul MIHAI ILIE, cat si directorul Directiei de Metodologie si Managementul Riscului din Centrala BCR, invinuitul TREAPAT MIHAI LAURENTIU, ar fi contribuit, prin actiuni sau inactiuni, la crearea, organizarea, planificarea si desfasurarea activitatii de creditare in conditii nelegale sau cu incalcarea normelor bancare din cadrul Sucursalelor aflate in subordine.
Alaturi de cei doi inalti responsabili din Centrala BCR, pentru totalitatea creditelor acordate ilegal de Sucursalele din sectoarele 4 si 6 Bucuresti ale bancii au mai fost pusi sub invinuire 16 functionari bancari: directorii si, totodata presedinti ai Consiliului Director, STAICOVICI MIHAELA si HAJDU MIHAI; directorii adjuncti POPESCU CLARA si ANGHELEA DOINA; contabilii sefi RADESCU MARIA si MOGOI ELENA; consilierii juridici MÎSU DIANA AURA si GOGOLAN MARIA; sefii Serviciului credite BANU GABRIEL si VOICU VERGINICA – toti membri ai Consiliului director; precum si ofiterii de credite TOMA DOINA, APOPEI MARILENA (de la Sectorul 4) si RAIS LUMINITA, STANCIU SORIN, PRISECARIU MIHAI si PANDEL CARMEN FLORENTINA.

Model de inginerie financiar-bancara
Cu titlu de exemplu, prezentam succint activitatea infractionala de la Sucursala BCR - Sector 6 Bucuresti, prin care a fost favorizata obtinerea creditelor in valoare totala de peste 1.200 miliarde lei. Astfel, anchetatorii au retinut ca invinuitul HAJDU MIHAI - in dubla sa calitate de director al Sucursalei BCR – Sector 6 si de presedinte al Consiliului Director – in mod intentionat nu ar fi organizat, coordonat si controlat activitatea de inregistrare si raportare a societatilor comerciale controlate de MATYAS GABRIEL VIOREL si TÂRDEA PAUL PETRE, desi de la inceputul creditarii (dar mai ales pe parcursul derularii creditelor) au existat elemente clare care dovedeau interdependenta dintre ele, precum si relatiile cu firmele din judetul Valcea reprezentate de inculpatul Marin Ion.
De asemenea, invinuitul HAJDU MIHAI ar fi creat un circuit de documente comerciale si financiar - bancare false in vederea acordarii de credite cu incalcarea dispozitiilor legale si a normelor bancare. De altfel, in sarcina invinuitului s-a retinut si savarsirea infractiunii de instigare la fals in inscrisuri sub semnatura privata.
Mai mult, in toata perioada care face obiectul prezentei cauze penale, invinuitul ar fi semnat, impreuna cu seful Serviciului credite, contabilul sef si ofiterul de serviciu, referatele de credite pe care le aproba, ulterior, in sedinta comitetului director al Sucursalei. Totodata, semna contractele de credit pentru societatile comerciale reprezentate de inculpatul Matyas Gabriel Viorel, impreuna cu seful Serviciului credite, contabilului sef, juristul bancii si beneficiarul de credite.
Alaturi de ceilalti salariati din banca, invinuitul ar fi sprijinit efectuarea multiplelor transferuri cu importante sume de bani in contul societatilor comerciale reprezentate de inculpatul Matyas Gabriel Viorel sau a altor persoane fizice.

Opt inalti functionari ai RIB, pusi sub acuzare
În mod similar si din dispozitia invinuitilor MIHAI ILIE si TREAPAT MIHAI LAURENTIU din conducerea Centralei BCR, s-ar fi implicat in activitatea ilegala de creditare si functionarii Sucursalei Sector 4 – Bucuresti.
Din probele administrate in cauza s-a stabilit, de asemenea, ca in mai putin de 4 luni (octombrie 2002- ianuarie 2003) societatile aflate sub controlul lui MATYAS GABRIEL VIOREL si TÂRDEA PAUL PETRE au fost favorizate de catre invinuitul BALAN NICULAE – vicepresedinte la Romanian International Bank - in obtinerea ilegala a unui numar de 40 de credite, in cuantum de aproape 510 miliarde lei de la aceasta banca. În fapt, invinuitul ar fi intervenit in operatiunile de avizare din punctul de vedere al legalitatii si ar fi sprijinit creditarea cu rapiditate a celor cinci societati din Bucuresti, desi acestea nu erau clienti ai bancii. Totodata, ar fi impus personalului din subordine, respectiv de la Sucursalele Mosilor si 13 Septembrie din Bucuresti, sa efectueze, cu prioritate, operatiuni bancare solicitate de invinuitii MATYAS GABRIEL VIOREL si TÂRDEA PAUL PETRE si sa accepte cec-uri si alte documente justificative care nu aveau la baza tranzactii economice reale.
În cadrul acestei unitati bancare au mai fost pusi sub invinuire opt inalti functionari bancari de la Sucursalele Mosilor si 13 Septembrie: directorii si, totodata presedinti ai Comitetului de credite, PAUSESCU DANIEL si POPESCU MIOARA; contabilii sefi SERBAN VASILICA si FLOREA LUMINITA; VRÂNCEANU DANIELA FLORINA –toti membri ai Comitetelor de credite; ofiterii de credite ILIU ROXANA, RADU SIMONA ANDREEA si GEORGESCU COSMIN.

Intra in joc si BCR Novaci, cu o frauda de 788 miliarde
Activitatea din Sucursalele Romanian International Bank a fost in stransa legatura cu alte unitati bancare, precum si cu Sucursala BCR Novaci judetul Gorj, prin conturile carora, societatile comerciale reprezentate de MATYAS GABRIEL VIOREL si MARIN ION (trimis deja in judecata de PNA in alte doua dosare penale cu prejudicii de 296 miliarde respectiv, 126 miliarde lei alaturi de alti inculpati) au efectuat, planificat si organizat in mod repetat, insemnate plati, transferuri, ridicari si depuneri de numerar, in interesul unuia sau altuia.
Relatiile de cooperare, planificare, coordonare si control asupra activitatii societatilor comerciale din grupurile reprezentate de MATYAS GABRIEL VIOREL in Bucuresti si de MARIN ION la Valcea au condus la interdependenta si la continuitatea activitatii ilegale de creditare din sisteme diferite de banci. Au fost create, astfel, circuite financiar-bancare interdependente in scopul obtinerii de foloase in mod reciproc, atat de catre societatile comerciale din grupurile reprezentate de cei doi inculpati cat si de bancile in cauza, prin acordarea de credite noi pentru rambursarea altora aflate la scadenta. În si din aceste banci (BCR si RIB) au fost incasate, respectiv efectuate, plati si transferuri cu sume importante de bani pentru societatile comerciale care au beneficiat de credite de la BCR – Sucursala Novaci, unde a fost localizata frauda de peste 788 miliarde lei, reclamata initial si care a determinat declansarea cercetarilor in prezentul dosar penal.

Tardea si-a implicat si fiul in afacere
Cea de-a treia unitate bancara intrata in circuitul de obtinere frauduloasa a unor credite este Banca Romaneasca – Sucursala Baneasa, de la care o singura firma reprezentata de invinuitul MATYAS GABRIEL VIOREL, dar controlata efectiv de cumnatul sau, TÂRDEA PAUL PETRE, a obtinut in mai putin de o luna trei credite pe ordine de plata, in valoare totala de 45 miliarde lei. Functionarii bancari angajati in acordarea si utilizarea ilegala de credite si pusi sub invinuire sunt: PATRICHI NICOLAE – director si presedinte al Comitetului de credite; BAIETII MIHAELA – contabil sef, si PROTOPOPESCU MIHAELA – membri ai Comitetului de credite si LUPU MADALIN, ofiter credite.
În legatura cu obtinerea ilegala de credite de la sucursalele din Bucuresti ale acestor trei banci au fost pusi sub invinuire in prezentul dosar penal: MATYAS GABRIEL VIOREL si cumnatul sau, TÂRDEA PAUL PETRE, care a coordonat intreaga infractionala a grupurilor de firme constituite in Bucuresti si judetele Valcea si Gorj, precum si TÂRDEA ANDREI ALEXANDRU (fiul lui Tardea Paul Petre), DANCESCU RENATA si CRISTEA VALENTIN MARIUS, reprezentanti ai societatilor comerciale din Capitala care au beneficiat de credite.
Atat de la Banca Comerciala Romana, cat si de la Romanian International Bank si Banca Romaneasca, cele cinci firme controlate de invinuitii MATYAS GABRIEL VIOREL si TÂRDEA PAUL PETRE au atras credite in valoare totala de aproape 2.000 miliarde lei, garantate cu instrumente de plata emise fictiv de firmele din grupul apartinand inculpatului MARIN ION.
La randul lor, aceste firme luau si ele credite de la Sucursalele Novaci si Gorj ale Bancii Comerciale Romane sau de la Agentia Corabia, judetul Olt, a aceleiasi unitati bancare, scontand, partial, instrumente de plata emise de grupul de societati controlate de invinuitii MATYAS GABRIEL VIOREL si TARDEA PAUL PETRE. Diferenta de bani era folosita pentru constituiri de depozite, majorari de capital social, achizitii de autoturisme, cumparari de imobile si transferuri bancare, multe fiind realizate fara documente justificative.

Metoda „suveica”: credite noi pentru plata unor credite vechi
Relatiile contractuale dintre cele doua grupuri de firme au avut drept scop intrarea in circuitul bancar a efectelor comerciale, desi documentele incheiate si parafate de invinuiti nu indeplineau conditiile de valabilitate prevazute de lege. Pentru a obtine creditele de la cele trei unitati bancare, invinuitii s-au folosit de metoda numirii unei singure persoane ca administrator al mai multor societati comerciale care, de regula, nu desfasurau operatiuni comerciale prin conturi bancare. Totodata, administratorii erau rude sau apropiati ale persoanelor care administrau firma de baza (cei doi invinuiti), schema functionand in conditiile in care bancile nu le considerau debitor unic, ci simple societati, fara nici o relatie intre ele, cu toate ca banii obtinuti din credite se concentrau la unitatea de baza.
În acest joc piramidal, expunerea bancii a crescut permanent, tip suveica, banii obtinuti din credite fiind folositi pentru achitarea unor rate scadente ale altor credite vechi, comisioane bancare, mita, in folos personal, fiind implicate mai multe societati comerciale care desfasurau scriptic schimburi comerciale cu valori foarte mari. Este si cazul inculpatului MARIN ION care, din cauza folosirii unor credite obtinute de la BCR Novaci in interes personal si a cresterii dobanzilor, a intrat in relatii de afaceri cu invinuitul TÂRDEA PAUL PETRE, care l-a asigurat de ajutorul sau pentru contractarea unor noi credite bancare, din ce in ce mai mari, atat de la BCR, cat si de la RIB si Banca Romaneasca.

Cei care au facut deja puscarie au fost simpli pioni
O alta cerinta pentru ca activitatea infractionala sa aiba succes a constat determinarea, in diverse mijloace ilicite, a conducerilor bancilor si a ofiterilor de credite sa „nu observe” interdependenta dintre aceste firme si faptul ca ele erau deja constituite in debitor unic.
La acestea se adauga multitudinea de documente justificative incheiate in fals si atestand activitati comerciale nereale pe care reprezentantii societatilor solicitante de credite le prezentau bancilor pentru obtinerea banilor.
Precizam ca aceasta cauza nu este de natura sa afecteze buna reputatie a entitatilor bancare implicate, acestea fiind banci reprezentative pentru sistemul bancar romanesc. De altfel, anchetatorii au colaborat activ cu reprezentantii bancilor respective, pentru a le pune la dispozitie toate documentele necesare stabilirii situatiei de fapt expuse.
Mai mult, procurorii anticoruptie si conducerile celor trei banci au depus toate diligentele in vederea rambursarii majoritatii creditelor si acoperirii prejudiciilor constatate.
Cercetarile continua, opinia publica urmand a fi incunostintata in legatura cu evolutia anchetei».
Aici se incheie comunicatul PNA, despre care putem spune ca si-a facut treaba bine pana aici. De remarcat insa ca directorii gorjeni din BCR arestati acum aproape doi ani nu mai au numele prin comunicatul procurorilor anticoruptie, desi au stat prin puscarie o perioada destul de lunga de timp. Onoarea si prestanta celor doi a fost afectata de ancheta in care au fost implicati, acum justitia urmand sa decida daca ii gaseste pe cei in cauza vinovati de acuzele ce le-au fost aduse. Procesul lor se desfasoara insa la Sibiu, departe de ochii si urechile opiniei publice din Gorj.

GIGI CIUNCANU