Alunecarile de teren produse la sfarsitul saptamanii trecute la Rosia de Amaradia au distrus, partial, un drum asfaltat anul trecut printr-o finantare SAPARD de 27 de miliarde de lei. Drumul este complet distrus pe o portiune de 50 de metri, dar nu este exclus ca, in urmatoarele zile, fenomenul sa se agraveze, avand in vedere ca se anunta timp ploios. Alte zeci de gospodarii sunt crapate, alunecate la vale, zidurile din spatele locuintelor fiind „scufundate” zeci de centimetri fata de restul constructiilor. Scarile de acces din beton armat si temeliile sunt crapate, tavanele stau sa pice, iar usile si ferestrele nu se mai inchid. De sub case iese apa, unele locuinte fiind sustinute de barne pe post de propta. Pentru toate nenorocirile, localnicii dau vina pe exploatarile haotice din minerit, gata pentru a da tarii cat mai mult carbune.
„Mineritul ne-a intors pe dos!”, sustine primarul comunei Rosia de Amaradia, Cristinel Faitar. Din cauza exploatarilor masive de carbune, in
aceasta comuna au aparut, in urma cu mai bine de cinci ani, scufundari de teren. Casele au inceput sa prezinte fisuri, iar acum crapaturile se adancesc pe zi ce trece. Degeaba localnicii incearca, din rasputeri, sa astupe fisurile, pentru ca ele reapar, iar in unele cazuri orice interventie este inutila. Este o munca aproape zadarnica, pierita esecului. Satul Seciurile este cel mai grav afectat, lucrarile miniere de la Cariera de lignit Ruget-Seciuri (EMC Berbesti), apartinatoare de Complexul Energetic Craiova, distrugand oranduiala de o viata a localnicilor vitregiti de soarta.
În urma cu trei zile, pe drumul SAPARD, inaugurat in toamna anului trecut, au aparut, pe o distanta de 50 metri, crapaturi adanci. Nu ai practic ce ocoli, trebuind refacut de urgenta. Norocul edilul-sef este ca drumul se afla in garantie, firma sibiana CONCEFA trebuind sa vina pentru a remedia problema. Realizat cu 27 miliarde lei, „drumul cel bun”, cum il numesc localnicii, de 6,5 km, este supus procesului de degradare, alte doua case de langa el fiind afectate.
Primarul nu este sprijinit „de la judet”
La Rosia de Amaradia, localnicii s-au obisnuit cu alunecarile de teren, ca si cu vizitele comisiilor venite sa gaseasca o solutie de rezolvare a problemei. Primarul Cristinel Faitar spune ca a informat autoritatile judetene cu privire la aceasta situatie, dar prefectul Bejat i-a spus ca nu prea are ce face. „I-am aratat si drumul, si casele distruse de alunecari, dar a zis sa fac actiune in instanta impotriva minei, ca el nu are ce face. A ridicat din umeri si a zis ca daca sunt eu primar nazdravan sa rezolv eu problema”, a spus Faitar.
Fenomenul de alunecare si crapare a caselor a aparut in 1999. Oamenii locului dau vina pe lucrarile miniere din apropierea satului. „S-a acumulat apa in aceste sapaturi. Au haldat asupra satului si ne-au nenorocit. Mai apoi, s-a circulat cu tot felul de masini de tonaj greu de ne-au zgandarit casele din temelii”, spune Petre Gatan, fost excavatorist la mina.
În anul 2001, CNLO a efectuat un studiu din care reiese ca vina nu o poarta ei si ca „alunecarile de teren din satul Seciurile sunt generate de cauze naturale, cauza principala fiind efectul apei subterane, favorizante fiind natura geologica a rocilor si inclinarea acestora”. Dar, prin decopertare au despadurit dealuri intregi, utilajele fiind aproape de casele oamenilor.
Primaria Rosia de Amaradia a primit, in 2000, un ajutor de o suta de milioane de lei de la Guvern, peste 120 de familii primind atunci bani pentru reparatia caselor.
„
Ne inghite valea !”
Primar de doua mandate, Cristinel Faitar spune ca 50 de gospodarii sunt afectate, dar dintre acestea zece sunt grav avariate, prezentand pericol pentru locuit. Cei mai napastuiti sunt cei care s-au aciuat cu casele pe fostul izlaz comunal, care acum este practic „un mal”, gata s-o ia, oricand, la vale. Oamenii si-au ridicat, dupa puteri, o casa, practic una sau doua camere de locuit, fara sa se gandeasca la faptul ca, peste noapte, ar putea fi inghititi de pamant. „Noaptea, daca vine ploaia, e prapad. Ne inghite valea! Am tot aruncat pamant din spatele casei, dar ce arunc ziua, se pune la loc noaptea. Am cumparat, cu chitanta, pamantul in 1999 si mi-am facut si eu o casa. De trei saptamani, pamantul fuge, iar daca vine vreo ploaie, pericolul e mare. Gardul e infundat in pamant. Daca si tuburile de scurgere vor fi infundate de pamantul, riscam ca sa fim luati si de ape. Va fi un adevarat elesteu, in care o sa plutim”, sustine Marian Ungureanu, de 26 ani.
Lupta cu pamantul a devenit una anevoioasa, iar siguranta localnicilor este din ce in ce mai fragila. Oricand dealul se poate rupe si inghiti multe suflete. Cei din sat spun ca exista o varianta ca cei mai afectati sa fie mutati in locuintele ridicate la Bechet de cei la Cariera Seciuri, Sucursala Prigoria, pentru stramutati, dar care nu sunt locuite. „Cariera a intrat in conservare, s-a renuntat la exploatare, unii dintre sateni nefiind de acord cu exproprierea sau cerand preturi imense. Am lucrat la mina si am fost disponibilizati. Nu mai avem decat pamantul pe care-l muncim si care a fost afectat de alunecarile de teren”, sustine Ilie Boroaca, de 37 ani.
Pericolul se apropie de biserica noua
Nefiind inca sfintita, biserica din satul Seciurile este pusa in pericol de alunecarile de teren. Ridicata pe banii fostei CNLO, in lacasul de cult s-au investit peste 4 miliarde lei, iar numai pictura interioara a fost licitata la 2 miliarde de lei. Statia electrica ce alimenteaza Cariera Seciuri a fost si ea afectata, un mal de pamant si un zid de beton surpandu-se.
S-a judecat in zadar cu Cariera Seciuri
Prin crapaturile caselor poti introduce intreaga mana, iar prin pereti poti vedea destul de bine ceea ce se intampla afara. Casa Angelei Cotogea este puternic afectata, ca si cea a lui Sain Constantin, cel care a dat Cariera Seciuri in judecata pentru pagubele produse. Casa lui, practic impropriu numita astfel, prezinta un real pericol. Zidurile sunt crapate peste tot si lasate in jos, scara de acces din beton armat este despicata pe jumatate. În interior, peretii si tavanele sunt cazute. Usile si ferestrele nu se mai inchid. Peretele din spatele casei este fisurat pe intreaga inaltime. Casa este sustinuta de niste barne pentru a nu pica.
În urma cu doi ani, el i-a actionat in instanta pe cei de la mina. A pierdut timp si a cheltuit bani. Fara nici un rezultat. „Cauzele naturale” au fost cele care i-a produs sfaramarea casei si, nicidecum, scotocitul dupa carbune. „Pana nu cade casa pe noi, nu se ia nici o masura”, sustine barbatul in varsta de 55 ani, sceptic ca-l va mai ajuta cineva.
Romsilva, acuzata ca a taiat abuziv padurile
În comuna nu se mai dau autorizatii de constructie, fiind considerata o zona instabila, iar oamenii nu mai pot face nimic, decat pe responsabilitatea lor. Au trebuit sa-si mute fantanile care au secat, fiind deviat firul de apa, din cauza prabusirilor de pamant. „De cand stam aici, de 50 de ani, nu am avut probleme. Acum ni se slabeste armatura temeliilor, iar beciurile ni se scufunda. Casele sunt aduse din spate, le-am pus picioare de sprijin. Nu pot da vina pe natura. Ei sunt de vina. Lucrarile de minerit, neamenajarea trenului ca urmare a lucrarilor de decopertare, a infiltratiilor de apa si vibratiile produse de utilajele miniere din zona ne-au distrus casele si viata”, mai spune Sain Constantin.
Primarul Cristinel Faitar a declarat ca Romsilva a taiat abuziv plantatii intregi de copaci mai vechi de o suta de ani si, desi a fost anuntata Garda de Mediu, nu s-au luat masurile cuvenite. Toate au conlucrat la aparitia acestui fenomen, oamenii spunand ca nici un cutremur nu ar fi produs o asemenea paguba. Un sat intreg este, oricand, pe punctul de a intra in pamant, in timp ce autoritatile de la judet „taseaza” din masini asfaltul din oras si ridica neputincioase din umeri. Dumnezeu cu mila!
