Datoriile din sistemul sanitar, de 3.500 miliarde lei, vor fi decontate din bugetul pe 2005 alocat cu aceasta destinatie, diminuandu-se proportional consumul din acest an, a anuntat ministrul sanatatii, Mircea Cinteza.
Potrivit acestuia, Guvernul a aprobat un proiect de lege, ce va fi transmis Parlamentului in procedura de urgenta, prin care se propune decontarea acestor sume. Acest proiect ar trebui aprobat pana la inceputul lunii aprilie. Pe de alta parte, ministrul sanatatii a precizat ca Guvernul va aproba si alte masuri prin care sa se reglementeze acest sistem de compensare a medicamentelor, astfel incat sa nu mai apara probleme. Vor fi elaborate reglementari privind achizitiile publice de medicamente, nivelul compensarii, precum si modul de efectuare a platilor.
În privinta compensarilor nu s-a stabilit insa care va fi plafonul. Mircea Cinteza a explicat ca vor fi sisteme prin care se va acorda o compensare mai mare de circa 80% pentru medicamentele mai ieftine si un altul in care compensarea ar putea fi de circa 40% pentru medicamentele scumpe. Ministrul sanatatii a spus ca problemele cu care se confrunta in acest moment sistemul sanitar au aparut datorita faptului ca fostul guvern a aprobat compensarea cu 90 la suta a medicamentelor, fara insa a suplimenta corespunzator bugetul pe 2004 si fara sa includa aceste cheltuieli in bugetul pe 2005. Cele 3.500 miliarde lei datorie reprezinta mai mult de un sfert din bugetul de 12 mii miliarde alocat in 2005.

Liderii coalitiei guvernamentale au decis, ieri, la propunerea UDMR, sa-i solicite presedintelui Traian Basescu o intalnire in care una dintre temele de discutie sa fie alegerile parlamentare anticipate. Vicepresedintele democrat, Radu Berceanu, a precizat ca propunerea pentru realizarea acestei intalniri va fi formulata la intoarcerea lui Traian Basescu din vizita oficiala in Statele Unite, iar pe agenda discutiilor vor fi trecute mai multe chestiuni. „Coalitia a decis sa-i propuna sefului statului o asemenea intalnire. Probabil va fi o agenda mai larga, dar si alegerile anticipate vor constitui una dintre teme”, a spus Berceanu.
Vicepresedintele PUR Codrut Seres a amintit ca aceasta propunere a apartinut celor de la UDMR, iar membrii coalitiei i-au rugat pe democrati sa aiba „discutii prealabile” cu Traian Basescu in vederea organizarii acestei intalniri.
Presedintele Traian Basescu a declarat, luni seara, intr-o emisiune transmisa de postul public de televiziune, ca alegerile anticipate reprezinta un mecanism democratic, constitutional si ca, pentru declansarea lor, este necesar sa fie „in acord” cu primul-ministru.
Basescu a precizat ca, in calitate de presedinte, observa o „fragilitate” a majoritatii parlamentare, majoritate care poate sa dispara in momentele dificile.
Mai multi membri ai conducerii PNL si-au exprimat nemultumirea, in sedinta de marti seara a Comitetului Executiv al partidului, fata de declaratiile din ultima perioada ale presedintelui Traian Basescu, in legatura cu organizare alegerilor anticipate, in acest an.

Conducerea Partidului Democrat va demara, de la sfarsitul acestei saptamani, un sir de discutii cu fiecare dintre organizatiile judetene, a anuntat, miercuri, Emil Boc, presedintele interimar al PD.
Întalnirile cu structurile teritoriale ale PD urmaresc, potrivit lui Emil Boc, "cunoasterea la rece a pulsului actului de guvernare", cu intentia de a corecta unele masuri sau de a le continua la un alt nivel.
Dialogul cu organizatiile judetene se va purta pe durata a trei saptamani.
Filialele PD din teritoriu vor fi reprezentate de presedintele Biroului Permanent Judetean, vicepresedintele Departamentului Organizare, responsabilii locali ai PD - primarii de municipii sau orase, presedintii si vicepresedintii Consiliilor Judetene si parlamentarii judetului respectiv, impreuna cu secretarii de stat sau presedintii de Agentii, daca este cazul, a mai spus Boc.
Boc a declarat, miercuri, intr-o conferinta de presa, ca nu va renunta la functia de primar al municipiului Cluj-Napoca pentru a ocupa o pozitie in Executiv. ”Vreau sa spun foarte clar si fara echivoc ca nu voi ceda niciodata o functie aleasa pe o functie numita", a spus Emil Boc.

Jandarmeria va avea, incepand din 13 martie, o structura similara cu cea a Politiei, a declarat seful Comandamentului Jandarmeriei Romane, gen. de brigada Costica Silion.
Potrivit noii legi de organizare si functionare a Jandarmeriei Romane ce va intra in vigoare la sfarsitul acestei saptamani, unitatile de jandarmerie se vor organiza identic cu cele ale Politiei, astfel incat Comandamentul National al Jandarmeriei va deveni Inspectoratul General al Jandarmeriei (IGJ), iar comandamentele judetene - Inspectorate judetene ale jandarmeriei (IJJ). La nivelul Capitalei va functiona Directia Generala de Jandarmi a Municipiului Bucuresti.
Astfel, noua structura a Jandarmeriei Romane va fi urmatoarea: un IGJ, 41 de IJJ, o brigada speciala de interventie, Directia Generala de Jandarmi a Municipiului Bucuresti, opt grupari mobile, o Scoala de aplicatie pentru ofiteri, o Scoala de subofiteri de jandarmi, cinci Centre de instructie ale Jandarmeriei, cinci Centre de pregatire si perfectionare, doua baze de logistica si sase unitati speciale.
În cadrul unui Inspectorat Judetean de Jandarmi vor exista si structuri montane, navale, de parasutisti, scafandri, care, alaturi de celelalte componente ale acestei arme, vor putea actiona, cu aprobarea ministrului Administratiei si Internelor si la ordinul inspectorului general, si in alte zone teritoriale de competenta. Potrivit noilor competente ale Jandarmeriei, reprezentantii acestei structuri sunt abilitati sa intocmeasca actele necesare inceperii urmaririi penale pentru infractiunile constatate in timpul indeplinirii misiunilor.
De asemenea, Jandarmeria va asigura independent ordinea publica cu ocazia tuturor activitatilor desfasurate in spatiul public, restabilind, tot independent, ordinea cand aceasta a fost incalcata in vreun fel.
Jandarmii vor mentine ordinea publica in statiunile montane, pe traseele turistice, pe litoral, in Delta Dunarii, in statiuni balneare sau in orice alta zona de interes operativ. Potrivit gen. Silion, jandarmii vor continua sa patruleze si in zone din Capitala in care criminalitatea este crescuta.
Jandarmeria va prelua integral paza tribunalelor si a salilor de judecata, de protectia magistratilor urmand sa se ocupe politistii. De asemenea, magistratii vor putea solicita jandarmilor participarea impreuna cu ei la efectuarea unor acte procedurale, a mai spus gen. Silion.
Totodata, jandarmii vor asigura, la solicitarea Politiei de Frontiera, ordinea publica in punctele de trecere a frontierei. În acelasi timp, asigura interventia antiterorista la obiectivele asigurate cu paza cu efective de jandarmi. Jandarmii vor asigura in continuare si paza conductelor petroliere pe un tronson de 900 de km cu un efectiv de 900 de cadre, a mai spus seful Jandarmeriei.