Patru sefi ai BCR sector 4 Bucuresti sunt acuzati de acordare nelegala de credite, nerespectarea normelor bancare si asociere in vederea comiterii de infractiuni, precum si complicitate la inselaciune, intregul Comitet Director fiind audiat, luni, de procurorii anticoruptie.
Tot luni, a fost pus oficial sub acuzare si fostul director al Directiei de Metodologie si Managementul Riscului din Centrala Bancii Comerciale Romane (BCR) Laurentiu Treapat, in legatura cu acordarea preferentiala de credite catre oameni de afaceri.
Procurorii Sectiei a II-a din cadrul Parchetului National Anticoruptie (PNA) au declansat urmarirea penala impotriva lui Mihai Laurentiu Treapat, pentru complicitate la acordare de credite cu incalcarea normelor bancare si a legislatiei, complicitate la inselaciune si asociere in vederea comiterii de infractiuni.
Treapat ar fi implicat in acordarea nelegala de catre Sucursalele BCR Sector 6 si Sector 4 din Bucuresti a unui numar de 291 de credite de scont totalizand peste 1.200 de miliarde de lei, in favoarea societatilor controlate de Gabriel Viorel Matyas si Paul Petre Tirdea, acordate in perioada ianuarie 2002-aprilie 2003.
Prin nerespectarea regulamentului de organizare si functionare al BCR, directia pe care o conducea Treapat ar fi sprijinit creditarea in conditii ilegale sau cu incalcarea normelor bancare atat in cadrul sucursalelor BCR din sectoarele 4 si 6 ale Capitalei, cat si in cadrul sucursalei Novaci.
Din relatiile de interdependenta bancara, unitatea la care s-a concretizat prejudiciul - evaluat la peste 788 miliarde lei - este sucursala BCR Novaci, afirma aceleasi surse.
Laurentiu Treapat a fost director al Directiei de metodologie si risc din cadrul BCR, fiind revocat din functie dupa scandalul privind fraudarea cu peste 300 de miliarde de lei a sucursalelor din Novaci si Gorj ale bancii. Prejudiciul ar fi fost cauzat prin favorizarea unor persoane care, cu implicarea directorilor unitatilor bancare, ar fi obtinut ilegal credite.

Premierul Calin Popescu-Tariceanu a cerut ministrului Sanatatii, Mircea Cinteza, sa identifice o solutie rapida si eficienta pentru problemele din sistemul medicamentelor compensate, informeaza un comunicat difuzat luni de Biroul de presa al Guvernului.
„I-am solicitat ministrului sanatatii, Mircea Cinteza, sa reconsidere sistemul de achizitii de medicamente, care trebuie sa se bazeze numai pe licitatii corecte si transparente. În acest fel, se pot face economii importante in sectorul de medicamente generice. Reducerea costului de achizitii ne va permite sa instituim un sistem de compensare a medicamentelor eficient si cuprinzator", a declarat primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu.
Premierul a precizat ca din discutiile purtate cu Mircea Cinteza reiese ca este necesar ca sistemul de compensare a medicamentelor sa fie reformat. „Ministerul Sanatatii face acum o analiza in detaliu a situatiei si urmeaza sa propuna, cel mai probabil in doua saptamani, un sistem adecvat care sa asigure protectia sociala pentru categoriile cu venituri reduse si care sa nu mai creeze problemele care au aparut acum in sistem. Este de asteptat ca noul sistem sa fie pus in practica din aprilie. Pana atunci, ramane in functiune sistemul actual", a subliniat primul-ministru.

Guvernul sustine executarea silita a datornicilor la stat - acesta este mesajul pe care primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu l-a transmis luni, in cadrul intalnirii de lucru cu directorii filialelor judetene ale administratiilor fiscale. Acestia au primit un plan de incasari pentru primul trimestru al anului 2005, precum si asigurarile premierului si ale ministrului de finante ca actiunile lor indreptate impotriva datornicilor fata de bugetul de stat vor fi sustinute in totalitate de Guvern.
Potrivit unui comunicat difuzat de Biroul de presa al Guvernului, premierul Calin Popescu-Tariceanu a aratat ca, in trecut, lipsa vointei politice a afectat activitatea de colectare iar comportamentul incorect al unor agenti economici, care au facut o practica din neplata datoriilor catre buget, a lipsit programele din invatamant sau din sanatate de fondurile necesare.
Primul-ministru a reiterat determinarea Guvernului de a lupta impotriva vechilor practici: "Actuala putere nu are clienti politici pe care sa ii satisfaca, asa incat va rog foarte mult sa aplicati legea pentru toti. Daca se va intampla ca cineva sa vina si in numele sprijinului politic pe care il are sa ceara un tratament preferential, va rog sa-i spuneti ministrului de finante si mie inclusiv si vom fi necrutatori. Nu toleram asemenea practici", a aratat primul-ministru, care a subliniat obligatia tuturor agentilor economici de a-si plati darile la bugetul de stat. "Toata lumea trebuie sa inteleaga ca obligatiile la buget nu sunt negociabile, indiferent de care obligatie vorbim, ca sunt accize, ca este TVA, ca sunt contributii la asigurarile sociale, acesti bani trebuie sa vina la buget".
Îndeplinirea planului de incasari trimestrial va reprezenta modalitatea de evaluare in cazul functionarilor publici care lucreaza in administratia fiscala, a aratat Sebastian Bodu, presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF). Realizarea indicatorilor de performanta poate determina acordarea de stimulente, iar neindeplinirea lor, pierderea locului de munca. "Cine indeplineste planul, ramane si primeste primele stimulente, cine nu, pleaca acasa si lasa locul altuia mai competent" a spus Bodu.
Atat primul-ministru Calin Popescu-Tariceanu, cat si presedintele ANAF, Sebastian Bodu, au subliniat necesitatea aplicarii unui tratament corect si egal pentru toti contribuabilii. Premierul Tariceanu a mentionat, in acest context, faptul ca investitorii straini sunt nemultumiti de controalele excesive si a cerut directorilor administratiilor fiscale sa aplice legea. "Va rog sa nu dati interpretari la lege, legea este clara si aplicati-o in spiritul si litera ei", a spus seful Executivului. Aceeasi solicitare a fost mentionata si de Sebastian Bodu, presedintele ANAF, care a solicitat reprezentantilor administratiei fiscale sa isi desfasoare activitatea in limita legii si fara sa-i hartuiasca pe contribuabili.
"Practica de pana acum, de a acorda reesalonari mascate si scutiri, va fi reconsiderata. Ministerul Finantelor lucreaza la noile propuneri de modificare a legislatiei actuale si, de asemenea, la modificari care urmeaza a fi introduse in cadrul legii falimentului astfel incat, in final, comportamentul corect sa nu mai fie o optiune a contribuabilului, ci o obligatie bine statuata de lege", a explicat premierul.
Ministrul finantelor publice, Ionut Popescu, a aratat ca ministerul pe care il conduce a demarat, de la inceputul anului, o campanie de executari silite si a cerut directorilor administratiilor financiare sa intervina cu toata fermitatea in cazul firmelor cu datorii mari la bugetul de stat. Desi veniturile la bugetul de stat sunt mai mari comparativ cu cele inregistrate in aceeasi perioada a anului trecut, chiar in conditiile in care de la 1 ianuarie 2005 a fost introdusa cota unica de impozitare, Ionut Popescu s-a aratat nemultumit de nivelul incasarilor. El a declarat ca asteapta performante din partea administratiei fiscale, performante care ar fi putut fi realizate si in trecut, daca ar fi existat vointa politica necesara. Ionut Popescu a acuzat atitudinea toleranta manifestata de reprezentantii administratiei fiscale fata de unele firme si a cerut aplicarea unui tratament egal pentru toate firmele.
Sebastian Bodu, presedintele ANAF, a aratat ca nu vor mai fi acordate nici scutiri la plata obligatiilor bugetare. "Nu vor mai fi nici un fel de scutiri, decat cele aprobate de Consiliul Concurentei, pentru ca distorsioneaza concurenta", a afirmat Sebastian Bodu.