Sase milioane de euro pentru strangerea
ecologica a gunoaielor din Gorj

Realizarea unui sistem de colectare a deseurilor menajere si industriale, centralizat la nivelul fiecarui judet, este una din conditiile integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. Nici un judet nu a facut pasul respectiv, dar Gorjul ar putea deschide drumul, gratie unor investitori italieni adusi aici de presedintele Fundatiei Comerciale Romane, Ion Pargaru. Italienii sunt dispusi sa realizeze o investitie de sase milioane de euro, pe care urmeaza sa o recupereze in cinci ani din taxele pe care gorjenii le vor plati pentru gunoaiele pe care le arunca. Este posibil ca taxele sa fie mai mari decat in prezent, spun investitorii, dar in nici un caz nu vor fi de natura sa ne sperie.

Fiecare judet va trebui sa aiba pana in 2007 un sistem centralizat de colectare a deseurilor, care sa respecte normele europene in privinta poluarii reduse a mediului. În caz contrar, Romania ar putea rata integrarea in UE. Legislatia necesara a fost adoptata, dar autoritatile locale nu au bani pentru realizarea unor astfel de investitii.
Banii pot veni insa de la investitorii straini. Pana acum, de realizarea acestei investitii in Gorj s-au aratat interesati italienii si austriecii. Ieri, oamenii de afaceri italieni au avut o noua intalnire cu primarii si viceprimarii localitatilor urbane, cu care la sfarsitul lunii ianuarie s-a semnat un protocol de intentie. Protocolul este incheiat intre Prefectura judetului Gorj, Consiliile locale, Fundatia Comerciala Romana, in nume propriu si ca reprezentant al investitorilor straini, si anume cele trei firme Neph France Sas cu sediul in Franta, SC Balast SRL cu sediul in Romania, Noldem SRL cu sediul in Italia, in vederea realizarii unui depozit de deseuri integrat, pentru tot judetul Gorj. În protocol s-au stabilit proiectarea, constructia si gestiunea exclusiva a unei gropi de gunoi ecologice cu statie de sortare a deseurilor si a punctelor de recoltare a deseurilor, pentru transferul acestuia in groapa de gunoi centrala.

Italienii vin cu banii
Investitorii italieni au sustinut ca nu se pune problema banilor, este problema lor sa-i gaseasca, din partea autoritatilor locale asteptand doar disponibilitate la colaborare. O problema greu de rezolvat este insa legata de gasirea unui amplasament pentru depozitul ecologic central, care ar urma sa deserveasca intreg judetul, dar si pentru rampele intermediare ce vor fi amenajate in localitatile urbane. Initial se avea in vedere amenajarea gropii de argila de la Barsesti, care parea avantajoasa, insa este mult prea aproape de un curs de apa, astfel incat ar fi imposibil sa fie autorizata. Italienii au batut judetul in lung si-n lat, urmand sa analizeze alta varianta de amplasament.
O alta problema este aceea ca sistemele de colectare a taxelor sunt diferite de la o localitate la alta. În unele locuri taxele se platesc pe gospodarie, in altele pe persoane, unele primarii percep taxe lunare, altele anuale. Investitorii spun ca este nevoie de o uniformizare a modului de percepere a taxelor. Probleme ar putea aparea si in zonele rurale, unde oamenii sunt obisnuiti sa arunce gunoaiele pe malurile raurilor si nu au fost nevoiti sa plateasca serviciul de salubritate.

Patru sute de locuri de munca
Cu sau fara italieni, realizarea unui sistem modern de colectare a deseurilor este obligatoriu si va trebui sa acceptam ideea ca vom plati mai mult pentru asta. Este doar unul din multele costuri ale integrarii.
Investitorii italieni promit ca taxele nu vor fi exagerat de mari. Acestia intentioneaza totusi sa-si recupereze investitia in cinci ani. Ei vor castiga nu numai din taxe, ci si din faptul ca vor valorifica deseurile reciclabile.
Raffaele Bianco, administratorul SC BALAST, firma cu capital italian si sediul in Giurgiu, a spus ca „acest proiect nu prevede stergerea a tot ce exista, ci se incepe de la situatia actuala astfel incat in doi ani sa mutam situatia actuala la situatia agreata de Uniunea Europeana. Asta mai inseamna crearea a aproximativ 400 de locuri de munca, surse de apa mai curate si multe alte avantaje”.
Primarii au rasuflat usurati cand au auzit ca nu trebuie sa participe cu bani la realizarea investitiei, in schimb consiliile locale vor avea o cota din profit la activitatea de colectare. Acestia erau oarecum sceptici ca italienii vor investii atatia bani si se intrebau cum ii vor recupera. Ion Pargaru, presedintele Fundatiei Comerciale Romane, a spus ca „ei fac investitia si pana la urma e problema lor sa recupereze banii investiti, consiliile locale trebuie doar sa-si exprime acordul, cu privire la locul amplasarii depozitului principal, precum si a rampelor intermediare, iar prin iunie sa se procedeze la realizarea proiectului”. Acesta a spus ca Gorjul are sanse de a fi pionier in aceasta privinta, chiar daca mai sunt anumiti oameni care sunt impotriva dezvoltarii acestui judet, dupa cum se manifesta. Pargaru nu a nominalizat persoanele la care s-a referit.
Peste doua saptamani reprezentantii delegatiei italiene si ai primariilor municipale si orasenesti se vor intalni din nou pentru punerea de acord in privinta amplasarii depozitului precum si a demararii lucrarilor.

CORINA POPA

La Tismana gardienii publici nu
vor deveni „comunitari”

Orasul Tismana nu va avea politie comunitara prea curand. Primarul Costel Buzianu afirma ca nu are bani pentru a plati un asemenea serviciu si, in consecinta, nu infiinteaza nici o politie comunitara. Structura respectiva trebuia sa fie infiintata cel mai tarziu la 1 Martie, legea obligand toate orasele din Romania sa aiba politie comunitara.
Primarul din Tismana spune ca cei care au facut legea trebuiau sa se gandeasca si la banii necesari, nu doar la cum sa incarce bugetele locale cu noi cheltuieli. Costel Buzianu a anuntat inca de la inceputul anului ca nu va infiinta politie comunitara si, deocamdata, s-a tinut de cuvant.
Vicepresedintele Consiliului Judetean Gorj Gheorghe Grivei afirma ca primarul incalca legea daca nu infiinteaza politia comunitara. Grivei mai spune insa ca legea nu prevede nici un fel de sanctiune pentru primarii care nu respecta obligatia de a infiinta politia comunitara.

GIGI CIUNCANU