Presedintele Parlamentului European, Josep Borrell Fontelles, a declarat ca Parlamentul European nu poate identifica, cu nume si prenume, coruptii, nefiind „o agentie privata de detectivi, nici politie”.
„Parlamentul European nu este agentie de detectivi privata, nici politie, ci reflecta o opinie, in general”, a declarat Borrell, in replica la cererea presedintelui Traian Basescu de nominalizare a cazurilor de coruptie de catre politicienii occidentali.
Borrell a adaugat ca nu exista o diferenta majora intre opiniile sefului statului si cele exprimate de el, mentionand ca, intr-adevar, cuvantul „coruptie” este unul care „suna prost si urat”.
Presedintele Parlamentului European a aratat, insa, ca institutia pe care o reprezinta foloseste cuvantul „coruptie” in sensul de „practici administrative care nu respecta normele statului de drept” si a precizat ca nominalizarea coruptilor este problema Justitiei romane.
Presedintele Traian Basescu a declarat, ieri, la Cotroceni, ca i-a spus Comisarului european pentru extindere Olli Rehn ca Romania nu mai accepta etichetari generale de tara corupta, iar politicienii vest-europeni care fac astfel de afirmatii vor fi luati in seama doar daca vor face nominalizari.
Presedintele a afirmat ca Romania este o tara de 22 de milioane de cetateni si ca nu se va mai accepta sa se spuna despre Romania ca este o tara corupta. El a adaugat ca aceia care fac astfel de afirmatii trebuie sa dea dovada de responsabilitate, care poate fi probata prin a spune la cine se refera.
Seful statului a apreciat ca numai astfel se poate stabili un "raport corect" intre statul roman si respectivii politicieni. El a declarat ca, pentru aceasta, respectivii politicieni vest-europeni trebuie sa spuna la ce demnitar se refera, la ce politician, la ce firma romaneasca sau straina.

Patronul clubului de fotbal Steaua, Gigi Becali, a fost audiat ieri de procurorii Parchetului de pe langa Înalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) in dosarul privind schimbul de terenuri pe care l-a facut cu Ministerul Apararii Nationale (MApN) in vara anului 1999, pe vremea cand era ministru Victor Babiuc.
La finalul audierii, Gigi Becali a declarat ca „nu stie unde este prejudiciul creat prin aceasta afacere”. El a mentionat ca pentru terenul din Baneasa - care era doar administrat de MApN, fiind proprietate privata - a dat la schimb un teren din Ilfov si, in plus, i-a oferit proprietarului 250.000 dolari si a donat 40.000 dolari pentru constructia Monumentului Eroilor Aerului.
Patronul clubului Steaua a spus ca nu a venit la Parchet in calitate de faptuitor, ci ca martor in acest dosar. Pe de alta parte, Biroul de presa a PICCJ a anuntat ca Gigi Becali nu are stabilita calitatea in aceasta cauza.
Patronul echipei de fotbal Steaua Bucuresti, Gigi Becali, a fost audiat in dosarul privind semnarea unui act, in iunie 1999, prin care Ministerul Apararii Nationale a acceptat un schimb de terenuri cu acesta. Becali ar fi primit de la MApN un teren de 20,9 ha in zona Baneasa-Pipera, in schimbul unui teren de 21,5 ha in satul Stefanestii de Jos, judetul Ilfov. Potrivit unui raport al Corpului de control al MapN, citat recent de ziarul "Adevarul", desi relativ egale ca suprafata, cele doua terenuri ar avea valori disproportionate, date de pretul de piata. În timp ce la Baneasa mp de teren se vindea cu 20-25 de dolari, la Stefanesti pretul era de 6-7 dolari. Diferenta de pret ar fi de aproximativ 3,3 milioane de dolari in favoarea lui Becali, care ar fi primit un teren in valoare de 4,7 milioane de dolari, cedand unul de numai 1,4 milioane de dolari. Potrivit raportului ministerului, terenul a putut fi schimbat doar dupa ce a fost transferat din domeniul statului in domeniul privat, ceea ce constituie o ilegalitate. Sectia Parchetelor Militare a fost sesizata in acest caz la 1 august 2001 de Directia juridica a MApN. Becali a fost audiat pentru prima data in acest dosar in martie 2002, fiind chemat sa raspunda intrebarilor procurorilor si fostul ministru al apararii Victor Babiuc. Acesta a precizat ca schimbul de terenuri s-a facut ca urmare a unei hotarari a CSAT pentru realizarea unui obiectiv militar, respectandu-se toate dispozitiile legale in domeniu.

Generalul (r) Victor Athanasie Stanculescu s-a prezentat, ieri dimineata, la Parchetul Militar pentru a fi audiat in dosarul Revolutiei din Decembrie 1989.
„Este vorba de o reclamatie din 1990 a Asociatiei 21 Decembrie in care se insira aproximativ 100 de persoane, intre care si eu. Deci, din 1990 si pana acum dosarul a stat la dospit", a declarat Stanculescu inainte de a fi audiat. El a adaugat ca nu stie pentru ce este acuzat si ca, "probabil, mai au ceva de lamurit referitor la revolutie".
În legatura cu dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990, Victor Athanasie Stanculescu a spus ca nu este responsabil de atrocitatile comise in Bucuresti deoarece in acea perioada se afla la Berlin, la ultima consfatuire a ministrilor apararii din cadrul Tratatului de la Varsovia.