Presedintele Traian Basescu a declarat, ieri, la Cotroceni, ca i-a spus Comisarului european pentru extindere Olli Rehn ca Romania nu mai accepta etichetari generale de tara corupta, iar politicienii vest-europeni care fac astfel de afirmatii vor fi luati in seama doar daca vor face nominalizari.
Seful statului a facut aceste afirmatii la finalul sedintei CSAT, in care principalul subiect a fost lupta impotriva coruptiei.
Basescu a afirmat ca, de la instalarea noului Guvern, s-a reusit decuplarea firmelor clientelare de la sursa bugetara din care patru ani si-au alimentat fondurile. El a adaugat ca o atentie deosebita este acordata respingerii aparitiei oricarei clientele, adica unei clientele a noii puteri.
Presedintele a precizat ca nu exista nici un contract care sa vizeze bani publici incheiat pentru anul 2005 fara licitatie sau acordat unor firme ale unor prieteni ai actualei puteri. El a declarat ca, desi legea prevede posibilitatea ca Guvernul sa atribuie contracte de mari dimensiuni fara licitatie, a fot luata decizia ca nici un contract sa nu fie alocat fara licitatie.
Seful statului a precizat ca a fost luata si decizia de blocare a conturilor firmelor care au datorii la asigurarile sociale sau la asigurarile de sanatate. El a mentionat ca in prezent sunt blocate conturile a 500 de firme si ca astfel de actiuni – blocarea conturilor, sechestru pe averea patronilor - vor continua pana cand bugetul va reusi sa recupereze sumele datorate de respectivele societati.
Basescu a precizat ca, din acest punct de vedere, i-a spus comisarului european pentru extindere Olli Rehn, in intalnirea pe care au avut-o luni dimineata, la Cotroceni, ca Romania nu mai accepta etichetari generale de tara corupta, iar politicienii vest-europeni care fac astfel de afirmatii vor fi luati in seama doar daca vor face nominalizari.
Presedintele a afirmat ca Romania este o tara de 22 de milioane de cetateni si ca nu se va mai accepta sa se spuna despre Romania ca este o tara corupta. El a adaugat ca aceia care fac astfel de afirmatii trebuie sa dea dovada de responsabilitate, care poate fi probata prin a spune la cine se refera.
Seful statului a apreciat ca numai astfel se poate stabili un „raport corect” intre statul roman si respectivii politicieni. El a declarat ca, pentru aceasta, respectivii politicieni vest-europeni trebuie sa spuna la ce demnitar se refera, la ce politician, la ce firma romaneasca sau straina.
Traian Basescu a declarat ca regulile privind achizitiile publice au fost incalcate de fosta guvernare, dar ca „cel putin acelasi comportament in unele cazuri l-au avut si firmele vest-europene, firme care isi au head-office-ul in Uniunea Europeana”.
„Cerem sa se faca nominalizari, pentru ca ne-ar ajuta, si nu sa ingroape intreg poporul roman in notiunea de natiune corupta”, a mai spus presedintele. El a subliniat ca „Romania nu este o tara corupta”.
„Rugam pe acei politicieni care in mod sincer vor sa lupte impotriva coruptiei sa spuna la ce se refera”, a mai declarat seful statului.

Romanii considera ca administratia publica locala ar trebui sa fie condusa de catre un functionar stabil in functie, care sa nu fie schimbat la alegeri, in timp ce primarul ales ar trebui sa gestioneze strategia de dezvoltare a localitatii, se arata intr-un sondaj dat publicitatii luni asupra suportului public pentru unele masuri de reforma a administratiei publice locale, realizat de Gallup Organization Romania si comandat de Institutul pentru Politici Publice Bucuresti (IPPB).
Datele sondajului, realizat in perioada 18-26 ianuarie a.c., releva ca 46% dintre respondenti s-au pronuntat in favoarea unor asemenea masuri si numai 6% impotriva.
Referitor la calitatea serviciilor publice oferite, sondajul releva ca, desi tendinta fireasca de a descentraliza tot mai multe dintre serviciile populatiei aflate sub controlul administratiei publice centrale este evidenta, 18% dintre cei chestionati declara ca serviciile oferite de administratia publica locala (APL) sunt mai proaste decat cele oferite de administratia centrala si numai 7% sustin contrariul. Acest fapt impune acordarea unei atentii marite modului in care aceste servicii publice sunt transferate catre APL astfel incat ele sa poata functiona in conditii bune, precizeaza IPPB. Se observa, totodata, ca sustinerea serviciilor centralizate vine mai mult din partea persoanelor "captive" fata de stat, provenind din mediul rural, cu studii si venituri reduse.
În ceea ce priveste modul in care ar functiona politia daca aceasta ar trece de sub conducerea Ministerului de Interne sub cea a primariei, chestionarul IPPB a evidentiat faptul ca 31% dintre cei intervievati considera ca politia ar functiona mai bine, 28% cred ca ar functiona mai prost, iar 22% sunt de parere ca ar fi la fel. Pe zone geografie, in Dobrogea sustinerea este cea mai ridicata (45%), in timp ce in Crisana-Maramures exista cea mai mare neincredere (36%).
Legat de modul in care ar trebui sa se actioneze pentru ca localitatile sa beneficieze de mai multi bani la bugetul local, s-a observat in continuare o tendinta pronuntata a respondentilor, in special din mediul rural, cu venituri mici, catre primirea de bani de la bugetul central (27%) ca principala sursa pentru veniturile bugetelor locale.
În privinta modului in care reducerea numarului de judete (prin comasare) ar influenta pozitiv situatia pe plan local, 21% dintre cei chestionati considera ca situatia s-ar inrautati si numai 18% cred ca aceasta s-ar imbunatati.
O treime dintre subiectii cercetarii considera ca modul de alocare a banilor de bugetul central catre bugetele judetene este preferential, cel mai des mentionat in acest sens fiind Bacaul, urmat de Bucuresti si Ilfov.
Potrivit IPPB, volumul esantionului a fost de 1.076 de persoane cu varste de peste 18 ani. Esantionul este reprezentativ pentru populatia adulta neinstitutionalizata a Romaniei, cu o eroare tolerata de plus-minus 3% la o probabilitate de garantare a rezultatelor de 95% si a fost validat pe baza datelor Institutului National de Statistica si a recensamantului populatiei din 2002. Valorile prezentate sunt cele rezultate din teren.

În curand va exista un top al universitatilor. Consiliul pentru Evaluare si Acreditare Academica va stabili anumite standarde dupa care Universitatile vor primi calificative. Asa ca, atunci cand ne inscriem la o universitate vom sti exact cat de apreciata este. O alta schimbare in sistemul universitar este aceea ca, la examenul de licenta pentru fiecare specializare se va da un examen separat. Mai exact, se elimina sistemul dublei specializari.
Conducerea Consiliului pentru Evaluare si Acreditare Academica spune ca introducerea unor standarde de performanta va ridica foarte mult nivelul invatamantului universitar. Facultatile nu se vor mai putea baza doar pe obtinerea unei autorizatii de functionare. Ele vor fi nevoite sa lupte permanent pentru mentinerea la acel nivel si chiar sa treaca intr-o categorie superioara.
Din toamna se va renunta la dubla specializare pentru aceeasi licente. Studentii pot opta pentru sustinerea a doua examene de licenta, in urma carora vor obtine doua diplome separate. Alte modificari se refera la functionarea universitatilor. Astfel, Ministerul Educatiei nu va mai decide numarul de locuri pentru fiecare specializare in parte. Ministerul va aloca un numar de locuri, iar fiecare universitate va imparti cum crede , locurile pe facultati si specializari.