De la şina de cale ferată la arta de a picta,

Un mecanic de locomotivă,
pictor la Stolojani

Autor a numeroase picturi, un pensionar, fost mecanic de locomotivă, a ajuns pictor recunoscut în satul Stolojani (Turceni). Timp de câteva decenii a împărţit munca pe calea ferată cu pasiunea pentru pictură. Tablourile nu i-au adus însă bani mulţi ci doar „o completare la salariu”. Cu toate astea s-a dedicat pasiunii sale şi a fost apreciat în localitatea de baştină. Acum, însă, faima de pictor tinde să dispară, localnicii considerându-l dor „un om de rând”.

Locomotiva - atelierul pictorului
Un bătrân cu părul cărunt de trecerea anilor se sprijină într-o coadă de mătură transformată în ciomag. Cu o faţă blândă şi obosită de durerea bătrâneţii, Alexandru Trăsnea (74 ani) din Stolojani stă în pragul casei, bucuros că cineva străin îl vizitează. Cu mâinile şi picioarele tremurânde, nea Săndel, cum îl strigă sătenii, ne arată fiecare tablou pe care l-a pictat. Aşezându-se agale pe marginea patului, bătrânul începe să istorisească modul în care un fost mecanic de locomotivă avea ca pasiune pictura. Numeroasele vizite pe care le-a făcut prin muzee şi expoziţii de pictură l-au apropiat pe Trăsnea de artă.
Dar pentru că vremurile erau destul de grele, nea Săndel a trebuit să se angajeze. Aşa a ajuns mecanic pe o locomotivă cu aburi la Petroşani. Când mai avea vreme, tânărul de atunci, mai mergea şi la Şcoala Populară de Artă. „M-am înscris şi eu şi am luat şi o diplomă”, istoriseşte bătrânul, mândru de atestatul său. Şi pentru că timpul era destul de preţios, pictorul Trăsnea lua cu sine şi blocul de desen. „Când mergeam la călătorii lungi cu locomotiva, aveam totdeauna blocul de desen şi cărbunele. Făceam schiţa şi-acasă o transformam în pictură”, îşi aminteşte bătrânul.

Cu mama şi soţia la căpătâi
Călătorind de-a lungul şi de-a latul ţării, Alexandru Trăsnea a fost atras de chipul omenesc dar şi de peisaje. Majoritatea tablourilor sale sunt portrete şi peisaje fie reale, fie imaginare. Iubindu-şi familia, pictorul a realizat tablouri cu mama şi soţia sa, picturi pe care le ţine deasupra patului în care doarme. Şi pentru a reîntregi familia măcar spiritual pentru că-n realitate mama a pierit, acesta şi-a adăugat şi autoportretul său. Pe lângă familie, nea Săndel a pictat şi chipurile care-i atrăgeau atenţia. „Vedeam câte o persoană care-mi cădea plăcută la suflet şi apoi o desenam”, explică bătrânul modul în care îşi alegea temele. Trăsnea nu s-a mulţumit însă să realizeze doar portrete aşa că a încercat să-şi aducă şi contribuţia sa la pictură susţinând că „în artă trebuie să contribui personal la operă şi să nu copiezi după altă persoană, tu însuţi trebuind să ai inspiraţia creatoare”.

15 milioane de lei pentru trei tablouri
Deşi a realizat mai bine de o sută de tablouri, bătrânul pictor spune că nu ar fi putut trăi doar din pictură. Pe vremea lui Ceauşescu a fost chiar instructor la un cerc de arte plastice timp de trei ani dar cu toate astea, principalul venit la bătrâneţe a rămas tot pensia. Cele mai recente vânzări ale pictorului din Stolojani au fost la începutul anului când, după ce a participat la o expoziţie la Turceni, primarul Ion Dumitraşcu i-a cumpărat bătrânului, cu 15 milioane de lei, trei tablouri pe care le-a expus în clădirea primăriei. Întrucât nu sunt foarte mulţi aceia care să-i aprecieze arta, Trăsnea şi-a tapetat casa cu tablourile sale.
„Ochiul-supremul adevăr” pentru că „ce vede ochiul nu poate să te mintă” şi „Iobăgimea”, un episod din istoria fostei comune Turceni, sunt doar câteva din frescele de pe pereţii casei pictorului Trăsnea.

Un artist îngropat în uitare
„Când am venit în sat eram considerat un om deosebit”, spune, cu ochii scăldaţi în lacrimi, bătrânul artist. Acum însă, aceiaşi oameni care l-au apreciat au ajuns să-l ignore. „Nu mai sunt ăla curios de odinioară ci doar un om ca toţi ceilalţi”, zice nea Săndel. Fostul mecanic de locomotivă, căsătorit cu o electriciană, a ajuns acum doar un om printre oameni. Lumea care l-a admirat şi i-a lăudat operele l-a îngropat în uitare. Înconjurat de pânzele pline de chipuri şi peisaje, Trăsnea s-a împăcat cu gândul că „oamenii de la ţară nu-şi dau seama de operele de artă” şi continuă viaţa departe de elogiile şi admiraţia de odinioară.

IRINEL CEURANU

Primăria Roşia de Amaradia, la un pas de a rămâne fără maşina cumpărată în leasing

Primarul comunei Roşia de Amaradia, Cristinel Faităr, era să rămână miercuri pieton printre sinistraţi, pentru că maşina în leasing cumpărată de primărie nu avea ratele achitate la timp şi putea fi oricând luată înapoi de bancă. „Eu sunt şi şofer, fac anual economii la buget de zeci de milioane tocmai pentru a plăti maşina, dar acum am rămas şi fără bani şi nu am mai avut nici timp, că numai la asta nu m-am gândit. Când am venit la Târgu Jiu pentru a discuta cu cei de la judeţ despre sinistraţi nu ştiam pe unde să las maşina că îmi era că vine banca şi o ia cu cheia de rezervă. Nu vă spun că m-am întâlnit cu domnu director David că vroiam să las maşina pe la marginea oraşului să fiu sigur că mă întorc cu ea, mai ales acum cu necazurile astea, şi, după ce i-am povestit ce fac pe acolo, m-a ajutat dumnealui cu plata restanţelor. Altfel, acum cred că mergeam cu ia-mă nene”, spune bucuros primarul.
Cristinel Faităr mai are un motiv de bucurie. Patronul de la măcelăria Lexi Star, Alexandru Lupulescu, a venit ieri cu o maşină plină cu ajutoare alimentare. Omul de afaceri a făcut câte un pachet, cu pâine, cârnaţi şi carne, pentru fiecare dintre cei 550 de sinistraţi. Totul cu acte sanitar veterinare. Mâncarea pentru sinistraţi este asigurată acum pentru vreo 10 zile. Autorităţile au suficiente provizii pentru perioada următoare, deşi se gândesc la ce va urma când opinia publică nu va mai fi atât de interesată de drama de la Roşia de Amaradia. Atunci corturile folosite pe post de cămări ar putea fi goale, unii dintre sinistraţi gândindu-se de pe acum că vor rămâne cu ochii în soare când autorităţile vor avea de-a face cu alte necazuri în alte colţuri ale ţării.

GIGI CIUNCANU

Ironia sorţii !

Serviciul de Ambulanţă Gorj,
un „pacient” muribund

Ambulanţa judeţeană pare a fi oaia neagră a Sănătăţii gorjene. De câţiva ani, Serviciul de Ambulanţă trece prin eternul scandal al banilor pe care Spitalul Judeţean Târgu Jiu îi datorează în schimbul serviciilor prestate de către ambulanţieri. Directorul Serviciului de Ambulanţă Gorj, Nicolae Şerban, susţine că în scurtă vreme Serviciul pe care-l conduce va fi nevoit să-şi stopeze activitatea. Afirmaţiile administratorului nu mai surprind însă pe nimeni, blocarea activităţii Serviciului de Ambulanţă fiind unul dintre eternele pericole pe care le are de înfruntat această unitate medicală. Cu toate acestea, Şerban speră că invocând întreruperea furnizării serviciilor ambulanţiere va convinge conducerea Spitalului Judeţean că a sosit momentul achitării datoriilor.
„Ni s-a întâmplat ca şoferii noştri să scoată bani din propriile buzunare pentru a putea plăti combustibilul şi astfel să aibă cu ce ajunge la urgenţe. Aşa nu se mai poate! Mai este foarte puţin şi nu voi mai putea mişca salvările din garaj”, afirmă Nicolae Şerban. Riscul închiderii porţilor Serviciului de Ambulanţă durează de câţiva ani şi semnalul de alarmă a fost tras şi de către foştii directori. Mai mult, dintr-un necesar de 96 de ambulanţe, Serviciul dispune de doar 62 din care 75% au norma de casare îndeplinită.
Pe lângă aceste deficienţe tehnice s-a mai adăugat şi scandalul iscat între şeful Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Gorj, Aristică Moroşanu, şi Nicolae Şerban, şeful Serviciului de Ambulanţă. Acesta din urmă, la finele anului trecut, ameninţa chiar că va demisiona în cazul în care situaţia va persista. Deşi lucrurile au continuat în aceeaşi manieră, Şerban a rămas pe poziţie şi nu mai ameninţă cu demisionarea ci cu blocarea activităţii. De menţionat că, spre deosebire de alte zone din ţară, Serviciul de Ambulanţă Gorj este unicul din judeţ şi trebuie să facă faţă, zilnic, la mai bine de o sută de apeluri de urgenţă. Scandalurile şi divergenţele existente la nivel de directorat nu fac decât să greveze şi să împiedice buna desfăşurare a acestui serviciu strategic de prioritate maximă, aflat el însuşi în postura de „pacient” muribund.

IRINEL CEURANU

Secţiile de oncologie şi
dermatologie vor fi mutate

Secţiile de oncologie şi dermatologie vor fi mutate la Spitalul Judeţean „Tudor Vladimirescu”. Această măsură vine ca urmare a evaluării făcute la spitalele gorjene, evaluarea pe baza căreia s-au întocmit fişe ce au fost trimise Ministerului Sănătăţii. Pe baza acestora, la începutul lunii aprilie, o comisie de la minister a venit în Gorj, unde a avut întâlnire cu directorii a trei unităţi spitaliceşti ce înregistrau la sfârşitul anului 2005 datorii, şi anume: Spitalul Judeţean Târgu Jiu, Spitalul Motru şi Spitalul Dobriţa. Concluzia generală a verificărilor a fost aceea că, pentru o activitate cât mai eficientă a spitalelor, vor trebui comasate spitale, comasate secţii şi chiar mutarea unora din ele. Aristică Moroşanu, directorul Direcţiei de Sănătate Publică(DSP) Gorj, a precizat că „în Gorj nu se pune problema de comasare de spitale, însă pentru unele secţii se va recurge la această măsură, iar la propunerea conducerii Spitalului Judeţean Târgu Jiu secţiile de oncologie şi dermatologie vor fi mutate în locaţia de pe Tudor Vladimirescu a Spitalului Judeţean, iar pentru comasare s-au propus secţiile de interne şi chirurgie”. Pentru a vedea ce propuneri sunt şi la spitalele din judeţ, ieri la sediul DSP Gorj a avut loc o întâlnire cu directorii şi contabili şefi ai acestor spitale.

Nu se vor face restructurări de personal
Chiar dacă vor avea loc comasări de secţii şi chiar mutări, nu se pune problema reducerii personalului medical. Mutarea se va face cu absolut totul, cu infirmieri, asistenţi şi medici, la fel şi comasarea. Atât şeful DSP Gorj, cât şi directoarea Spitalului Judeţean Târgu Jiu, Creola Enoiu, au dat asigurări că nu se vor face reduceri de cadre medicale: „Nu vrem să ajungem la restructurări pentru că şi aşa avem la unele din secţii cadre medicale puţine”. Şi, cu toate acestea, bugetul Spitalului Judeţean Târgu Jiu este mai mic faţă de anul trecut cu 5%, acesta fiind în prezent de 271 miliarde de lei vechi. „Din această sumă, numai pentru cheltuielile de personal sunt necesare peste 200 de miliarde de lei vechi. Acest fapt se va restrânge în mod categoric asupra asiguraţilor. În acest fel nu vom mai avea fonduri pentru medicamente, pentru tratamente, se va recurge la tratarea mai mult în ambulatoriu şi probabil că vor apărea şi listele de aşteptare”, a mai precizat Creola Enoiu.

C.POPA

Peste 150 de procese câştigate
de dascălii gorjeni

Toate procesele iniţiate de cele două sindicate gorjene pentru neplata diferenţelor salariale restante cadrelor didactice pe perioada 2002-2004 au fost câştigate. Au fost acţionate în instanţă atât conducerile şcolilor cât şi Inspectoratul Şcolar Judeţean, hotărârile judecătoreşti date în şedinţa publică din 17 aprilie fiind favorabile profesorilor şi urmează ca acestea să fie trimise şcolilor. Vasile Mija, preşedintele Uniunii Sindicatului Liber din Învăţământ (USLI) Gorj, a precizat că „sindicatul nostru a avut pe rol 116 procese, iar Sindicatul Liber din Învăţământ a avut 41 de procese şi toate au obţinut hotărâri favorabile, motiv pentru care în următoarea lună urmează să primim banii”.

C. POPA

36 de administratori gorjeni vinovaţi pentru falimentul societăţilor

Un număr de 36 de administratori ai societăţilor gorjene ce au intrat în faliment au fost găsiţi răspunzători de această situaţie, a declarat Dumitru Pârvulescu, directorul adjunct al Direcţiei de Finanţe Gorj. Administratorii respectivi datorează suma de 27 miliarde lei vechi statului. Răspunderea patrimonială a administratorilor societăţilor falimentare aduce după sine urmărirea, conform legislaţiei în vigoare, a tuturor tranzacţiilor şi contractelor încheiate de societatea în cauză pentru ultimii trei ani cu extensie la cinci ani. Pârvulescu a precizat că pentru neregulile săvârşite în perioada august 2005 – mai 2006 de către aceşti administratori, bunurile lor personale au devenit urmăribile.

(L.E.)

Motreanca Delia Buican a salvat onoarea fizicienilor gorjeni

Delia Buican, elevă în clasa a VIII-a B a Şcolii Generale nr. 1 din municipiul Motru, a concurat la olimpiada pe ţară la fizică, de unde s-a întors cu o menţiune, obţinută graţie unui punctaj bun de 31,62. S-au acordat 24 premii pentru toată ţara. Douăzeci de judeţe nu au obţinut nici o nominalizare, iar din lotul relativ numeros prezentat de gorjeni la întrecere, a fost singura care a obţinut ceva. Profesorul instructor Ion Ularu, autor a numeroase culegeri de fizică, a declarat: „Delia s-a comportat admirabil. Proba practică a fost peste posibilităţile noastre şi a scos din concurs elevi valoroşi. Dacă la olimpiada judeţeană ne întrecuse eleva profesorului Alexandru Ciocan, Ionaşcu Luana, acum ea a obţinut cu trei puncte mai puţin decât eleva mea. Am un motiv de satisfacţie în plus pentru că tânăra fiziciană provine din zona mirifică a munţilor şi se formează bine. Sper să ajungă să predea la rândul ei acest minunat obiect de studiu”.

C. BUNILĂ

Catastrofele…

Un tablou apocaliptic schimbă Gorjul în infern,
Culminând cu tot mai dese alunecări de teren.

Casele se duc la vale, se izbesc de maluri, crapă…
Un tribut cerut acelor care au scăpat de apă.

Urgisiţii văd cum alţii se întrec în declaraţii.
Un nemernic de primar, ţine-n grajduri sinistraţii.

Copii rupţi de veselie, plâng şi ei pe lângă mamă…!
Zidurile-n şcoala lor, lent şi sigur se destramă.

Le spusese profesoara: „să vă feriţi de răchie,
Că de nu-i beleaua dracu', vă treziţi cu vreo hernie!”

-Dar ce, doamnă profesoară? E mişto, care e jena?
Amorţesc şi bereghiata, te mai plimbi şi prin Viena!

-Dacă-i trece de spinare marinelului ales,
Ce ziceţi, ne onorează la ciocate şi la fes?

-Merge greu la aşa ceva, dacă prinde două noduri…
Mai alert e când se duce să stea pe la cap de poduri!

-Cic-a pus interimar pe amicul Vodcăroiu!
-Da, ne-a zis, fiind în treacăt, unu Geoni Călinoiu…

NELU POCHEA