Potrivit estimărilor din acest an,

Peştera Muierilor aduce un
miliard de lei la bugetul local

Unul dintre obiectivele turistice ale comunei Baia de Fier, Peştera Muierilor aduce profituri considerabile la bugetul local. „Gestionată corect, peştera este o importantă sursă de venit pentru comunitate iar până la finele acestui an ne aşteptăm să încasăm circa un miliard de lei”, susţine primarul Constantin Mihuţescu. Conform statisticilor, anul trecut, au vizitat Peştera Muierilor un număr de 30 mii de turişti şi asta „în condiţiile în care nu a fost un timp propice pentru turism”, după cum afirmă edilul. În acest an însă speranţele edililor sunt mult mai optimiste dat fiind faptul că anul trecut Peştera Muierilor a adus la bugetul local 670 milioane de lei.
De pildă, în doar trei zile, inclusiv ziua de 1 Mai, au trecut prin Peştera de la Baia de Fier aproximativ o mie de vizitatori, veniturile cumulate în această perioadă fiind de circa 30 milioane de lei. Toţi aceşti bani sunt folosiţi în mod exclusiv pentru investiţiile în infrastructura peşterii şi pentru plata drepturilor salariale ce se cuvin personalului angajat aici. „Vrem să îmbunătăţim iluminatul prin amplasarea de reflectoare cu focalizare şi în plus am cumpărat un grup electrogen menit a asigura energia electrică non-stop”, declară primarul Mihuţescu.
De asemenea, administraţia locală intenţionează şi înfiinţarea unui punct de informare al zonei, realizarea unui pliant „tip cărţulie” în trei limbi de circulaţie internaţională şi înregistrarea unui CD cu Peştera Muierilor destinat comercializării. În privinţa fluxului de turişti, primarul susţine că în perioada 30 mai-15 iunie vin la Baia de Fier „şi câte 20-30 de autocare pe zi”. De menţionat că în timpul verii programul de vizitare al peşterii se face din oră în oră, de la 8.00 până la orele 20.00, iar preţul unui bilet este de doar 4 lei RON (40 mii lei ROL) pentru adulţi şi 2 lei RON (20 mii lei ROL) pentru copii şi studenţi.

IRINEL CEURANU

Distracţie pe cinste la Preajba

Sărbătoarea anuală a narciselor a adunat ieri în poiana din Preajba sute de gorjeni. Pe lângă mititei şi muzică, participanţii s-au delectat cu competiţii de sporturi extreme. Din cauza vremii nefavorabile, narcisele nu şi-au mai făcut apariţia în număr mare, dar cele existente au fost culese rapid de petrecăreţi. Comercianţii şi-au întins tarabele cu tot felul de kitschuri. Primăria Târgu Jiu a făcut demersuri pentru ca zona să fie declarată monument natural. O suprafaţă mai mare de cinci hectare, aflată chiar la lizieră, este o atracţie pentru gorjeni. Competiţia de bugghy-race (maşini mici, construite din autovehicule dezmembrate) a făcut deliciul publicului, la fel şi întrecerea de degustat vinuri.

(I.I.)

APIA Gorj se mută în casă nouă

Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) va funcţiona, de la începutul acestei săptămânii, într-un nou sediu. Noua locaţie este fostul sediu al băncii C.A.R Jiul, situat pe strada Victoriei-centru. APIA Gorj este o agenţie nou înfiinţată şi are peste 60 de angajaţi. Mutarea acesteia era necesară pentru că spaţiul unde funcţiona, în incinta Prefecturii Gorj, era insuficient pentru desfăşurarea activităţilor în bune condiţii. Şi Agenţia SAPARD şi Direcţia Agricolă Gorj sunt în căutarea unui nou sediu, deoarece de la începutul anului conducerea Direcţiei Agricole a tot primit termene pentru a-şi găsi o nouă locaţie, ultimul fiind chiar pe 15 aprilie 2006. Însă cum până în prezent nu s-a reuşit identificarea unui spaţiu, acestea vor continua să funcţioneze, deocamdată, tot în incinta Prefecturii.
Aurel Tomescu, directorul adjunct al Direcţiei Agricole Gorj, a precizat că „avem 57 de angajaţi, din care 27 sunt în teritoriu şi până vom găsi un spaţiu adecvat rămânem aici. Suntem o instituţie descentralizată, nu ne pot scoate în stradă”. De altfel, în fiecare sâmbătă şi duminică, angajaţii Direcţiei Agricole merg în teritoriu pentru promovarea programelor SAPARD şi „Fermierul”, însă, după cum a mai precizat Tomescu, „sunt prea puţini gorjenii care se încadrează în condiţiile impuse pentru accesarea fondurilor repartizate prin aceste programe, motiv pentru care oamenii nu se îngrămădesc să obţină astfel de credite pentru investiţii în agricultură”. În Gorj sunt deja peste 60 de proiecte pe SAPARD, foarte multe dintre ele în domeniul apiculturii, dar sunt şi câteva pentru creşterea de melci.

CORINA POPA

Muzeu al satului la Bărbăteşti

Administraţia locală a comunei Bărbăteşti va da în funcţiune un muzeu al satului. Potrivit primarului Constantin Pătraşcu, în clădirea unei şcoli vechi de 100 de ani din satul Petreşti s-au efectuat lucrări de reabilitare, urmând ca în maxim două luni aici să funcţioneze un muzeu sătesc. De asemenea, după cum susţine edilul, tot aici va exista şi o cameră a episcopiei. „La inaugurarea acestei investiţii vor fi invitaţi toţi cei care au învăţat la şcoala din satul Petreşti care sper să aprecieze muzeul pe care îl vom realiza aici”, mai spune primarul Pătraşcu.

(I.C.)

Banul Gorjului să fie… 

Nu mai furaţi boieri mari
Din Turceni şi Rovinari,
Nu furaţi curentul!

Prin hoţie şi sfidare,
Ca bandiţii-n drumul mare,
Mutilaţi prezentul…

V-aţi mânjit de electroni,
Talibani autohtoni,
V-au supus amperii!

Vă daţi rândul la hoţie,
Aţi uitat de omenie,
Şacali ai puterii!

Luaţi curentul cu un preţ,
Vă călăuziţi pe şperţ,
Haidamaci notorii…

Ni-l vindeţi nouă la cub,
Acte întocmiţi pe sub,
Fiinţe derizorii!

Renunţaţi la vandalism,
Zaţuri reci de comunism,
Clică ordinară!

În sistem novici livraţi,
Megawaţii infestaţi,
De colţii de fiară.

V-a trădat demult păcatul,
Lovindu-vă sindicatul
Drept unde vă doare…

Lăsa-ţi banii la goreni!
Mizerabili şi obsceni,
Inşi fără onoare.

Plexul zdruncinat vă fie,
Căci Condescu în bărbie,
Loveşte cu CODUL!

Vă vom urmării râzând,
Roindu-vă tremurând,
Acceptând exodul!

NELU POCHEA