Muzeul Eminescu din Ţânţăreni,
un muzeu fantomă

Edificiul cultural, amenajat la Ţânţăreni, ce se vrea a fi un muzeu memorial al marelui poet Mihai Eminescu este o necunoscută pe harta culturală a Gorjului. Abia de două ori pe an acest muzeu este deschis publicului larg iar în restul anului uşile sunt ferecate cu lacătul. În loc să obţină bani de pe urma acestei secţii culturale, administraţia locală este incapabilă să-l promoveze şi să-l scoată în evidenţă pentru a beneficia de îmbogăţirea bugetului local de pe urma muzeului.

Urma lui Eminescu
„Luceafărul” poeziei româneşti, Mihai Eminescu a poposit pe meleagurile Olteniei din luna iunie şi până în prima parte a lunii august a anului 1878. Mai exact, potrivit criticilor literari, titanul eminescian s-a aflat la Floreşti, în comuna Ţânţăreni, loc în care a şi tradus primul volum din istoria României, redactat de fraţii Hurmuzachi, cărturari pe care marele poet îi admira. Şi pentru a marca pentru totdeauna prezenţa lui Eminescu la Floreşti, în anul 1988, profesorul Liviu Poenaru a fondat muzeul memorial Mihai Eminescu „în prezenţa organului de partid şi de stat şi a reprezentanţilor Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste din comuna Ţânţăreni”. La acel moment, fondatorii încheiau constatarea înfiinţării cu urarea: „Fie ca Eminescu să se preamărească în veci, aici, la Floreşti”.

Muzeul şi câţiva turişti
Preamărirea a fost însă „visul din toate cel frumos” şi a rămas doar la stadiul unui vis întrucât cei de la Ţânţăreni au înţeles că trebuie să realizeze acest lucru bianual. Aşa se face că acest muzeu memorial este deschis vizitatorilor la aniversarea naşterii (15 ianuarie) şi comemorarea morţii (15 iunie). Doar aceste două zile sunt puse la dispoziţia celor care vor să vadă urma lui Eminescu la Ţânţăreni. În rest, parafrazându-l pe geniul născut la Ipoteşti, totul este doar „deşertăciune”. În aceste condiţii, de-a lungul timpului, în cartea de onoare a muzeului memorial Mihai Eminescu, donată de Maria Păunescu din Bucureşti în anul 1989, figurează doar câteva zeci de persoane. Printre puţinii vizitatori s-au aflat Sabin Bălaşa, Gabriel Bacovia, unul dintre nepoţii poetului George Bacovia, fostul şef al culturii gorjene, Viorel Gârbaciu şi îndeosebi elevi ai şcolilor de pe raza comunei Ţânţăreni.

„Promovare…?! Nu prea!”
Necunoaşterea existenţei acestui muzeu este cauzată, în cea mai mare parte, de lipsa acţiunii din partea administraţiei locale de aici. Primarul Maria Vasilescu recunoaşte faptul că în privinţa creării unei imagini a acestui muzeu nu s-a făcut mai nimic. „Promovare…?! Nu prea! De anul acesta”, susţine şi promite edilul şef al comunei Ţânţăreni. În opinia primăriţei lipsa promovării a fost cauzată de incapacitatea administraţiei locale de a administra acest muzeu. „Era domnul Poenaru şi se purta de parcă ar fi fost proprietatea lui particulară. Eu eram doar invitată aici, la fel ca şi ceilalţi”, afirmă Maria Vasilescu.

Un muzeu mort
În ciuda faptului că aici există destule exponate legate de viaţa şi opera marelui poet şi chiar un parc cu câţiva tei, lipsa promovării a pus, într-un fel sau altul, crucea acestui edificiu cultural. De asemenea, deşi s-a investit în mobilierul existent aici, în acest moment, acest proiect a fost făcut în van. Mai mult, angajata primăriei care are ca sarcină îngrijirea acestui muzeu nu-şi îndeplineşte sarcinile decât dacă este trasă de mânecă de către primarul Maria Vasilescu.
Aşa s-a întâmplat şi la vizita reporterilor IIMPACT în Gorj, când edilul şef a fost nevoit să-şi mustre salariata deoarece nu reuşise în câteva zile să adune geamurile sparte aflate în incinta muzeului. De asemenea, eventualii vizitatori ai muzeului o vor lua la fugă văzând în ce condiţii se află WC-ul din spatele muzeului. Însuşi Mihai Eminescu ar fi dezamăgit de modul în care este sărbătorit şi comemorat iar în maniera proprie le-ar spune celor de la administraţia comunei Ţânţăreni că sunt doar nişte „oameni morţi de vii…”

IRINEL CEURANU

Ultima soluţie pentru retrocedări

Amenzi grele date primarilor
care nu dau pământurile

Mai mulţi primari şi angajaţi ai primăriilor din judeţ au fost amendaţi pentru că nu au retrocedat la timp terenurile agricole şi pădurile revendicate de foştii proprietari. Sancţiunile au fost aplicate de o comisie din cadrul Instituţiei Prefectului, numărul localităţilor unde au fost date amenzile fiind de opt.

Gorjenii care de ani de zile încearcă prin tot felul de metode să îşi redobândească drepturile de proprietate pe pământurile ce le-au aparţinut sau le-au moştenit pot să se simtă acum „răzbunaţi” faţă de primarii care le-au pus beţe în roate. Autorităţile centrale au găsit ca ultimă soluţie posibilitatea aplicării unor sancţiuni pentru cei care îi lasă pe proprietari să facă zeci de drumuri la primărie sau tribunal pentru a intra în posesia terenurilor. Şi, cum peştele de la cap se împute, sancţiunile au ajuns mai ales pe masa edililor unor localităţi.
Conform unei informări oficiale, primarii din Turceni, Ion Dumitraşcu, de la Berleşti, Maria Dumitraşcu, şi Ţânţăreni, Maria Vasilescu, au fost amendaţi cu câte 10.000 de lei noi pentru că nu întârziat şi împiedicat nejustificat în reconstituirea dreptului de proprietate moştenitorii unor terenuri care aveau inclusiv hotărâri judecătoreşti favorabile. Cei trei primari sunt membri PSD, iar la Turceni au fost sancţionaţi alţi 8 membri ai Comisiei locale de fond funciar.
Angajaţii Primăriei Turceni au fost amendaţi în mare parte fiecare cu câte 2000 de lei noi, o singură persoană primind o sancţiune de 500 de lei. Comisia de control a aplicat amenzi de la inginerul topograf şi inginerul horticol din cadrul primăriei până la consilierul juridic al primăriei sau şeful Ocolului Silvic din localitate.
Comisia de control a sancţionat primarii din Turburea, Bengeşti-Ciocadia şi Samarineşti cu câte 5000 de lei noi, în timp ce primarul din Bolboşi Viorel Croitoru a fost amendat cu 7000 de lei. Acesta a plecat din primăria în timpul unui control efectuat de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi nu a desemnat pe altcineva care să îi ţină locul.

Amendaţi şi de Garda de Mediu
Garda de Mediu Gorj a amendat şi ea mai mulţi primari pentru că nu au depus la timp bilanţurile de mediu sau pentru că au depozitat gunoaiele în locuri neautorizate. Instituţia a făcut cunoscut că de la începutul anului şi până acum a sancţionat în fiecare caz în parte cu câte 2500 de lei noi primăriile din Turceni, Motru, Novaci şi Târgu Jiu, precum şi Parcul Industrial Sadu. Pentru că au permis aruncarea gunoaielor la întâmplare, Garda a amendat cu sume cuprinse între 500 de lei şi 5000 de lei primăriile din Rovinari, Ţicleni, Târgu Cărbuneşti şi Mătăsari, ultima localitate fiind sancţionată cu suma cea mai mare.
Direcţia de Muncă i-a sancţionat, la rândul său, cu câte 200 de lei pe primarii din Arcani şi Căpreni şi cu 500 de lei pe cel din Teleşti. Aceştia au fost amendaţi pentru felul în care au împărţit alocaţiile familiare complementare şi cele de susţinere pentru familiile monoparentale. La aceste amenzi se adaugă şi cele aplicate lunile trecute de Oficiul pentru Protecţia Consumatorului la primăriile din principalele oraşe, mai ales pentru modul în care sunt amenajate locurile de joacă. Sancţiunile au fost în fiecare caz de 10.000 de lei noi.
Şi alte instituţii au anunţat că au avertizat, mai întâi, primarii că nu respectă legea, de abia de acum încolo urmând să fie aplicate amenzi. „Norocul” primarilor, dacă se poate spune aşa, îl reprezintă faptul că Dan Ilie Morega nu mai este subprefect şi controalele nu sunt poate atât de dure pe cât păreau pe vremea acestuia, când totuşi nu se vorbea despre amenzi.

GIGI CIUNCANU

Pentru a preîntâmpina dezastrele,

Casele din zonele inundabile
vor fi demolate

După ce au văzut drama oamenilor din Dolj, autorităţile locale din Gorj vor să-şi ia măsuri de siguranţă în cazul cedării digurilor de protecţie din judeţ. Echipe ale Serviciului de Gospodărire a Apelor sunt pe teren şi încearcă să inventarieze gospodăriile oamenilor aflate în zonele inundabile în vederea demolării acestora.

Specialiştii Sistemului de Gospodărire a Apelor Gorj au demarat ieri o acţiune de inventariere a tuturor construcţiilor amplasate în zone inundabile sau de protecţie a digurilor şi malurilor râurilor şi pârâurilor la nivelul Gorjului. Reprezentanţii SGA Gorj susţin că mai multe case, grajduri, pivniţe şi anexe gospodăreşti au fost ridicate pe malul cursurilor unor ape fără a avea autorizaţie de construire sau avizul sistemului de gospodărire. Acest lucru constituie un pericol de poluare, dar şi un obstacol în revărsarea apelor în cazul debitelor mărite cauzate de precipitaţii. Echipele de inventariere au menirea de a avertiza oamenii asupra necesităţii demolării construcţiilor aflate în pericol. În cazul în care aceştia refuză să îşi dea acceptul pentru demolare, li se vor solicita declaraţii pe propria răspundere că îşi asumă riscul în caz de inundaţii. Specialiştii serviciului spun că, în acelaşi timp, vor fi şi amendate persoanele care au emis autorizaţii de construcţie în zonele inundabile sau au construit fără a avea documente legale.

Planuri de apărare reactualizate
Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă trebuie să reactualizeze şi să completeze planurile de apărare până la mijlocul acestei luni. Şeful Serviciului de Gospodărire a Apelor Gorj, Teodor Popescu, a făcut cunoscut că toate comitetele locale trebuie să aibă hărţi cu curbe de nivel pe care să fie delimitate zonele inundabile şi zonele de risc la inundaţii.
Autorităţile locale au obligaţia să stabilească, de asemenea, zonele ce se pretează la inundări controlabile, astfel încât, în caz de nevoie, zonele respective să fie cunoscute din timp. Reactualizarea planurilor de apărare a devenit o necesitate după inundaţiile din ultimul an, inundaţii în urma cărora sute de case şi gospodării din judeţ au fost afectate de apele revărsate ale unor râuri sau pâraie.

GABRIELA MLADIN
GIGI CIUNCANU

Comuna Schela va fi debranşată de la energia electrică

Satele comunei Schela vor rămâne în beznă în câteva zile. Acest lucru este susţinut de către primarul comunei, Aristică Şerbănescu. Acesta afirmă că „voi face adresă la Electrica să vină să mă debranşeze de la energia electrică pentru că s-au terminat banii şi nu mai avem cu ce plăti curentul ce este consumat de stâlpii de pe marginea drumurilor”. La momentul actual, potrivit edilului, mai sunt disponibili doar 50 milioane de lei iar, anual, costurile cu factura la energia electrică ajung la 200 milioane de lei. În aceste condiţii, şeful administraţiei locale susţine că preferă să renunţe la lumină pentru perioada de vară astfel încât să nu lase comuna în negură tocmai de sărbătorile din iarnă. De menţionat că acest lucru se întâmplă în condiţiile în care, în acest an, după cum afirmă Şerbănescu, „bugetul comunei este cel mai bogat de până acum”.

IRINEL CEURANU

Gata cu bălegarul pe şosele!

Amenzi pentru proprietarii de
animale din Baia de Fier

Administraţia locală a comunei Baia de Fier a instituit o nouă măsură pentru a scăpa de excrementele animaliere existente pe carosabil. Potrivit primarului Constantin Mihuţescu, a fost aprobată o nouă hotărâre de Consiliu Local prin care se stabileşte faptul că în zona centrului civic al comunei, animalele nu pot fi lăsate fără stăpân. „Am luat această măsură pentru că mulţi localnici îşi lăsau vacile pe marginea drumului în zona de centru şi astfel toate trotuarele şi strada se umpleau de bălegarul animalelor”, afirmă edilul. Cu alte cuvinte, de la Căminul Cultural până în centrul comunei este interzisă lăsarea în libertate a vitelor, proprietarii acestora fiind obligaţi, dacă vor să traverseze această zonă, să le ţină în lanţ. În caz contrar, aceia care nu se conformează riscă o amendă cuprinsă între două şi cinci milioane de lei.

IRINEL CEURANU

Credincioşii gorjeni ajută
sinistraţii din Rast

Parohiile gorjene strâng bani şi alimente pentru a-i ajuta pe sinistraţii comunei doljene Rast. Având în vedere că semenii lor au rămas fără case în urma dezlănţuirii Dunării, credincioşii gorjeni speră că prin puţinul pe care-l vor oferi le vor aduce acestora speranţa că le va fi mai bine în viitor. La nivel de Târgu Jiu, creştinii pot duce ajutoarele la biserica pe care o agreează.

(L.E.)

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Policlinica Târgu Jiu

WC-ul în care ajungi dacă faci prima la dreapta după ce ai intrat în Policlinica Târgu Jiu arată şi pute urât. Mizerie cât vezi cu ochii, faianţa mizerabilă, WC-ul la fel iar mirosul te pune pe fugă. Singurul lucru existent aici este apa. În rest, chiuveta murdară şi fără săpun. De şerveţele pentru şters nu poate fi vorba iar hârtia igienică probabil a ajuns în baia infirmierelor de prin zonă. În rest, un WC jalnic care pătează imaginea unei instituţii de sănătate.

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj