Ţundrea, în rejudecare pentru omor

Marcel Ţundrea a fost chemat din nou în instanţă pentru a se dovedi dacă este autorul omorului în cazul minorei Mioara Gherasie, petrecut în urmă cu 14 ani, în localitatea Pojogeni. În urmă cu câteva luni, Ţundrea a scăpat de acuzaţia de viol, însă procurorii doresc să afle dacă gorjeanul a săvârşit omorul.

La Tribunalul Braşov ieri a avut loc primul termen în rejudecare a dosarului „Ţundrea”. De această dată, magistraţii trebuie să stabilească dacă Marcel Ţundrea a săvârşit omorul în cazul minorei Mioara Gherasie, o fetiţă de 13 ani din Pojogeni. Gorjeanul care a stat 12 ani în închisoare din cauza unei erori judiciare, nu a reuşit încă să-şi dovedească clar nevinovăţia. Două instanţe la rând l-au achitat de acuzaţiile de viol şi omor, infracţiuni pentru care a fost condamnat în 1992, însă judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au admis, în urmă cu trei luni, recursul procurorilor în acest caz şi au trimis dosarul „Ţundrea” înapoi la Tribunalul Braşov, pentru rejudecare.
Magistraţii instanţei supreme au înlăturat unul dintre cele două capete de acuzare. S-a stabilit astfel că Marcel Ţundrea nu a violat-o pe victimă, dar că există încă suspiciuni că ar fi ucis-o. În aceste condiţii, Ţundrea este rejudecat numai pentru omor calificat, pe baza unor noi probe pe care anchetatorii spun că le-au obţinut recent.
Ei au intrat în posesia mărturiilor a două persoane care susţin că Ţundrea le-a povestit cum a comis crima. Este vorba despre o declaraţie a unui deţinut din Penitenciarul de Maximă Siguranţă din Târgu-Jiu, care ar susţine că atunci când Ţundrea se afla în puşcărie, i-ar fi mărturisit omorul. Declaraţia din penitenciar a fost luată de procurorul care a ţinut cu dinţii de condamnarea lui Ţundrea, Ion Diaconescu. Avocata lui Ţundrea, Liliana Clima, susţine că aceste „noi probe” nu o vor încurca în pledoaria sa de nevinovăţie a clientului său: „Va fi uşor să demontăm toate aceste susţineri ale procurorilor. Recunosc că am emoţii, dar finalul va fi în favoarea noastră”, a declarat înainte de a intra în sala de judecată din Braşov avocata Clima. Marcel Ţundrea a fost condamnat la 25 de ani de închisoare, pentru violarea şi uciderea unei fetiţe de 13 ani. După 12 ani petrecuţi în închisoare, o analiză ADN efectuată de medicii legişti pe corpul exhumat al victimei a dezvăluit că Marcel Ţundrea şi cel care a violat-o pe fată nu pot fi una şi aceeaşi persoană.

GABRIELA MLADIN

Mai rămân de făcut casele

Ajutoare financiare pentru
sinistraţii, din Seciurile

Ziua de ieri, în ciuda gradelor Celsius extrem de multe, a fost una extrem de profitabilă pentru sinistraţii din Seciurile. Oamenii rămaşi fără case au îndurat căldura din timpul zilei şi au stat la o coadă de aproape 20 de persoane pentru a intra în posesia ajutoarelor pe care statul le-a tot promis de când casele li s-au făcut una cu pământul.

La coadă erau oameni pe care îi mai întâlnisem în acele zile în care nebunia alunecărilor de teren îi adusese în situaţia de a nu şti încotro să apuce şi ce să facă. Ieri oamenii erau calmi pentru că ştiau că fiecare dintre ei primea câte 150 RON pentru fiecare membru al familiei. Pomana statului vine la o lună după ce filiala judeţeană a Partidului Democrat reuşise să se mobilizeze mult mai bine şi să facă acelaşi lucru fără stat la coadă. „Codaşii” aveau încă puterea să glumească. „Să veniţi domnule să îmi filmaţi temelia. Lucrez la ea şi acuşi sunt gata cu casa. Să vedeţi ce frumoasă o să fie”, spunea omul care are pe baraca în care stă însemnul Poştei Române şi care ştie cum este să împarţi banii celor cu care, acum, îţi împarţi propriile necazuri. „Nu ne este domnule cald. Păi dacă aici e cald să veniţi să vedeţi cum este în barăci, că acolo te topeşti încontinuu”, spunea o femeie cu basma pe cap.
Una peste alta, gluma cu turnatul temeliei la casă trebuie luată ca atare pentru că, deşi 1 iulie bate la uşă, oamenii nu ştiu unde îşi vor înfige ţăruşul pentru viitoarele case. Materialele de construcţie au început să sosească în judeţ, iar demararea lucrărilor la case se va face cu siguranţă luna viitoare. Până atunci sinistraţii îndură canicula şi se bucură că după „salariul” primit de la PD acum primesc şi un ajutor de la stat.
Şeful Direcţiei Muncii Gorj, Vasile Picioruşi, a supravegheat personal împărţirea celor 850 de milioane de lei daţi de stat ca ajutoare sociale. Banii s-au dat în baza unor anchete sociale şi, evident, au existat şi nemulţumiţi. „Eu nu sunt domnule pe tabel. Mă numesc Nichita Peagu şi am 63 de ani. E mânăreală pe faţă. Unii şi-au dat acoperişurile jos doar pentru a primi bani, iar mie, care cade casa pe mine, nu sunt pe tabel. Aici e aranjament de la primărie, dar eu sunt prea mic ca să mă bage în seamă. Scrieţi dumneavoastră că poate află şi alţii şi aud de mine”, spunea bătrânul. În rest, la Seciurile, ieri era cald, coadă, linişte şi speranţă. O speranţă că iarna cea geroasă nu îi va găsi pe oameni stând tot la coadă pentru a primi pomană de la stat.

GIGI CIUNCANU

26 de familii din Seciuri au depus plângeri împotriva CE Turceni

În dosarul în care patru persoane cu funcţii de conducere sunt cercetate pentru abuz în serviciu în urma alunecărilor de teren, două fiind de la Complexul Energetic Turceni pentru alunecarea de la Seciuri, 26 de familii din acest sat au depus plângere. Acestea urmează a fi audiate ca părţi civile, intenţionând recuperarea bunurilor ce le-au fost distruse în urma scufundării terenului pe care aveau casele şi gospodăriile, în noaptea de 4/5 mai 2006. Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, Emil Moţa, a precizat că a ridicat o parte dintre documentele care îi sunt necesare, atât de la Primăria Roşia de Amaradia, cât şi de la SNLO, din care „rezultă că, pe lângă cauzele naturale care au dus la acele alunecări şi anume terenul nisipos şi argilos, o altă cauză este acţiunea omului, prin exploatarea şi deversările necontrolate care s-au făcut. Se încearcă să se dea vina şi pe TPSUT sau cei din domeniul petrolului, însă nu se poate reţine o cauză directă între activitatea acestora şi ceea ce s-a întâmplat la Seciuri. Ori de câte ori s-a deversat lacul din partea de nord a satului, din 2002 încoace, localnicii s-au dus şi au sesizat reprezentanţii mineritului că le sunt inundate culturile şi toate celelalte probleme pe care le aveau. În data de 4 mai 2006 a fost din nou deversat lacul, iar în noaptea de 4/5 mai a avut loc nenorocirea. Nu poţi săpa la o adâncime de peste 20-30 de metri, chiar la o distanţă de 400-500 de metri de sat, fără să te aştepţi la alunecări, mai ales că solul este aşa cum este”, a declarat prim-procurorul. Acesta a spus că primarul comunei, Cristinel Faităr, i-a pus la dispoziţie câteva studii arheologice întocmite de profesori universitari din Bucureşti pe parcursul a câţiva ani, la Roşia de Amaradia, care concluzionează acelaşi lucru. Pe lângă celelalte acte care mai trebuie strânse la dosar, va fi dispusă şi o expertiză, în momentul în care vor exista şi fondurile necesare, Moţa preconizând ca această expertiză să nu dureze foarte mult din moment ce toate actele necesare vor exista la dosar.

ANA-MARIA ILINCA

Apa albastră de la Motru este toxică !

Apa albastră ce curge la robinetele locatarilor blocului G4 din Motru conţine o substanţă toxică, a precizat Doina Alăman, inspector sanitar şef în cadrul Autorităţii de Sănătate Publică (ASP) Gorj. „Apa are în ea o substanţă toxică care dispare după 5-10 minute, dacă este lăsată să curgă şi reapare dacă este oprită”, explică Alăman. Probele prelevate vor fi analizate, iar în momentul în care se va stabili natura substanţei toxice, poliţia va demara o anchetă. Iniţial, inspectorii ASP Gorj au crezut că substanţa provine de la o spălătorie auto ce este amplasată în zonă, dar aceasta nu se alimentează cu apă de la conducta oraşului ci din o altă sursă. Doina Alăman a explicat că soluţia ca motrenii să aibă apă potabilă este ca Uzina de Agent Termic şi Alimentare cu Apă (UATAA) Motru să nu mai sisteze alimentarea, fapt ce este imposibil pentru că asociaţia de proprietari înregistrează o datorie de opt miliarde lei vechi. Din acest motiv, în blocul G4 proprietarii au apă curentă din trei în trei ore. Dan Radu, directorul Oficiului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Gorj, a explicat că „s-a ajuns la concluzia că ar fi o conductă care nu ar trebui să existe între conductele pentru canalizare şi alimentarea cu apa şi că din pricina ei ar fi probleme”. Pentru a soluţiona problema apei potabile pentru cele 40 de familii care locuiesc în respectivul bloc, municipalitate va amenaja două cişmele.

LOREDANA ECOVIŢĂ

Apă pentru localnicii din Rovinari

Administraţia locală a oraşului Rovinari a pus la dispoziţia cetăţenilor apă plată în mod gratuit. Potrivit primarului Dorin Filip, conducerea primăriei a achiziţionat 500 litri de apă plată şi totodată a amplasat dozatoare în centrele aglomerate ale localităţii, în speţă, piaţa oraşului. „Tuturor localnicilor ce trec prin aceste zone li se oferă în mod gratuit un pahar cu apă pentru a face faţă mai uşor caniculei din aceste zile”, afirmă edilul şef. În aceeaşi ordine de idei, primarul a dispus acordarea unei doze de apă şi salariaţilor Primăriei Rovinari. Dorin Filip mai precizează că locuitorii oraşului vor primi apă plată şi în continuare, atâta timp cât temperatura va fi foarte ridicată.

IRINEL CEURANU

1,5 miliarde de lei pentru extinderea sediului APM Gorj

Ministerul Mediului a repartizat Agenţiei de Protecţia Mediului (APM) Gorj suma de 1,5 miliarde de lei pentru extinderea sediului, ţinând cont că în ultima perioadă instituţia are peste 20 de angajaţi noi. Gheorghe Fometescu, directorul APM Gorj, a declarat că banii sunt necesari şi pentru acreditarea laboratoarelor care, până în prezent, funcţionează fără acreditare. Pentru dotarea acestora, conducerea APM Gorj a mai solicitat 15 miliarde de lei, însă suma care va fi aprobată nu este încă cunoscută. Pentru efectuarea de dotări la laboratoarele de la toate Agenţiile din ţară, Ministerul Mediului a alocat doar 94 de miliarde de lei.

C. POPA

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Primăria Muşeteşti

Tipic budei de la ţară, wc-ul Primăriei Muşeteşti este o dovadă a ignoranţei, lenei şi lipsei bunului simţ. Comuna ce a câştigat titlul de „Sat european” are o toaletă de toată jena ce numai europeană nu se poate numi. Europeni doar cu numele pentru că în realitate budele sunt nevidanjate. Curios este unde şi-au făcut nevoile străinii care au ajuns în Muşeteşti în baza parteneriatelor. Categoric, obrazul primarului n-a crăpat de ruşine în faţa străinilor pentru că buda este îngrozitoare.

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj