„Revanşa” lui Şereş

Noi schimbări de directori în
minerit şi energie

De săptămâna viitoare îi vom putea cunoaşte pe noii directori generali de la complexurile energetice, iar peste câteva săptămâni vom afla şi numele noului director general al Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia. Dan Burlan nu mai este sigur pe scaunul său, ministerul economiei programând un concurs pentru ocuparea acestuia. În schimb, Codruţ Şereş i-a zburat pe membrii PD Gorj de prin consiliile de administraţie în care fuseseră puşi de fostul secretar de stat Ionel Manţog şi a numit oameni apropiaţi lui sau pe Dan Ilie Morega.

Până mâine cine îndeplineşte condiţiile se poate înscrie la concursurile organizate pentru ocuparea posturilor de directori generali la complexurile energetice Turceni şi Craiova. Lucrul mai puţin ştiut este că până pe 20 iulie se pot face înscrieri şi pentru cel mai important scaun din Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. Dan Burlan a rămas un interimar mândru că a achitat la timp dările societăţii către stat şi că a început programul de modernizare a utilajelor. Independent politic, numit prin prisma opţiunilor lui Ionel Manţog, Burlan a aflat acum că ministerul nu îl mai prea doreşte. Decizia de organizare a unui concurs l-a surprins total pe tânărul director general. „Nu poţi să te simţi bine când ştii că ai avut o perioadă de probă, ţi-ai făcut treaba în cele 90 de zile şi, fără nici o evaluare, după patru luni afli că se organizează concurs. Nu vine nimeni să îţi spună «băi băiatule, eşti bun, nu eşti bun». Nu! Altele sunt datele problemei pentru care se organizează concurs şi astea mă depăşesc pe mine”, spunea ieri Burlan.

Morega, membru în CA-ul de la SNLO
Ziua de ieri a fost importantă pentru actualul director general al SNLO nu doar pentru că a aflat de schimbarea survenită în cariera sa, ci şi pentru că a condus, probabil, ultima şedinţă a Consiliului de Administraţie al societăţii. Ultima cel puţin în vechea formulă, în care membri PD erau în capul treburilor. Lucrurile s-au schimbat şi aici, pentru că Dan Ilie Morega este noul membru în Consiliulul de Administraţie al SNLO. Mihail Cruceru, Corneliu Gârjoabă sau Nicolae Cilibiu reprezintă numele unor membri PD Gorj, în echipa lui Ionel Manţog sau pe margine, care au fost în consilii de administraţie. La SNLO, la societatea de Închidere şi Conservare Mine, la firme de stat a căror activitate are legătură cu mineritul şi energia. Noii numiţi sunt, în general, de pe la Bucureşti, de prin Minister, nefiind exclus ca unii să fie membri ai Partidului Conservator. Doar Dan Ilie Morega le este cunoscut gorjenilor, liderul PNL Gorj fiind acum membru în consiliul de administraţie al SNLO. Este una dintre ultimele funcţii importante pe care liderul liberal o ocupă în judeţ. Luni de zile acesta a denunţat public afacerile din minerit, iar acum a devenit membru în forul care poate decide direcţia pe care o iau afacerile respective.

Morega nu ştie cum a ajuns la SNLO
Numai de simpatii pentru Codruţ Şereş nu poate fi acesta acuzat, că de sprijin din partea lui Ionel Manţog nici nu poate fi vorba. Şi totuşi, Morega nu ştie cum a ajuns în consiliul de administraţie. „Eu nu am ştiut absolut nimic. Eram cu ministru Cristian David când am fost sunat de directorul general Dan Burlan şi felicitat că sunt membru în CA-ul de la SNLO. I-am spus că nu e cazul să mă felicite pentru că pentru mine nu e nici o bucurie. Am avut o dată nişte discuţii în coaliţie cu Ionel Manţog şi i-am spus că nu e normal ca ei de la PD să domine toată economia şi noi, celelalte partide, să nu ştim nimic din ce se întâmplă acolo. Pe toamnă am discutat asta, când am cerut să ne punem şi noi câte un membru. Acum vreo două luni am dat un CV şi, poate, între timp, Manţog o fi făcut vreun demers ceva, eu ştiu, şi acum după plecarea sa, să se facă schimbarea”, spune Morega.
Ieri a fost şedinţă de consiliu de administraţie la SNLO. Dan Ilie Morega a fost convocat dar a absentat. Liderul liberal spune că a avut motive temeinice şi de bun simţ să nu meargă la prima şedinţă la care a fost convocat. „Eu nu mă duc acolo să ridic mâna. Să fac prezenţa şi să iau 7 sau 8 milioane e uşor, dar vreau să contribui la bunul mers al lucrurilor. Mă pricep şi eu la probleme de analiză economică şi managerială şi merg la asemenea şedinţe convocat din timp şi după ce mi se pun la dispoziţie materialele ce se iau în discuţie. În plus, vechii membri trebuiau să îşi încheie mandatul şi nu vroiam să pic eu acolo pe pusă masă ca nou venit”, a declarat Morega.

Manta este de altă părere
Interesant punct de vedere, mai ales că şi Pantelimon Manta confirmă că despre numirea lui Morega la SNLO s-a discutat cu ceva timp în urmă. Acesta susţine că în urmă cu circa două luni l-a susţinut de comun acord cu liderul PD Gorj Ionel Manţog pe Dan Ilie Morega în consiliul de administraţie al SNLO. Manta afirmă că liderul liberal este economist, un bun manager şi bun organizator şi merita să ajungă în postul respectiv mai ales că tot invoca diferite nereguli existente în minerit. Deputatul spune că partenerul său de coaliţie are acum ocazia să îndrepte lucrurile pe care le-a criticat. „Ştiţi foarte bine că spunea că din minerit se fură, că se face nu ştiu ce, că nu ştiu cine ce afacere are. Am zis să îl punem acolo şi să îi dăm şansa să îndrepte lucrurile pe care le consideră incorecte. În plus, chiar dacă părea o neînţelegere pentru opinia publică, suntem în coaliţie şi este bine să fie oameni de la partide diferite pentru a se supraveghea reciproc pentru că atunci greşesc mai puţin”, explica ieri deputatul conservator.

Manţog şi teoria conspiraţiei
Doar Ionel Manţog era convins că Morega a ajuns astfel la sursa directă de informaţii din SNLO, nemaifiind nevoit să apeleze la intermediari pentru a afla ce se întâmplă în societate. Fostul secretar de stat are însă o teorie a conspiraţiei conform căreia există gorjeni rău intenţionaţi, gata să sacrifice economia judeţului pentru propriul interes. O asemenea teorie nu se leagă de Dan Ilie Morega, iar Manţog nu oferă mai multe date sau nume, păstrând secret ceea ce ştie, la fel ca şi în cazul tranzacţiilor cu energie electrică de la complexurile energetice. „Sunt oameni serviţi din interiorul judeţului Gorj, care sunt decişi să pună control pe economia judeţului. Nu ne jucăm cu vorbele, iar lucrul ăsta se întâmplă cu sprijinul unora din judeţ. Chestia cu energia a trecut, băieţii îşi văd în continuare de tranzacţiile lor. Au fost aduşi aici directori din Termoelectrica care ştiu ce au de făcut. Partidul Conservator îşi pune oamenii acum. Sper ca lucrurile să nu rămână aşa şi să aibă cine să îi arate cu degetul. Cei numiţi acum sunt dintre cei care se plimbă pe Calea Victoriei prin Bucureşti. Ei vin la Gorj, iau banii şi îi cheltuie tot la Bucureşti, nu la noi”, declară Manţog.
Schimbările de conducere din minerit şi energie sunt atât de spectaculoase, dacă ne gândim la acuzaţiile de până acum că PD Gorj taie şi spânzură în domeniu, că în scurt timp am putea să ne întrebăm pe unde mai sunt democraţii reprezentaţi în funcţii de conducere. Ionel Manţog, un secretar de stat demisionar, nu mai are putere în ministerul condus de Codruţ Şereş, iar ministrul se grăbeşte acum să facă schimbările pentru ca viitorul secretar de stat susţinut şi propus de PD Gorj să nu mai apuce să le facă el. Filiala condusă de Ionel Manţog se întruneşte vineri să vadă pe cine nominalizează la postul de secretar de stat, dar, până atunci, lucrurile vor fi atât de diferite faţă de ceea ce ştia fostul secretar de stat, încât omul ce va fi trimis de PD Gorj în minister nu va mai prea avea ce face.

GIGI CIUNCANU

S-a întâlnit şi cu Firiza

Băsescu a văzut viitorul drum
naţional din Retezat

Şeful statului a venit marţi după-amiază pe nepusă masă în Retezat pentru a vedea un drum pe care l-a început în perioada în care era ministru al transporturilor şi pe care nu l-a mai finanţat urmaşul său la minister, Miron Mitrea. Traian Băsescu a mai venit pe vremuri la Cheile Buţii, aşa că şi-a făcut destui prieteni de care să îşi aducă aminte, printre aceştia fiind şi Ion Firiza, patronul gorjean al localului din zona menţionată. „Aaaaa! Patroaneeee! Ce mai faci? Ia uite-l şi pe patron!”, a spus preşedintele după ce a coborât din elicopter şi s-a salutat cu reprezentantii autorităţilor locale. Patronul era Ion Firiza, pe care îl vizitase în concediile trecute inclusiv la localul pe care acesta îl are la Târgu Jiu. Cei doi nu au apucat să schimbe prea multe vorbe, presa fiind de faţă, dar păreau cunoştinţe bune, „clientul” Băsescu fiind încântat că îl revede pe patronul care în trecut probabil şi-a făcut datoria de gazdă aşa cum trebuia. „Nea Bela, ce faci nea Bela ?! ”, a spus câteva clipe mai tîrziu preşedintele în timp ce se îmbrăţişa cu un bărbat cu barba albă. Nea Bela este cabanierul. Ne ştim de pe vremuri. Are IMS-ul ăla verde. M-am plimbat cu el”, spunea mândru Băsescu, în timp ce se saluta cu cabanierul.

Drumarii s-au plâns de lefurile mici
Vorba multă nu îl caracterizează însă pe şeful statului, aşa că acesta s-a urcat într-o maşină de teren, cu şofer, şi a cerut să fie dus să vadă drumul. A urmat o călătorie cam ca pe Valea Sohodolului, inclusiv în zona în care asfaltul devine amintire şi drumul forestier devine singura cale de acces. Aproape vreo 15 kilometri s-a mers aşa prin Retezat, drumul fiind tocmai bun de testat o maşină de teren, deşi şi celelalte făceau faţă. După o oră de chinuit motoarele, şeful statului face o pauză pentru a le răspunde ziariştilor care îl întrebaseră dacă este mulţumit de calitatea lucrărilor. „E cea mai dificilă lucrare a Administraţiei Drumurilor Naţionale. Încă de la proiectare s-a ştiut că se toarnă fundaţie la doi metri sub albia râului. E o lucrare foarte grea şi merită făcută. Spun asta nu doar pentru că vom valorifica mai bine frumuseţile zonei şi o vom pune mai bine în valoare, dar dăm de lucru şi la oameni. Minerii aveau dreptate atunci când îmi spuneau că dacă facem drumul vor avea de lucru unii dintre ei. Nu ştiu exact câţi lucrează acum, dar 136 din Lupeni şi Uricani muncesc aici”, menţiona şeful statului.
Şi a urmat drumul înapoi spre elicopterul prezidenţial. Muncitorii puteau fi întâlniţi aproape la tot pasul lucrând şi era clar că lucrează ca de obicei nu doar pentru că vine vreun şef de la Bucureşti în vizită. Erau acolo utilaje grele şi lucrări care puteau fi văzute de oricine. Doar necazurile muncitorilor nu au ajuns la şeful statului. Băsescu nu a oprit pe drum decât să discute cu specialiştii despre lucrare, nu şi cu muncitorii. „Am vrea noi să trăim bine, dar cu 310 RON cred că nici domnul preşedinte nu s-ar descurca. Muncim câte 12 sau 14 ore pe zi. Nu mâncăm toată ziua mai mult de o jumătate de pâine pentru că nu ne permitem. Am vrea şi noi mai mult, măcar tichete, că stăm aici şi cu burta goală e greu la lopată. Să trăim bine cu o pâine şi o ceapă nu prea văd cum, dar domn preşedinte să fie sănătos”, declara un muncitor. „Avem copii acasă, nu apucăm să îi vedem în timpul săptămânii. Muncim aici zi lumină şi primim minimul pe economie. E greu să trăim bine aşa, dar nu avem ce face. Poate ne aude domn preşedinte. Să ne ajute să câştigăm şi noi mai mult, că de muncim muncim”, preciza alt muncitor, ars de soare şi cu o constituţie fizică demnă de invidiat de oricine merge pe la sălile de întreţinere pentru a mai da jos din burtică.

„Sarcină” pentru Berceanu
Vizita lui Băsescu s-a încheiat pentru reprezentanţii firmei de construcţii cu un îndemn care aminteşte de celebra „iarna nu-i ca vara”. „Trebuie să terminăm cu chestia asta că iarna nu ai lucrări că e ger. Nu e ger tot timpul şi cred că se pot face unele lucrări, nu neapărat turnat betoane”, spunea şeful statului. „Eu cred că există capacitatea ca noi constructorii să ne organizăm în acest fel. Trebuie doar ca să dea cineva tonul”, spune şi reprezentantul firmei de construcţii. „Am dat eu tonul”, a spus sec Băsescu, în timp ce măsura cu un ochi muntele şi cu altul valea ce avea să devină drum. Lucrarea costă vreo 1000 de miliarde de lei vechi. Miron Mitrea a oprit-o pentru că altfel era gata acum. Gheorghe Dobre nu s-a băgat, acum vine rândul lui Radu Berceanu să îşi ia revanşa faţă de minerii din Valea Jiului şi de potenţialii turişti ai zonei. „Nu pot să dau sarcină. Pot să îl rog pe Radu Berceanu şi sigur nu o să mă refuze”, spunea omul care în trecut declara că şeful statului nu roagă niciodată.

GIGI CIUNCANU

Din serialul, Garcea şi edilii gorjeni

Primarii „şpăgari”, anchetaţi de procurori

Şefii mai multor administraţii locale au primit citaţii pentru a se prezenta la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj. Motivul îl reprezintă faptul că mai mulţi primari au declarat redactorilor IMPACT în Gorj că, în urmă cu mulţi ani, constrânşi sau nu de împrejurări, au lăsat medicilor şi poliţiştilor mici atenţii. Autosesizându-se în urma articolului din presă, ofiţerii de poliţie au mers, în primă fază, la edili pentru a le lua declaraţii. Lucrurile nu s-au oprit însă aici astfel că, la finele acestei luni, toţi cei patru primari ce au avut curajul să recunoască faptul că societatea în care trăim este coruptă sunt aşteptaţi la Parchet.
Prin urmare, primarul comunei Drăguţeşti, Ion Modroiu, urmează să fie anchetat de procurori în calitate de „făptuitor” pentru „dare de mită”. Acesta susţine că „în România sinceritatea te costă! Sunt atâtea infracţiuni ce se petrec iar poliţiştii găsesc de cuviinţă să ia la rost nişte primari care au relatat lucruri întâmplate în urmă cu nu ştiu câţi ani”. De aceeaşi infracţiune va fi anchetat şi edilul şef al comunei Slivileşti, Sorin Bucurescu. Fost poliţist, actual primar, Bucurescu susţine că „o aberaţie mai mare nu se putea. Vin la mine pentru o porcărie”. În rândul făptuitorilor se află şi primarul oraşului Turceni, Ion Dumitraşcu. Şeful administraţiei locale de aici afirmă că „din cauza tuturor acestor acuze nefondate, sunt nevoit să stau mai mult prin tribunale în loc să fiu lăsat să-mi fac datoria aşa cum trebuie la Primărie”. Ultimul pe lista anchetaţilor este edilul şef al comunei Căpreni, Emil Cătănoiu. Toţi aceştia vor fi anchetaţi pentru că, aidoma ministrului Justiţiei, Monica Macovei, au recunoscut că au dat şpagă dar nu au luat.

IRINEL CEURANU

Campanie anti-şpagă la Serviciul
de paşapoarte

Salariaţii Serviciului public comunitar pentru evidenţa şi eliberarea paşapoartelor şi cei de la permisele de conducere şi înmatriculări vehicule din municipiul Târgu-Jiu au primit pliante privind faptele de corupţie. Într-un comunicat remis de către Biroul de presă al Prefecturii Gorj se arată că, ieri, în virtutea programului guvernamental „E.U. nu dau şi iau şpagă” la sediul acestor instituţii au fost distribuite broşuri în care angajaţii puteau afla motivele pentru care nu trebuie să ia şi să dea şpagă, posibilităţile pe care le au în cazul în care li se oferă mită dar şi instituţiile cărora se pot adresa dacă li s-au oferit foloase necuvenite. Totodată, astăzi, la ghişeele acestor instituţii, cetăţenii vor găsi pliante ce descriu faptele de corupţie, un număr de şapte motive pentru care nu ar trebui să dea şpagă, adresele şi numerele de telefon ale instituţiilor responsabile cu anchetarea faptelor de corupţie. Pe de altă parte, potrivit aceluiaşi comunicat al Instituţiei Prefecturii Gorj, orice cetăţean are posibilitatea să-şi expună punctul de vedere cu privire la fenomenul corupţiei pe site-ul de internet www.demascaspaga.ro

IRINEL CEURANU

„Răuţ” cu ilegalităţile

CE Turceni are Corp de Control

Noua conducere a Complexului Energetic Turceni, chiar şi interimară, poate sta liniştită de acum încolo în privinţa legalităţii tranzacţiilor în care va fi implicată unitatea. De ieri complexul are din nou un Corp de Control, după ce, în ultimele luni, activitatea a fost verificată, intern, doar de un amărât de „Birou de Control Financiar”. Surpriza cea mare nu o reprezintă reînfiinţarea de către Consiliul de Administraţie, în noua formulă, a Corpului de Control, ci faptul că Ion Răuţ este şeful acestui organism. Corpul a devenit istorie în toamna anului trecut, când organismul a fost desfiinţat de fostul Consiliu de Administraţie, Răuţ devenind un angajat din bazinul Jilţ pentru a nu fi dat afară de tot. „Am avut răbdare pentru că ştiam că dreptatea şi adevărul sunt de partea mea. Nu se putea ca Turceniul să fie singura unitate de acest gen care să nu aibă un Corp de Control. Cât am fost eu acolo nu cred că aţi auzit de atâtea nereguli şi scandaluri de câte s-a menţionat în ultima perioadă”, spune Răuţ. Omul care va fi „răuţ” cu directorii ce calcă pe lângă lege, pentru că spune că răzbunarea nu îl caracterizează, are deja un plan de acţiune pentru următoarele luni. „În vechea structură aveam şapte oameni în subordine, acum ne vom adapta la noua realitate a Complexului. Oricum, cine a desfiinţat anul trecut corpul de control nu a dorit performanţă pentru că, aşa cum ştie oricine, controlul este o componentă a managementului. Am discutat cu noul director general interimar Marian Viorel şi am fost asigurat că voi fi lăsat să îmi fac treaba”, a menţionat Răuţ.
Corpul de control al CE Turceni a fost cel care a sesizat organele de urmărire penală în cazul unor directori de minerit din Gorj care şi-au construit vile la marginea municipiului Târgu Jiu prin achiziţionarea unor case ţărăneşti ce urmau să fie strămutate din zonele miniere. Printre cei reclamaţi la Parchet s-a aflat şi fostul secretar de stat din Ministerul Economiei Ionel Manţog, membru în Consiliul de Administraţie al CE Turceni în momentul în care s-a luat decizia desfiinţării corpului de control.
Ion Răuţ este membru PD Gorj şi este propus pentru excluderea din organizaţie pentru prejudicii de imagine. Acesta s-a plâns recent preşedintelui Emil Boc, menţionându-i că a reuşit să îşi păstreze locul de muncă în perioada guvernării PSD şi nu s-a gândit vreodată că o guvernare PD va desfiinţa corpul de control. Acesta a fost deja ieri la Bucureşti şi a discutat cu reprezentanţii Corpului de Control din Ministerul Economiei, organism care tocmai a trecut pe la Turceni şi i-a oferit ministrului Codruţ Şereş datele care au stat la baza declanşării scandalului cu tranzacţiile din energie.

GIGI CIUNCANU

S-a votat:

Consilierii din Drăguţeşti nu vor viceprimar

Viceprimarul nu este dorit în rândul aleşilor locali ai comunei Drăguţeşti. Aceştia au hotărât, în ultima şedinţă de Consiliu Local, că nu este necesară alegerea unui viceprimar pentru a mai da o mână de ajutor actualului primar. Edilul-şef Ion Modroiu afirmă că a oferit posibilitatea consilierilor de a se exprima în privinţa alegerii unei persoane care să ocupe funcţia de vice, vacantă la nivelul localităţii. „La discuţiile pe care le-am avut, vreo şapte-opt consilieri şi-ar fi dorit să ajungă viceprimar. În aceste condiţii, întrucât nici unul nu strângea voturile necesare, am analizat dacă este sau nu necesar un viceprimar. Un număr de 11 consilieri dintr-un total de 15 au ales că nu au nevoie de un viceprimar”, declară primarul Ion Modroiu. De menţionat că Primăria Drăguţeşti nu este singura instituţie din Gorj în care nu există un viceprimar, aceeaşi situaţie existând şi la Jupâneşti sau Schela.

(I.C.)

Promovabilitate de 100% la prima
probă a Bac-ului

Toţi cei peste 4000 de liceenii gorjeni au promovat proba de limba şi literatura română din cadrul examenului de bacalaureat. Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj, Liviu Andrei, a precizat că „nu a existat nici un elev eliminat din examen, toţi cei care au participat la prima probă reuşind să-o promoveze”. Cele mai multe note obţinute la prima probă orală au fost cele cuprinse între 9 şi 10, respectiv 2219 note, iar la polul opus cele mai puţine note, 49 la număr, sunt cele între 5 şi 5,99.

(C.P.)

Bătuta ca pe la noi

Mama „Fraţilor Făină”, într-un prag de isterie,
I-a tras la cumnatul său o nasoală bătălie…

Întrebat fiind cumnatul: -Cum ţi-a dat aia „pe şele”?
-A luat paru' şi mi-a tras-o, tot în ritmuri de manele!

În Teleşti, Costică Mladin, un pensionar „pilit”,
I-a dat unuia mai tânăr lovitura de cuţit!

-De ce l-ai şundrit Costică? Scuză-mă dacă mă bag
-M-a contrazis că nu taie „rabla aia de briceag”…

Tot cuţitul, bată-l vina, a făcut ca o femeie,
Tatălui după o ceartă, două lovituri să-i deie!

-Carmen proasto ai comis-o! Cine este vinovat?
-Ăia care vând cuţite şi care le-au fabricat!

Altă tipă n-are probe cum c-ar fi fost violată,
Dar sigur i-a tras babacu' o bătută garantată!

-Ciuperceanco, caralii spun că-i neprobat incestu'…
-Pân' o fi de una alta, condamnaţi-l pentru restu'!

Apropo de caralii, şi de alţi curcani de-odată,
Cică-ar suferi în ei, de când nu mai pot să bată…

Băi, băieţi din vechea gardă, obişnuiţi pe cafteală,
Ce-aţi zice de s-ar schimba, rolurile la mardeală?!?

NELU POCHEA