„Uliţa cehă” pe drumul integrării

În urma tratativelor din parlamentul cehoslovac, este luată decizia separării Cehoslovaciei în două state, Cehia şi Slovacia, fiind proclamată astfel, la 1 ianuarie 1993, Republica Cehă ca stat independent. În anul 1993, Cehia este primită ca membru al Consiliului European, obţinând mai târziu titlul de partener asociat al Uniunii Europene. Cehia a primit, împreună cu alte state candidate, iniţiativa oficială de aderare la UE. În anul 1999 îşi începe oficial drumul spre integrarea europeană.
Preşedintele ceh Vaclav Klenes considera că acest proces se realizează din convenienţă şi nu din necesitate,refuzând să sprijine campania guvernamentală în favoarea aderării la UE. Cetăţenii Republicii Cehe au confirmat printr-un referendum aderarea ţării lor la UE, cu o participare de 78%: 28 împotrivă şi 55% pentru aderare. Preşedintele ceh afirma că anul 2004 de integrare a ţării sale în UE nu este favorabil economiei Cehiei şi că o amânare a integrării până în 2007 ar fi mult mai potrivită, avertizând populaţia ţării asupra costurilor mari pe care le implică aderarea în acest moment.

Economia Cehiei după integrare
După integrarea Cehiei în Uniunea Europeană tranziţia economică este aproape completă şi există multe semne încurajatoare de revigorare economică. Sectorul privat a început să preleveze în economie, iar influenţa lui asupra dezvoltării generale creşte în mod constant. În momentul de faţă statul are în proprietatea sa numai companiile de interes naţional sau foarte mari al căror proces de privatizare este mult mai lent. P iaţa de bunuri şi piaţa forţei de muncă este într-o rapidă dezvoltare, iar piaţa de capital s-au stabilizat.

Limba oficială: cehă
Capitala: Praga
Populaţie: 10.241.138
PIB/cap locuitor: 19.488
Monedă: corona cehă

Rata de schimb s-a stabilizat (în ultimii opt ani a fost menţinută la aproximativ 30-40 coroane cehe/EURO). În 1994, rata de schimb a fost de 28,78/1 USD, în timp ce în 1995 coroana s-a apreciat faţa de USD, ajungând la 26, 14 coroane/1 USD. După o lungă perioadă de stabilitate, coroana cehă s-a depreciat din mai până în decembrie 1997 de la 29 coroane/1 USD la aprox. 32 coroane/1 USD, iar în mai 2000 rata de schimb a atins 40,5 coroane/1 USD. Balanţa de plăţi este excedentară. iar rezervele valutare au atins 12,6 miliarde de USD în aprilie 2000. I nflaţia este sub control, iar rata inflaţiei s-a menţinut în jurul valorii de 7%. D atoria internă şi externă a atins valoarea de 5,576 milioane USD (9 aprox. 12 % din PIB) în mijlocul anului 1997. Datoria externă a fost de 21,174 milioane USD. Guvernul şi-a achitat toate împrumuturile de IMF în vara anului 1994, cu doi ani în avans faţă de data scadentă.
Rata şomajului este relativ scăzută în comparaţie cu ţările UE şi se estimează să rămână la valori joase pe o perioada lungă de timp (4, 13% în 1991; 2,96 în 1995; 5,0% în 1997 şi 9,6% în 2005).
Piaţa exporturilor s-a reorientat rapid şi cu succes spre pieţele ţărilor OCDE, iar exporturile au crescut rapid. În 1999 poziţia dominantă a economiilor dezvoltate în exporturile cehe şi importuri a fost întărită. Atât în importuri, cât şi în exporturi, comerţul exterior ceh s-a concentrat pe produsele cu un grad ridicat de prelucrare.

(Angela Atanasiu)
(Damiana Pârvu)

A fi sau a nu fi în 2007

A fi în UE sau a nu fi în UE la 1 ianuarie 2007? Asta este întrebarea de pe buzele tuturor românilor. Însă un răspuns clar vom avea abia în toamnă, după raportul UE. În octombrie 2005 aveam 14 steguleţe roşii, dar ultimul raport al comisiei de aderare, prezentat în mai a.c. arată că au mai rămas patru. Domeniile de îngrijorare sunt pentru două capitole de negociere: Capitolul 7- Agricultura - a primit trei steguleţe roşii, şi Capitolul 10 - Impozitarea - un steguleţ roşu. Aşa că până la toamnă trebuie să ne grăbim dacă vrem ca la ianuarie 2007 să ne numim cetăţeni europeni nu doar din punct de vedere geografic.

Jonathan Scheele, şeful delegaţiei Comisiei Europene, a subliniat că în septembrie Comisia Europeană nu se aşteaptă ca România să rezolve în totalitate problemele, dar va lua în considerare progresele realizate în perioada mai - septembrie. Data de 1 ianuarie 2007 despre care se vorbeşte mult este numai o formă a integrării, marea întrebare fiind ce va face România după această dată. Integrarea nu se reduce numai la fonduri şi finanţări, ci trebuie să fie un catalizator al modernizării şi restructurării economice, a adăugat şeful delegaţiei Comisiei Europene. Comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, a subliniat că există domenii în care îngrijorările persistă, precum agricultura, domeniul veterinar dar şi managementul fondurilor.

Agricultura, bat-o vina!
Ambasadorul UE a subliniat eforturile Ministerului Finanţelor în ultimele luni şi a menţionat că, deşi agricultura este „oaia neagră” a pregătirilor pentru aderare, trebuie recunoscute eforturile actualului Guvern.

Justiţia nu are steguleţ roşu, dar...
În ultimul raport de monitorizare, Jonathan Scheele s-a referit şi la lupta împotriva corupţiei şi la administraţia publică, domeniu în care România are un drum lung de parcurs. „România trebuie să continue eforturile şi să demonstreze mai departe rezultate în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei”, a declarat şeful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Şeful cabinetului a subliniat că deşi România nu mai are steguleţe pe domeniile pe care ar putea fi activată clauza de salvgardare, respectiv justiţie şi securizarea frontierelor, nu trebuie să lăsăm garda jos. „Faptul că nu mai avem steag roşu pe corupţie şi pe justiţie nu înseamnă că trebuie să reducem motoarele. Ar fi o imensă greşeală”, consideră primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu. „Avem mult de lucru în continuare şi trebuie să o facem cu calm şi pragmatism”, a concluzionat ministrul de externe Răzvan Ungureanu.

Bătăi de cap pentru vecini
„Bulgaria mai trebuie încă să demonstreze rezultate clare în privinţa corupţiei (mai ales la nivel înalt). Din partea Bulgariei aşteptăm de asemenea progrese şi în privinţa luptei împotriva crimei organizate”, a declarat şeful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Astfel, partenera României la integrarea în UE, deşi în ultimul an a reuşit să reducă numărul steguleţelor roşii de la 16 la 6, tot se confruntă cu probleme serioase. Petar Stoianov, liderul Uniunii Forţelor Democrate (UFD) a afirmat că raportul prezentat în mai nu este un succes pentru Bulgaria şi că unul pozitiv nu ar fi inclus aluzii la o eventuală amânare a aderării ţării. De asemenea, Stoianov a mai declarat că preferă o serie de demisii decât un raport nefavorabil în octombrie, care ar putea conduce în mod cert la instabilitate politică.
În cazul în care Bulgaria nu ar rezolva problemele rămase, ea ar fi prima ţară care aderă la Uniunea Europeană cu restricţii, iar acest aspect ar genera un efect grav asupra stării de spirit a populaţiei. Însă Scheele are un sfat pentru România: „Nu vă îngrijoraţi de ce se întâmplă în Bulgaria, concentraţi-vă pe ce se întâmplă în România. Ce este clar şi foarte important este ca autorităţile şi românii ar trebui să se axeze acum pe ceea ce se poate face aici în ţară”.

UE ne sprijină
Concluzia? Bulgaria şi România intră în UE la 1 ianuarie 2007, dacă vor soluţiona, în următoarele luni, un număr de probleme nerezolvate. Comisia Europeană va continua să ofere sprijin financiar pentru pregătirea Bulgariei şi României pentru aderare. Astfel, volumul total al asistenţei de pre-aderare pentru anul 2006 va fi de 523 milioane euro pentru Bulgaria şi de 1023 milioane euro pentru România.

(Alexandra Irimia)

UE insistă pentru închiderea închisorii Guantanamo

După evenimentele de săptămâna trecută, când mai mulţi deţinuţi s-au spânzurat, Parlamentul European a votat o rezoluţie prin care cere statelor membre ca la summit-ul UE-SUA de săptămâna aceasta să adopte o poziţie comună prin care să ceară Statelor Unite să arunce definitiv în istorie Guantanamo.

PE sprijină introducerea unui sistem unic de management al traficului feroviar

În şedinţa de săptămâna trecută a Parlamentului European, s-a pus în discuţie posibilitatea de a aproba un sistem unic la nivel european pentru managementul traficului feroviar. Acesta ar urma, pentru început, să intre în vigoare în 20 din cele 25 de state membre.

Senatul olandez a ratificat Tratatul de Aderare al României şi Bulgariei la UE

Cu o largă majoritate de voturi (71 voturi pentru şi numai 4 împotrivă), Senatul Olandei a semnat Tratatul de Aderare al României şi Bulgariei. „ Apreciem la justa valoare acest puternic semnal politic transmis de Senatul olandez înainte de summit-ul Consiliului European de vară, cu atât mai mult cu cât Olanda este stat fondator al Uniunii Europene şi unul dintre cei mai exigenţi parteneri europeni ai României”, a declarat Anca Daniela Boagiu, ministrul integrării europene.