Indiferenţi faţă de actul de cultură,

Directorii de cămine culturale, luaţi la rost

Directorii de cămine culturale din judeţul Gorj au participat ieri, 25 ianuarie, la un seminar metodic ce a avut loc în cadrul Muzeului Judeţean Gorj. S-a discutat despre aşezămintele de cultură din judeţ, centrele de cercetare, conservare şi promovare a tradiţiilor culturale locale. Dintr-un număr de 70, au binevoit să se prezinte la dezbaterea care se ţine o singură dată pe an, doar 42 de directori. Indiferenţa pe care directorii o au pentru cultură a fost aspru criticată de Ion Cepoi, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj „Nu există nicio explicaţie logică a acestor absenţe. Deşi toate consiliile locale au primit scrisori din partea Consiliului Judeţean Gorj, în continuare 27 de localităţi nu vor să aibă o colaborare firească, normală cu intenţiile culturale ale Gorjului”, spune Ion Cepoi.

Salarii mici şi lipsă de proiecte

Directorii s-au plâns că au salarii mici, că în căminele culturale nu există dotări, că raporturile cu primăriile sunt slabe şi de faptul că şi în anul 2008 sunt nevoiţi să tragă cortina cu… mâna. Soluţia pentru aceste plângeri a venit din partea preşedintelui Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, care le-a sugerat directorilor să pună la punct proiecte culturale prin care să fie atrase fonduri în plus, pe lângă cele oferite de la bugetele locale care sunt total insuficiente. „Dotările vor veni o dată cu aceste surse externe care vor reprezenta soluţia pentru viitor pentru investiţiile în cultură. Doar opt localităţi au accesat fonduri culturale pe parcursul anului trecut”, spune Ion Călinoiu.

Noi muzee

În data de 8 martie va fi inaugurat Centrul Cultural „George Coşbuc” Tismana şi o sală de festivităţi care va fi cea mai modernă din judeţ. „Sala de festivităţi va fi una modernă care va concura cu Casa de Cultură de la Novaci”. În data de 4 mai se va inaugura la Crasna un Centrul Cultural „Fraţii Buzeşti” într-o clădire de cămin reabilitat. „Aici va funcţiona şi o filială a Bibliotecii Judeţene şi un muzeu al localităţii Crasna”, adaugă Ion Cepoi. Alte premise pentru ca acţiunea culturală din judeţul Gorj să devină performantă vor fi constituite de înfiinţarea a două muzee, la Hurezani şi la Novaci.

ANA ANDREI

Fonduri insuficiente pentru restaurarea monumentelor istorice

Peste 40 de monumente istorice din judeţul Gorj au nevoie urgentă de lucrări de reabilitare. Printre acestea se regăsesc, ca de obicei, Casa Moangă, Cula de la Şiacu, Cornea Brăiloiu, precum şi biserici din lemn ce s-au degradat în timp. În acest sens, Olimpia Bratu, directoarea Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Gorj, va înainta Ministerului Culturii şi Cultelor lista cu cele 41 de monumente istorice care solicită aceste reparaţii. Cu toate acestea, având în vedere experienţa anilor trecuţi, Olimpia Bratu nu crede că se vor acorda fondurile necesare în decursul acestui an. „Am trimis şi anul trecut o astfel de listă cu monumente prin care solicitam urgent fonduri pentru lucrări de restaurare. Dar din toate cele 26, am primit bani doar pentru Casa Cornea Brăiloiu şi pentru Mănăstirea Strâmba. În acest an nu ştiu daca se vor mai acorda foarte multe fonduri”, spune Bratu. Anul trecut Casa Cornea Brăiloiu a primit suma de trei miliarde de lei, iar Mănăstirea Strâmba a obţinut pentru lucrări de restaurare suma de 800 de milioane de lei vechi. „La Cornea Brăiloiu lucrările nu au avansat foarte mult şi necesită alte fonduri. Multe monumente pentru care solicităm fonduri sunt litigioase. Aceasta este una dintre marile problemele cu care ne confruntăm, adică faptul că nu s-a stabilit încă proprietarul”, adaugă Olimpia Bratu. Pe lângă lipsa de fonduri se mai numără şi lipsa de cunoştinţe a celor însărcinaţi cu protejarea monumentelor privind întocmirea de proiecte care ar duce la accesarea unor fonduri europene.

ANA ANDREI

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile.
„Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Consiliul Local Turceni

Aleşii locali ai oraşului Turceni au o budă dotată cu aproape toate cele necesare. Am găsit apă, săpun şi hârtie igienică dar, oricât am căutat, nu am găsit şerveţele de şters pe mâini. Am remarcat însă multă mizerie şi chiştoace de ţigări aruncate în budă de către fumătorii din Consiliul Local Turceni. Apropo, stimabililor, mai trageţi apa, măcar din când în când…

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj