O piaţă Europeană a contractelor de credit pentru consumatori

Doi din trei europeni utilizează cărţi de credit pentru a cumpăra mobilă, maşini de spălat sau automobile. Totuşi, piaţa contractelor de credit pentru consumatori a rămas în principal o piaţă naţională. Parlamentul a adoptat, săptămâna trecută, la Strasbourg, în a doua lectură, un proiect de directivă ce prevede, pe de o parte, stimularea pieţei Europene a contractelor de credit pentru consumatori şi, pe de altă parte, protecţia consumatorilor.

Noua directivă răspunde unui dublu obiectiv: garantează un nivel înalt de protecţie a consumatorilor şi lansează un proces destinat să deschidă o veritabilă piaţă internă a creditelor pentru consumatori. Pentru bănci şi alte instituţii financiare, directiva ar trebui să faciliteze împrumuturi în alte ţări ale Uniunii.
Consumatorii, la rândul lor, vor putea alege, în deplină cunoştinţă de cauză, cum să aibă acces la produse bancare ce nu sunt disponibile în propria lor ţară şi cum să obţină cele mai mari avantaje din astfel de împrumuturi. Directiva urmăreşte totodată evitarea îndatorării excesive şi asigurarea unui nivel înalt de protecţie a consumatorilor.
Noua legislaţie ar trebui să permită economiei Europene o posibilă piaţă a creditelor de consum estimată la circa 800 miliarde euro pe an. Creditele respective vor fi menite să îmbunătăţească diversificarea şi performanţa produselor puse la dispoziţia consumatorilor Europeni. La ora actuală, în pofida regulamentelor Europene precedente (directiva de bază în materie datează din 1987), doar 1% din creditele de consum sunt transfrontaliere.
Concret, noua directivă vizează armonizarea contractelor de credit pentru consumatori în câteva domenii - cum ar fi publicitatea şi informaţiile furnizate consumatorilor înainte de semnarea contractelor şi, în momentul încheierii lor, calculele privind costul total al împrumuturilor, dreptul la anulare şi dreptul de a se achita împrumutul total.
Directiva a fost propusă de Comisia Europeană în toamna anului 2002 şi a fost discutată în primă citire în Parlament în aprilie 2004. Au fost apoi necesari trei ani ca membrii Consiliului să anunţe o poziţie comună în materie, ceea ce s-a întâmplat în septembrie 2007. Un amendament de compromis a obţinut acordul Consiliului, chiar înainte de vot.
Textul de compromis al grupurilor PSE/ALDE, la care s-a adăugat PPE-DE - şi care prezintă o versiune modificată a poziţiei comune a Consiliului - a fost aprobat miercuri. Prima parte a compromisului a fost adoptată cu 695 voturi pentru, 7 contra şi 20 abţineri; a doua - cu 627 voturi pentru, 92 contra şi 8 abţineri.
Raportorul Parlamentului, Kurt Lechner (PPE-DE, DE), în timpul dezbaterii care a precedat votul, a insistat asupra necesităţii unei concilieri între asigurarea protecţiei consumatorilor şi asigurarea „celei mai mari marje de manevră posibile pentru legislatorul naţional”. Meglena Kuneva, Comisar European pentru protecţia Consumatorilor, a subliniat importanţa unor noi prevederi care pune capăt fragmentării pieţei Europene a creditelor „în 27 mini-pieţe”, în beneficiul întreprinderilor şi al consumatorilor.
 
Un câmp de aplicare bine delimitat
Noua legislaţie va permite consumatorilor să solicite împrumuturi între 200 şi 75.000 Euro, rambursabile după o lună de la acordare. Directiva se aplică doar contractelor de credite care impun dobândă.
Nu sunt acoperite de noua directivă creditele ipotecare destinate achiziţionării de terenuri sau de bunuri imobiliare. Ele vor face obiectul unei directive ulterioare.

Consumatori mai bine informaţi
O dată ce va intra în vigoare noua directivă, toţi consumatorii Uniunii Europene vor avea dreptul la aceeaşi informaţie în ce priveşte alegerea celei mai bune oferte în ţara lor sau în alt Stat Membru.
Consumatorii vor putea beneficia de produse bancare care nu sunt disponibile în ţările lor. Directiva stabileşte, totodată, informaţii standard ce vor trebui menţionate în publicitatea referitoare la posibilităţile de creditare. Furnizorii vor trebui să asigure informaţii privind atât beneficiile dar şi dezavantajele aferente creditelor.
 
Evitarea unei îndatorări excesive
Una din priorităţile noii directive constă în protejarea consumatorilor împotriva îndatorării excesive. Informaţia transmisă de furnizori va trebui să permită solicitantului să ia o decizie responsabilă. Furnizorul va trebui să evalueze apoi solvabilitatea consumatorului, înainte să încheie contractul de credit. Dacă există deja măsuri similare într-un Stat Membru, mecanismul va fi menţinut. Dacă nu, va fi aplicat.
 
Dreptul consumatorilor la rambursarea anticipată a creditelor
Noua directivă acordă consumatorilor dreptul la rambursare anticipată a creditelor şi stabileşte reguli conform cărora băncile respective vor putea calcula compensaţiile pe care le vor cere clienţilor.
Problema modalităţilor de compensare a băncilor în caz de rambursări anticipate efectuate de clienţi (articolul 16 al directivei) a fost, până în ultimul moment, principalul subiect de negocieri între Consiliu şi Parlamentul European, pe de o parte, şi între grupurile politice din cadrul Parlamentului European, pe de altă parte.
Noua directivă acordă consumatorilor dreptul de a rambursa creditele anticipat, şi permite, în acelaşi timp, Statelor Membre, să asigure că furnizorul poate pretinde, în mod excepţional, o compensaţie mai mare. Aceasta se poate întâmpla dacă banca respectivă poate dovedi că pierderea pe care a suferit-o este mai mare decât plafonul maxim de bază definit în directivă. Metoda armonizată de calcul al pierderilor este precizată în text.
În situaţia rambursărilor anticipate, creditorul va avea dreptul la o compensaţie corectă şi justificată obiectiv, cu condiţia ca rambursarea să fie realizată pe parcursul unei perioade cu rată fixă a dobânzii. O astfel de compensaţie nu va putea depăşi 1% din suma totală a creditului care a făcut obiectul unei rambursări anticipate (0,5% dacă rambursarea intervine înainte de 12 luni). Directiva defineşte, totodată, situaţiile în care nu se poate solicita nici un fel de compensaţie.

Dreptul la retragere
Un drept de retragere în decurs de 14 zile va fi aplicat în întreaga Uniune. Deputaţii au precizat, însă, că la cererea expresă a consumatorilor, această perioadă ar putea fi redusă la trei zile.
 
Următorii paşi
Directiva adoptată de Parlamentul European încă mai trebuie adoptată oficial de Consiliu, şi va intra în vigoare în cea de-a 20-a zi după publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Statele Membre vor avea la dispoziţie doi ani, începând cu data intrării în vigoare, pentru a o pune în aplicare. O dată la cinci ani, Comisia Europeană va trebui să revizuiască plafoanele stabilite în prezenta directivă şi în anexele sale, şi procentajul utilizat pentru calcularea compensaţiei ce ar trebui acordată în caz de rambursare anticipată.
Sursa: Parlamentul European

Certificarea produselor ecologice ar putea fi sprijinită financiar de Ministerul Agriculturii, în 2008

Ministerul Agriculturii intenţionează să suporte, în acest an, o parte din costurile necesare procedurii de certificare a produselor ecologice, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării rurale, Dacian Ciolos.

”La ora actuală analizăm modul în care putem sprijini, în limitele bugetului, anumite categorii de fermieri în privinţa costurilor de certificare pentru produsele ecologice. Vom face o evaluare să vedem despre ce animale, suprafeţe sau produse este vorba, ce număr şi ce categorii de fermieri şi cred că până în primăvară vom putea decide nivelul formei de sprijin”, a precizat Ciolos.
Acesta a spus că există fermieri mici şi mijlocii care ar putea produce produse ecologice, dar din cauza costurilor de certificare mulţi vor fi tentaţi să renunţe. „Cred că marii producători pot suporta mai uşor aceste costuri decât micii producători”, a adăugat ministrul Agriculturii.
Ciolos a mai precizat că principalul obiectiv în această perioadă este de a decide cât mai repede toate formele de sprijin care vor fi alocate în 2008.
„Agricultorii trebuie să ştie foarte clar de ce forme de sprijin vor beneficia în 2008. Dacă ne întindem prea mult, ne va lua mult timp partea de elaborare a actelor normative şi punerea în aplicare şi ne vom trezi că măsurile nu mai sunt eficiente”, a menţionat oficialul MADR.
La ora actuală, la nivel naţional, există peste 70 de organizaţii de producători în toate sectoarele agriculturii ecologice iar numărul operatorilor din agricultura ecologică înregistraţi la MADR până la 30 iunie 2007 a depăşit 3.836. Potrivit datelor MADR, cei mai mulţi operatori înregistraţi până în prezent sunt producătorii din sectorul animalier (creşterea vacilor de lapte), în număr de 2.986, iar în cel vegetal - 245 operatori, dar s-au înregistrat şi procesatori, importatori, comercianţi, precum şi exportatori.
Produsele ecologice cele mai căutate pe piaţa externă au fost oleaginoasele (floarea soarelui, soia, rapiţă), cerealele, mierea dar şi produsele din lapte şi cele din floră spontană. La nivelul UE, media suprafeţelor cultivate în sistem ecologic este de 2 la sută, adică 5,2 milioane hectare, Italia fiind cel mai mare cultivator în acest sistem cu 1,2 milioane ha.
În prezent, toate produsele ecologice româneşti poartă o siglă ce garantează provenienţă produsului din acest sistem, în condiţiile în care acestea sunt certificate de 16 organisme independente - două româneşti şi 14 din UE.
Fermierii români care practică agricultura ecologică vor putea accesa fonduri europene de circa 260 de milioane euro, în perioada 2007-2013, pentru finanţarea investiţiilor în acest sector.
Agricultura ecologică va fi sprijinită prin măsura de agromediu din cadrul Planului Naţional de Dezvoltare Rurală, care ar putea fi aprobat de Comisia Europeană la finele acestui an. Fondurile destinate agriculturii ecologice reprezintă circa 40 la sută din suma totală a măsurii, de 660 de milioane de euro.

(Rompres)
Sursa: Eu-Ro Jurnalul CCIB

Utilizatorii au dreptul să deblocheze iPhone, spune Comisia Europeană

Practica Apple de a restricţiona accesul telefonului sau mobil iPhone la anumiţi operatori de telefonie ar putea fi considerată incorectă şi, ca urmare, consumatorii nu sunt obligaţi să respecte restricţiile, având tot dreptul să deblocheze propriul aparat, potrivit comisarului UE pentru protecţia consumatorului.

Potrivit legislaţiei europene, „un termen contractual care are obiectul şi efectul de a limita libertatea consumatorilor de a alege un operator telecom ar putea, în anumite cazuri, să fie considerat de un tribunal naţional ca incorect şi astfel lipsit de obligativitate pentru consumator”, se arată într-o scrisoare pe care comisarul Meglena Kuneva a trimis-o ca răspuns la o întrebare a europarlamentarului socialist El Khadraoui. De aceea, atunci când consumatorii îşi deblochează iPhone-ul, ar putea să nu se considere că au încălcat contractul.
Comisarul s-a referit în special la Directiva Termenilor Contractuali Incorecţi, care are ca scop „prevenirea dezechilibrelor semnificative în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile consumatorilor pe de o parte şi cele ale vânzătorilor şi furnizorilor pe de altă”, se mai arată în scrisoare. Directiva este în prezent analizată pentru a i se aduce eventuale amendamente, pentru a proteja mai bine drepturile consumatorilor. Kuneva a precizat, referindu-se la directiva: „Comisia nu are puteri de punere în aplicare a acestor reguli”.
După lansarea în Statele Unite, Apple a început în noiembrie să distribuie iPhone în Europa, dar numai pe pieţele din Marea Britanie, Franţa şi Germania. În Marea Britanie, consumatorii pot cumpăra aparate blocate pe reţeaua O2. În Franţa şi Germania există două versiuni, una blocată pe câte un operator (Orange şi T-Mobile) şi una deblocată dar mult mai scumpă.
Khardoui a spus la Parlamentul European: „Sunt îngrijorat că utilizatorii de telefoane sunt forţaţi să accepte contracte exclusive cu anumite companii de telefonie, dacă vor să aibă telefoane populare cum ar fi iPhone. Consumatorii ar trebui să fie liberi să aleagă telefonul pe care îl vor şi compania pe care o vor.”
Comisarul Kuneva a recunoscut că este puţin probabil ca acest caz să fie considerat o încălcare a regulilor concurenţei. Dacă e vorba sau nu despre o încălcare a regulilor UE, „depinde de o gamă de chestiuni factuale, economice şi legale. Apple nu este dominant pe piaţa telefoanelor. De asemenea, operatorii care distribuie iPhone în Marea Britanie, Franţa şi Germania nu sunt dominante pe pieţele lor".
Ca urmare a presiunilor Comisiei, săptămâna trecută, Apple a fost de acord să oprească inegalitatea de preţ între magazinele iTunes din Marea Britanie şi Europa continentală.