„Renunţarea la examenul de titularizare nu este o idee bună. Acest examen mai permite încă realizarea unei selecţii pe baza competenţelor profesionale, a unui bagaj de cunoştinţe teoretice. Gândiţi-vă la modul defectuos de admitere la facultate din ziua de azi şi la finalităţile care ies de pe băncile facultăţilor. Acest examen mai înseamnă un test serios de verificare a cunoştinţelor. Ca şi grad de dificultate, este precum erau admiterile la facultate pe vremuri”, Daniela Damo, Târgu Jiu.

„Consiliul de Administraţie din şcoală va decide de ce cadre didactice are nevoie, dar va impune şi condiţiile pe care trebuie să le întrunească persoana interesată de post. Normal că în acest caz fiecare director de şcoală va avea preferinţe şi va condiţiona angajarea de nişte lucruri fictive. În fine, scoaterea titularizării mi se pare cea mai mare prostie, fiecare director va face ce-l taie capul şi va angaja pe cine are chef. Dar, deocamdată nu ştim nimic legat de acest lucru, nici măcar dacă propunerea va fi aprobată sau nu”, Maria Vladu, Târgu-Jiu.

„Nu ştiu de ce după 1989, sistemul de învăţământ suferă atâtea modificări, şi culmea toate în rău, nimic în bine. Să ne uităm la polonezi, nu au schimbat nimic în învăţământ de nouă ani de zile şi le este de 10 ori mai bine ca nouă. Cât priveşte scoaterea titularizării, pentru mine acest lucru reprezintă introducerea legală a şpăgii. Fiecare va lua postul în funcţie de cotizaţie. Care dă mai mult, acela o să aibă postul mai aproape, ore suplimentare, dar asta este, ne adaptăm, Constantin Urzeanu, Târgu-Jiu.

„E mai bine, parcă se încearcă crearea unei oarecare transparenţe. Poate este o opinie eronată, dar la momentul acesta îmi pare o idee bună. Nu avem decât să aşteptăm să vedem cu decurge, şi abia apoi ne putem pronunţa dacă e bine sau rău. Legea este bună, însă nu ştiu cum o vor interpreta ei, cei care ne conduc”, Gheorghe Marin, Rovinari.

Directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj îi „urechează” pe directorii de cămine culturale care tratează cu indiferenţă actul cultural din comunele judeţului.

Gorjul în cifre - 41

Este numărul monumentelor istorice din judeţ care au nevoie urgentă de lucrări de restaurare.