Trăiesc în igrasia unui apartament
din Motru

Câteva familii din municipiul Motru trăiesc în nişte apartamente „căptuşite” cu igrasie. Cauza o reprezintă caloriferele care nu se încălzesc aşa cum ar trebui din cauza furnizorului de agent termic. Deşi oamenii s-au plâns pretutindeni, cei implicaţi nu au luat nici o măsură, lăsându-i pe aceştia să stea în nişte locuinţe în care rişti să te îmbolnăveşti.

Cade tencuiala de pe tavan şi pereţii sunt negrii de igrasie. Cam aşa arată apartamentul lui Ion Ularu, aflat la ultimul etaj al blocului H din municipiul Motru. Cu toate că deasupra blocului există un acoperiş construit recent, în locuinţa acestuia s-a format igrasie în mai toate camerele. Bărbatul spune că acest lucru se întâmplă din cauza faptului că sistemul de încălzire nu funcţionează corespunzător. Din acest motiv, apartamentul în care a investit mulţi bani a ajuns acum într-o stare deplorabilă. „Atâţia bani băgaţi în apartament şi degeaba! Am cheltuit circa 150 milioane de lei să-l modernizez şi acum am ajuns să dau cu lampa de benzină pe pereţi ca să curăţ igrasia”, se plânge Ion Ularu.

„Nu se mai poate locui în igrasia asta!”

Din cauza igrasiei, bărbatul doarme împreună cu soţia şi fiica sa de 16 ani în acelaşi pat, încălzindu-se la o sobă pe care a fost nevoit să şi-o construiască pentru a nu îngheţa de frig. Disperat de această situaţie, bărbatul povesteşte că a fost pe la o mulţime de instituţii dar fără nici un rezultat. Primul la care a mers să se plângă a fost Ilie Schintee, directorul Uzinei de Agent Termic şi Alimentare cu Apă (UATAA) Motru. „Am fost la domnu’ Schintee şi a zis că nu aparţine de dânsul şi că să mergem la Asociaţia de Proprietari. Toţi vin cu tot felul de explicaţii, de minciuni că se rezolvă. Am fost pe la tot felul de instituţii dar mă plimbă pe drumuri, de ani de zile. Nu se mai poate locui în igrasia asta!”, zice Ion Ularu.
Nemulţumită de căldura din calorifere este şi Constanţa Bobolinoiu care, deşi plăteşte facturile, nu beneficiază de încălzire aşa cum ar fi normal.

Şeful UATAA se spală pe mâini

Arătat cu degetul că nu a luat măsuri pentru a remedia problema caloriferelor, directorul Ilie Schintee se spală repede pe mâini. Invocând un proces verbal încheiat la finele anului trecut, acesta spune că a făcut o verificare a instalaţiei de încălzire dar că problema ţine de Asociaţia de Proprietari. Şi astfel, făcând aceste afirmaţii, Schintee a încheiat subiectul chiar dacă o parte dintre locuitorii blocului H nu au căldură deşi achită facturile emise de UATAA. Singurul care s-a arătat dispus să remedieze această problemă socială a fost primarul din Motru, Dorin Hanu care l-a şi chemat pe directorul SC UATAA Motru pentru a acţiona în consecinţă.

IRINEL CEURANU

Virozele respiratorii bagă copiii în spitale

Afecţiunile digestive sau respiratorii datorate temperaturilor din ultima perioadă continuă să facă victime printre copii şi să ţină plină Secţia de Pediatrie a Spitalului Judeţean Gorj. În momentul de faţă, secţia de pediatrie este la capacitate maximă, toate cele 70 de paturi fiind ocupate cu micuţi suferind de diferite afecţiuni.

Medicul Dumitru Butulescu, şeful secţiei de Pediatrie din cadrul Spitalului Judeţean Gorj, s-a arătat îngrijorat de creşterea alarmantă în rândul copiilor a diverselor afecţiuni respiratorii, răceli, astm bronşic. Majoritatea copiilor internaţi cu afecţiunile specifice au beneficiat de un tratament administrat, în primă fază, „după ureche”, de către părinţi şi alte persoane care nu au o pregătire în domeniul medical.
Pe culoarele salonului de pediatrie, pe lângă copiii cu afecţiuni respiratorii, sunt mulţi alţii care, din cauza neglijenţei în familie sau în grădiniţele şi şcolile unde îşi desfăşoară activitatea, vin într-un stadiu avansat de convulsii, deshidratare, boli digestive, care se impun tratate de urgenţă. Un caz mult mai complex este tratamentul bolilor maligne, cum ar fi leucemia, unde medicii se confruntă cu tratarea a câte 5 cazuri anual.
Astfel, medicii fac apel la părinţi să aibă o grijă sporită în ceea ce priveşte alimentaţia şi hidratarea copilului. „Mulţi încearcă propriile tratamente, iar apoi vin şi plâng pe la uşă zicând că medicii nu sunt buni”, afirmă Butulescu. Medicii îi sfătuiesc pe părinţi să apeleze la medicul de familie sau la cel de specialitate, care de altfel asigură asistenţa medicală nonstop.

Mai puţine paturi

În funcţie de vârsta copiilor şi de momentul intervenţiei medicului de specialitate, boala îmbracă diferite forme, mai grave sau mai uşoare, astfel încât micuţii sunt ţinuţi în spital de la o zi şi până două săptămâni. „Durata medie de spitalizare este de şase zile, dar după un tratament de trei sau patru zile, copiii sunt externaţi cu reţete la domiciliu, creându-se în acest fel un flux continuu”, spune Butulescu.
Zilnic, la  secţia de pediatrie sunt internate aproximativ 15 persoane, iar anual numărul acestora ajunge la peste 350. Indiferent că sunt zeci sau sute de internări, numărul paturilor este acelaşi - 70, în continuă scădere din decembrie 1989, odată cu reducerea natalităţii.

CLAUDIA PÂRVAN
LEONARD FILIP

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile.
„Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Primăria Turceni - 3 goange

Turceni, oraş plin de nebunii şi cu grupurile sanitare cam urâte. Colcăie bugetul Primăriei Turceni de bani dar budele sunt hidoase rău de tot. Domn primar, daţi domne, spor de iniţiativă fetelor alea că parcă spală budele în somn. Sincer, data viitoare, mergem să ne facem nevoile în porumb că e mai curat decât în budele de la Primărie.

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj