În plină iarnă,

O bătrână din Câlnic doarme
în pridvorul casei

Nişte bulendre făcute ghemotoc în pridvorul casei sunt culcuşul în care doarme o bătrână septuagenară din comuna Câlnic. Femeia se odihneşte practic sub cerul liber, înconjurată de nămeţii de zăpadă. Rămasă singură, bătrâna străbate uliţele comunei pentru a căpăta câte ceva de mâncare şi nu are un loc uman de odihnă pentru că, în urmă cu câţiva ani, casa i-a luat foc.

Baba Marina e numele sub care o ştie toată comuna pe Maria Olaru din satul Pieptani, aparţinând comunei Câlnic. La mai bine de o lună de a împlini 73 de ani, bătrâna pribegeşte pe drumurile satelor pentru a nu muri de foame. Singură pe lume, bătrânica se află la mila localnicilor care îi dau mâncare gătită şi câte o haină pentru a se acoperi. Casa sa, dacă se poate numi astfel, e o clădire înnegrită de focul care a mistuit-o în urmă cu câţiva ani, atunci când femeia a încercat să se încălzească. Singură, bătrână şi „cu minţile pierdute”, după cum zic vecinii, Marina trăieşte mai rău ca un câine, ghemuindu-se sub cerul liber.

„De Crăciun, mergea desculţă”

Situaţia jalnică în care se află Maria Olaru este arhicunoscută. „În ziua de Crăciun, umbla desculţă, biata de ea! Ne pare rău de ea. Nepoatele mele de la Târgu-Jiu i-au mai dat mâncare gătită atunci când au mai ajuns pe aici”, povesteşte unul dintre vecini, pe numele său Pantelimon Stănoiu. Nici Grigore Pârvuleţ nu este străin de situaţia bătrânei. „Doarme în tindă de mulţi ani, chiar dacă e ger sau nu; şi trăieşte cu ce-i dau oamenii prin sat”, zice Pârvuleţ.

Primarul - rece la drama femeii

Chiar dacă Maria Olaru trăieşte mai rău ca un câine, primarul din Câlnic, Vergiliu Popovici, nu mişcă un deget pentru a o ajuta pe bătrână. „Îi cunosc situaţia dar nu pot spune dacă inspectorul cu protecţia socială a trecut de curând pe la această femeie”, declară edilul. Mai mult, deşi este un caz social al comunităţii, la nivel local nu s-a luat nici o măsură pentru a se face tot ceea ce este posibil ca această femeie să trăiască în condiţii civilizate şi să nu mai umble desculţă prin zăpadă, cerşind mila celor din jur. Tot ceea ce poate să facă primarul Popovici este să spună doar că „noi credem că trebuie să ne îndreptăm atenţia mai profund asupra acestui caz”. Cât de profund şi-a îndreptat atenţia edilul se vede pentru că Maria Olaru a ajuns la 73 de ani să bântuie potecile după hrană, să doarmă în pridvor şi să fie singură într-o lume ce nu dă doi lei pe viaţa acesteia.

IRINEL CEURANU

Ape tulburi şi zvonuri hibernale

Un zvon paralizant cu privire la pierderea a 1,6 milioane lei, banii acordaţi de guvernul României pentru reabilitarea şcolilor din municipiul Motru, a determinat mai multe reacţii contradictorii în rândul directorilor de şcoli. Fenomenul a fost declanşat de o dispoziţie a primarului Dorin Hanu, care le-a solicitat acestora întocmirea  necesarului de buget din unităţile conduse de ei până în data de 11 ianuarie, dată la care sumele solicitate vor fi centralizate pentru întocmirea bugetului local pe 2008.

Conform legii, bugetele locale de venituri şi cheltuieli sunt adoptate după  promulgarea legii bugetului de stat pe anul 2008 şi după emiterea unei hotărâri a Consiliului Judeţean Gorj cu privire la repartizarea sumelor defalcate din bugetul de stat. Din toţi banii alocaţi de Guvernul României în aprilie 2007 pentru reabilitarea instituţiilor de învăţământ s-a cheltuit doar 100.000 de lei la centru bugetar de la Colegiul Naţional „George Coşbuc”, coordonat de profesorul Valeriu Drulă, bani din care a fost reabilitată grădiniţa din satul Leurda.
Profesorul Ion Sanda susţine că ar fi vina comisiei de licitaţii din Primăria municipiului Motru, care nu a selecţionat bine proiectantul. Acesta ar fi făcut proiecte cu reabilitare mai mari, respinse ulterior la execuţie pe motiv că nu se încadrau în bugetul alocat distinct, pe fiecare obiectiv în parte.
Reproiectarea în concordanţă cu sumele acordate de Guvern a condus la neînceperea lucrărilor în timpul optim de execuţie, fondurile rămânând necheltuite la sfârşitul anului trecut. Profesorul Valeriu Drulă spunea: „Îmi plouă în şcoală şi nu înţeleg de ce nu ne este permis nouă, ordonatorilor terţiali de credite, să gestionam banii. Nu punem la îndoială asigurările primarului Hanu cu privire la protejarea acestor bani şi nici profesionalismul funcţionarilor desemnaţi în comisia de licitaţii, dar nu am să înţeleg niciodată cum s-au pierdut opt luni de zile pentru cheltuirea unor fonduri, pe care dacă eu le-aş fi avut la dispoziţie aş fi făcut minuni cu ele”.

Bani mai mulţi pentru şcoli

În urma unei convorbiri telefonice între Valeriu Drulă şi Anica Tomescu, directorul executiv al Primăriei municipiului Motru, zvonul a fost anulat, iar directorilor de şcoli le-a revenit liniştea la loc. Mai mult decât atât Primăria municipiului Motru va prevedea în buget sume mai mari pentru reabilitarea instituţiilor de învăţământ în funcţie de cerinţele de tip european. Teoretic ar fi vorba de o sumă de 9 milioane de lei, o sumă extrem de mare în raport cu bugetul total acordat învăţământului motrean. La final o veste bună pentru personalul didactic pentru care directorii vor cere prin intermediul situaţilor solicitate de primarul Dorin Hanu şi alocarea tichetelor de sărbătoare. Având în vedere importanţa învăţământului la nivel local cât şi probabila liberalizare a încadrării profesorilor, credem că există resurse şi pentru salarizarea lor corespunzătoare.

C. BUNILĂ

Pentru a curăţa zona de zăpadă,

Primăria Târgu-Jiu ridică autoturismele
de pe strada Republicii

Utilajele administraţiei municipale ridică autoturismele parcate neregulamentar pe strada Republicii din Târgu-Jiu. Măsura a fost luată de către conducerea instituţiei şi are ca rol decongestionarea arterei pentru a putea fi executate lucrările de deszăpezire, după cum afirmă viceprimarul Roman Bărbuţi. Pe de altă parte, Alexandru Zaharia, directorul Direcţiei de Servicii Comunale Târgu-Jiu, a făcut şi o prezentare a stării în care se află oraşul Târgu-Jiu în privinţa deszăpezirilor. Astfel, acesta a declarat că, încă de la prima ninsoare, utilajele şi angajaţii DSC s-au aflat pe străzi pentru a evita orice „sincopă” ce ar fi putut apărea în traficul din municipiu.
Potrivit directorului Zaharia, administraţia a pus accent pe deblocarea arterelor ce duceau către obiectivele sociale şi mai ales către instituţii de genul spitalelor şi nu numai. Pe de altă parte, conducerea administraţiei locale reclamă faptul că unii cetăţeni „priveau cu nostalgie îndepărtarea zăpezii”. În final, cei aflaţi în fruntea Primăriei Târgu-Jiu susţin că utilajele DSC-ului lucrează în continuare până la îndepărtarea zăpezii şi sunt pregătite pentru căderile de zăpadă ce se preconizează că ar urma să cadă în perioada următoare.

(I.C.)

Disponibilizări la Uzina Mecanică Sadu

Anul 2008 nu se anunţă a fi unul prea bun pentru salariaţii Uzinei Mecanice din Bumbeşti-Jiu. După ce 200 de muncitori au fost disponibilizaţi la sfârşitul lui 2007, iată că şi în acest an numărul celor care vor rămâne fără un loc de muncă se va dubla, ajungând la 500 de salariaţi.
Uzina Mecanică Sadu, altă dată mare producător de armament, riscă acum mai mult ca niciodată să intre în faliment. La datoria de peste 700 miliarde de lei vechi, deja s-au luat măsuri menite să ducă la reducerea costurilor care sunt într-o continuă creştere de la o zi la alta.
După cei 200 de muncitori disponibilizaţi în decembrie 2007, pe parcursul acestui an încă 500 de salariaţi vor rămâne fără un loc de muncă, a declarat preşedintele Consiliului de Administraţie al UM Sadu, Dumitru Pârvulescu. În paralel, fosta Uzina Sadu 2 va fi scoasă la licitaţie, Consiliul de Administraţie aşteptându-se să obţină peste patru milioane de euro pe clădiri, terenuri şi utilaje. Pârvulescu a mai declarat că situaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât lunar fondul de salarii se ridică la 13 miliarde de lei iar producţia este de doar 12 miliarde lei.
Directorul general Florin Boian consideră că disponibilizarea celor 500 de muncitori nu ar trebui să fie una îngrijorătoare. Motivaţia este de neînţeles, şi asta pentru că reducerile de personal se vor înregistra la nivelul întregii Regii de Armament.

COSTIN SOARE

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Primăria Dăneşti

Grupul sanitar aparţinând Primăriei din Dăneşti este la fel ca acum o sută de ani. Edilii nu se deranjează să îl modernizeze cât de cât acceptabil având, după cum spun ei, altceva mai bun de făcut. Cine ştie, poate că un alt potop al lui Noe al II-lea ar putea să radă această buda şi să reapară alta civilizată şi la modă în secolul XXI.

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj