Drepturile fundamentale ale europenilor - consfinţite de UE

În cadrul unei ceremonii oficiale, preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert Pottering, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso si preşedintele în exerciţiu al Consiliului Uniunii, Jose Socrates, au semnat, miercuri, la Strasbourg, Carta Drepturilor Fundamentale. Ceremonia a fost, însă, perturbată de mai mulţi deputaţi europeni naţionalişti.

Carta Europeană pentru Drepturile Fundamentale stabileşte, într-un singur text, o serie de drepturi civile, politice, economice, sociale pe care le au cetăţenii Europeni şi toate persoanele cu rezidenţă pe teritoriul Uniunii Europene - drepturi definite ca valori comune ale Uniunii. Obiectivul Cartei constă în asigurarea unei vizibilităţi sporite a acestor principii, în vederea consolidării protecţiei drepturilor fundamentale, după schimbările din societate, progresele sociale şi evoluţiile ştiinţifice.
Previziunile Cartei se aplică instituţiilor, agenţiilor Europene şi Statelor Membre doar când aplică legea comunitară. Carta nu stabileşte prerogative noi pentru Uniune. Dacă Tratatul de la Lisabona va fi ratificat de toate Statele Membre, Curtea Europeană de Justiţie va fi instituţia care se va asigura de respectarea prevederilor Cartei, în întreaga Uniune.

Drepturile cetăţenilor europeni

Demnitate: demnitatea umană, dreptul la viaţă, dreptul la integritate, interzicerea torturii şi a tratamentelor degradante sau inumane, interzicerea sclaviei şi a muncii forţate;
Libertate: dreptul la libertate şi securitate, respectarea vieţii private şi de familie, protecţia datelor personale, dreptul la căsătorie şi la formarea unei familii, libertatea de gândire, de exprimare, de apartenenţă religioasă, dreptul la informare, libertatea de asociere, libertatea artelor şi a ştiinţelor, dreptul la educaţie, libertatea de a alege o ocupaţie şi de a munci, libertatea de a începe o afacere, dreptul la proprietate, dreptul la azil, protecţie în caz de expulzare sau extrădare;
Egalitate: egalitate în faţa legii, nediscriminare, egalitate culturală, religioasă şi lingvistică, diversitate, egalitate între bărbaţi şi femei, drepturile copiilor, drepturile persoanelor în vârstă, integrarea persoanelor cu dizabilităţi.
Solidaritate: drepturile lucrătorilor la informare şi consultare, dreptul la acţiuni colective, dreptul la acces la serviciile de plasare, protecţie în caz de demitere nejustificată, condiţii corecte de muncă, interzicerea folosirii copiilor pe piaţa muncii, protecţia tinerilor la locul de muncă şi în viaţa profesională şi de familie, securitate şi asistenţă socială, protecţia consumatorilor, protecţia mediului înconjurător, acces la servicii de sănătate şi interes general.
Drepturile Cetăţenilor: dreptul la vot şi la participarea în alegerile pentru Parlamentul European, în alegerile municipale, dreptul la o bună administraţie, la acces la documente, la Mediatorul European, la petiţii, libertatea de mişcare şi de rezidenţă, protecţie consulară şi diplomatică;
Justiţie: dreptul la un proces corect, la prezumţia de nevinovăţie, dreptul la apărare, dreptul la legalitate şi proporţionalitate în dosarele penale, dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori pentru aceeaşi crimă.
Toate acestea sunt stabilite în baza drepturilor şi a libertăţilor fundamentale deja recunoscute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, de Carta Socială a Consiliului Europei, de Carta Comunitară pentru Drepturile Sociale Fundamentale ale Lucrătorilor şi de alte convenţii internaţionale, în care Uniunea Europeană sau Statele sale Membre sunt părţi.
Proclamarea Cartei a avut loc cu o zi înaintea semnării, în capitala Portugaliei, a noului Tratat European, de şefii de stat şi de guvern ai Uniunii. Ceremonia a fost însă întreruptă de câteva ori de o minoritate de Deputaţi Europeni aşezaţi pe ultimele rânduri din hemiciclul din Strasbourg, care au scandat „referendum”. Minoritatea însă a fost înfrântă însă de aplauzele majorităţii Deputaţilor Europeni.

Deputaţii polonezi şi britanici au bătut din picioare şi au desfăşurat pancarte

Ceremonia din plenul Parlamentului European de la Strasbourg, dedicată semnării Cartei Drepturilor Fundamentale, unul dintre cele mai importante documente ale noului Tratat european, a fost perturbată de mai mulţi deputaţi europeni naţionalişti.
În timp ce majoritatea eurodeputaţilor aplaudau semnarea textului de către Jose Socrates, primul ministru portughez şi preşedinte în exerciţiu al UE, câţiva deputaţi de dreapta din Marea Britanie şi Polonia şi-au manifestat nemulţumirea bătând din picioare şi strigând „referendum” în microfoane, încercând să acopere vorbitorul care prezenta ceremonia.
Mai mult, ei au refuzat să părăsească sala de plen, în momentul în care preşedintele forului legislativ, Hans-Gert Poettering, le-a cerut acest lucru. Protestul lor a fost marcat şi de desfăşurarea de pancarte, lucru interzis de regulamentul PE.
De altfel, Polonia a anunţat, de ceva vreme, că va refuza să semneze, împreună cu Marea Britanie, Carta Drepturilor Fundamentale. Polonia nu este de acord cu prevederea potrivit căreia nicio expropriere să nu fie făcută fără o despăgubire corespunzătoare.
Şi asta, din cauza controverselor pe care Polonia le are cu Germania, pe tema proprietăţilor etnicilor germani care s-au refugiat în Occident, în anii 1950. Mai mult, Polonia doreşte şi includerea în textul de bază al noului Tratat a clauzei Ioannina, existentă în forma iniţială doar ca anexă.
Această clauză prevede că deciziile Uniunii Europene pot fi temporar „îngheţate”, dacă un număr de state se opun acestora. Rămâne de văzut ce aduce nou în acest sens Summit-ul EU de la Bruxelles.

Intervenţii pe marginea comportamentului deputaţilor minoritari

Francis Wurtz a condamnat ferm acţiunea minorităţii. El a spus că „grupul său este în favoarea unui referendum, dar că acest lucru nu are nimic de-a face cu atitudinea minorităţii care a strigat în incinta Parlamentului”.
Graham Watson a cerut oficial ca în viitor, cei cu astfel de comportamente să fie daţi afară din Parlament. „Aceşti Deputaţi au adus, astăzi, atitudinea de huliganism de pe stadioane în Parlamentul European”.
Cohn Bendit a declarat că Parlamentul a fost şocat de atitudinea minorităţii, dar a cerut „să nu se dramatizeze situaţia”. „Dacă au fost 50 de idioţi în Parlament care au strigat, au fost 700 oameni cu raţiune”.
Bonde a declarat că nu este anti-democrat şi că „provine dintr-o tradiţie diferită”. „Tot ceea ce am făcut a fost să port un tricou pe care scria Referendum”.

Sursa: Parlamentul European

Conferinţa ecologică de la Bali,
la un pas de eşec

Ultima zi a negocierilor pe tema schimbărilor de climă a început la Bali, în Indonezia, printr-un avertisment venit din partea Naţiunilor Unite, organizatorul reuniunii care atrage atenţia că în cazul în care participanţii nu ajung la un acord, se poate vorbi de un „eşec dezastruos”. Din păcate, încrederea în desfăşurarea acestui proces se va diminua simţitor, dacă această întâlnire nu are niciun rezultat.

BBC relatează că un delegat şi-a exprimat, totuşi, convingerea că nimeni nu va putea pleca de la reuniune fără să se ajungă la vreun rezultat. După cum s-a mai anunţat, Statele Unite au înaintat mai multe propuneri, care elimină din proiectul de declaraţie finală, cotele precise de reducere a emisiei de gaze.

SUA şi UE se ceartă la Bali. Mărul discordiei: ţintele de reducere a încălzirii globale

Germania ameninţă că va boicota summit-ul principalelor ţări care emit gaze cu efect de seră ce urmează să aibă loc în ianuarie în Statele Unite ale Americii, dacă autorităţile americane continuă să refuze să-şi asume obiective clare de îndeplinit în domeniul protecţiei mediului, informează cotidianul francez Le Figaro.
Ministrul german al Mediului, Sigmar Gabriel, a avertizat, cu ocazia Conferinţei ONU asupra încălzirii globale, organizată la Bali, în Indonezia, că „fără obiective clare, nu va exista nici o reuniune” a principalelor state emiţătoare de gaze cu efect de seră.
„Suntem puţin dezamăgiţi că toată lumea trebuie să aştepte Statele Unite să se decidă. Avem nevoie de acţiune urgentă. Asta este principala chestiune care blochează negocierile”, şi-a exprimat frustrarea şi Humberto Rosa, secretar de stat pentru mediu în Portugalia şi şef-negociator al UE la Bali. Statelor Unite li se reproşează că refuză orice referinţă la obligativitatea ca ţările industrializate să-şi reducă emisia de gaze cu efect de seră cu 25% - 40% până în 2020. „Să fie foarte clar că UE nu va renunţa la această menţiune în textul final al conferinţei de la Bali”, a avertizat însă Gabriel.
Textul final al conferinţei, care trebuia să fie semnat, ar trebui să relanseze negocierile referitoare la combaterea încălzirii globale după 2012, când va expira prima fază a protocolului de la Kyoto.
La Conferinţa de la Bali participă reprezentanţi din peste 150 de ţări ale lumii. Scopul reuniunii este stabilirea unui nou acord climatic global, care să-l înlocuiască pe cel de la Kyoto, care expiră în 2012.

Sursa: Euractiv

Noile norme comunitare combat publicitatea înşelătoare şi practicile comerciale agresive

Cu doar două săptămâni înaintea Crăciunului, din 12 decembrie 2007, au intrat în vigoare în toată Uniunea Europeană noi norme comunitare care vizează combaterea publicităţii înşelătoare şi a practicilor comerciale agresive. La acestea se adaugă interzicerea falselor „oferte gratuite” şi a publicităţii bazate pe „puterea de hărţuire” adresate copiilor prin intermediul internetului (îndemnuri directe).

Aceste restricţii sunt incluse într-o listă neagră detaliată a metodelor interzise prin noua Directivă privind practicile comerciale neloiale, care vizează în special douăsprezece dintre practicile cele mai abuzive folosite pentru a induce în eroare consumatorii: de la publicitatea capcană la sistemele piramidale, reportajele publicitare şi afirmaţiile false cu privire la proprietăţile curative ale produselor.
Directiva privind practicile comerciale neloiale consolidează în mod semnificativ standardele comunitare în vigoare cu privire la publicitatea înşelătoare şi stabileşte noi standarde care combat practicile comerciale agresive, şi anume hărţuirea, constrângerea, influenţarea nejustificată. Directiva mai urmăreşte sporirea încrederii consumatorilor şi a întreprinderilor în piaţa unică, astfel încât cetăţenii să beneficieze pe deplin de posibilitatea de a face cumpărături într-un alt stat membru.
Până acum, doar 14 state membre au pus în aplicare directivă. Comisia a lansat o procedură împotriva statelor membre care nu au adoptat încă dispoziţii naţionale.
Comisarul european pentru protecţia consumatorilor, Meglena Kuneva, a declarat: „Practicile neloiale induc în eroare consumatorii şi denaturează pieţele concurenţiale. Pe piaţa unică europeană nu-şi au locul comercianţi care constrâng, intimidează sau induc în eroare consumatorii, în special în perioada sărbătorilor de iarnă, perioada anului în care se fac cele mai multe cumpărături. Din acest motiv, Europa oferă un exemplu: dispoziţiile adoptate cu privire la comerţul înşelător şi sub presiune sunt dintre cele mai severe care există la nivel mondial.”

Noile norme

Noua directivă conţine patru elemente cheie:
- O clauză generală cuprinzătoare care defineşte practicile neloiale şi deci interzise
- Definiţia detaliată a practicilor înşelătoare (acţiuni şi omisiuni) şi a practicilor agresive cele două categorii principale de practici comerciale neloiale
- Măsuri de protecţie a consumatorilor vulnerabili: directiva conţine dispoziţii care vizează prevenirea exploatării acestei categorii de consumatori.

Lista neagră – douăsprezece dintre cele mai abuzive practici
Lista neagră conţine peste 30 de metode considerate neloiale în orice circumstanţe. Aceasta include douăsprezece dintre cele mai abuzive metode binecunoscute pentru prejudiciile pe care le cauzează consumatorilor:
1. Publicitatea capcană: practica de a convinge consumatorul să cumpere de la o anumită societate făcând publicitate unui produs la un preţ foarte scăzut pentru care nu există un stoc corespunzător.
2. Falsele oferte „gratuite”: crearea unei impresii false a unor oferte gratuite prin descrierea unui produs ca fiind „gratuit”, „bonus”, „fără taxe” sau în termeni similari, în cazul în care consumatorul trebuie să plătească orice altă sumă în afară de costurile pe care le implică reacţia sa pozitivă la practica comercială şi ridicarea sau plata livrării articolului.
3. Îndemnurile directe adresate copiilor de a cumpăra produse promovate („Cumpără acum această carte!”) sau de a-şi convinge părinţii sau alţi adulţi („puterea de hărţuire”) să le cumpere produse care fac obiectul publicităţii. „A apărut noul film Alice şi cartea magică de la Fondi! Spune-i mamei să ţi-l cumpere de la chioşcul de ziare!” Îndemnurile directe adresate copiilor sunt interzise în cazul televiziunii, însă lista neagră extinde interdicţia asupra întregii mass-media şi, cel mai important, asupra publicităţii de pe internet.
4. Afirmaţiile false cu privire la proprietăţile curative ale produselor de la alergii, căderea părului şi până la pierderea în greutate.
5. Reportajele publicitare: practica de a folosi conţinutul editorial din mass-media pentru a promova un produs, în cazul în care comerciantul a plătit pentru această promovare, fără a specifica acest lucru în mod clar.
6. Sistemele piramidale: un sistem de promovare piramidal în cadrul căruia câştigul provine în special din introducerea altor consumatori în sistem decât din vânzarea sau consumul produselor.
7. Câştigarea de premii: practica de a crea consumatorilor falsa impresie că au câştigat un premiu în condiţiile în care nu există niciun premiu sau acţiunea pe care trebuie să o întreprindă pentru a câştiga premiul este condiţionată de plata unei sume de bani sau de suportarea unui cost.
8. Impresiile înşelătoare cu privire la drepturile consumatorilor: prezentarea drepturilor de care consumatorii beneficiază prin lege ca şi caracteristică distinctivă a ofertei comerciantului.
9. Ofertele limitate: declaraţia falsă conform căreia un produs va fi disponibil doar pentru un interval de timp limitat pentru a-i priva pe consumatori de posibilitatea de a face o alegere în cunoştinţă de cauză.
10 Limba în care sunt oferite serviciile post-vânzare: angajamentul de a furniza servicii post-vânzare către consumatori şi, ulterior, furnizarea serviciului respectiv în altă limbă fără a informa în mod clar consumatorul cu privire la aceasta înainte de iniţierea tranzacţiei.
11. Vânzarea nesolicitată: comerciantul solicită plata pe loc sau plata ulterioară pentru produsele pe care le furnizează dar pe care consumatorul nu le-a solicitat sau solicită rambursarea sau păstrarea lor.
12. Garanţiile valabile în întreaga Europă care creează falsa impresie că serviciul post-vânzare furnizat pentru un produs este disponibil într-un stat membru, altul decât cel în care este vândut produsul.

Sursa: infoEuropa