Minerii, protejaţi de ger

Temperaturile extreme anunţate pentru judeţul Gorj au dat de lucru conducerii Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia (SNLO) care a luat deja toate măsurile de protecţie a minerilor ce lucrează în câmp deschis. La temperaturi ce scad sub 0 grade Celsius, cei 6000 de ortaci vor primi ceai cald, echipament specific iar la -15 grade se va întrerupe activitatea de exploatare şi haldare. Întreruperea activităţii nu va afecta însă activitatea SNLO care are deja asigurat un stoc de 400.000 de tone  de cărbune.  Chiar dacă ortacii vor începe lucrul pe 7 ianuarie, temperaturile scăzute anunţate pentru următoarele nopţi, când se va depăşi -20 grade Celsius, au alertat  conducerea SNLO. Pentru a nu fi luaţi pe nepregătite, reprezentanţii unităţilor miniere au luat deja măsurile menite să protejeze minerii cât va fi ger. În eventualitatea înregistrării unor temperaturi extreme şi a opririi activităţii, pentru a se putea onora comenzile către beneficiari, SNLO va apela la stocurile de cărbune create pentru asemenea situaţii. Astfel, în prezent SNLO are asigurat un stoc de 400.000 de tone cărbune, din care în bazinul Motru peste 160.000 de tone.

COSTIN SOARE

Pistoalele pentru porci au ratat Crăciunul

Cum numai în România se putea întâmpla, pistoalele pentru asomarea porcilor au venit cu aproape o lună întârziere când era nevoie de ele. E adevărat, mai bine mai târziu decât niciodată.
30 de pistoale au ajuns în judeţul Gorj, iar acum armele se află la sediul Inspectoratului Judeţean de Poliţie, de unde medicii veterinari le vor ridica. Tot de aici, ei vor obţine şi permisul de port armă, necesar folosirii asomatoarelor. Pistoalele sunt fabricate în Germania, iar costul unuia se ridică la 235 de euro. Armele au fost înregistrate la Asociaţia Judeţeană a Pescarilor şi Vânătorilor Gorj. Un pistol are 150 de capse, iar atât arma, cât şi încărcătura, au fost achitate de către medicii veterinari privaţi. Asomarea animalelor nu este deocamdată obligatorie şi se va face doar la cerere. În judeţul Gorj, există 53 de medici veterinari privaţi, care deservesc 70 de localităţi. Până la sfârşitul acestui an, toţi medicii veterinari vor avea pistol pentru asomare. Ei vor participa la cursuri în abatoare, pentru a învăţa cum se foloseşte pistolul.
Directorul Direcţiei Sanitar Veterinare Gorj, Ion Iliuţă,  a mai precizat că asomarea va fi un proces destul de anevoios, pentru că majoritatea populaţiei sacrifică porcii în aceeaşi perioadă, iar medicii veterinari nu vor face faţă solicitărilor.

COSTIN SOARE

Alocaţii majorate pentru elevi

Elevii din instituţiile de învăţământ gorjene vor beneficia de la începutul acestui an de o alocaţie majorată, de la 25 la 32 de lei. O altă schimbare apărută în noul an o reprezintă forma în care vor fi distribuite celor 60.000 de elevi din judeţ aceste alocaţii. Astfel, plata acestora nu va mai reprezenta sarcina Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj, ci a Direcţiei Judeţene de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie. Formele în care respectivele sume vor intra în posesia beneficiarului vor fi mandatul poştal sau contul de card.

ANA ANDREI

La Băzăvani nu mai ajunge nici pâinea

Zăpezile căzute în ultimul timp în Gorj au condus la izolarea completă a unor sate: Covrigi în comuna Văgiuleşti, Băzăvani, Ţirioi, Larga în comuna Samarineşti şi parţial satele Miculeşti şi Tehomir până la Slivileşti, cu menţiunea că drumul de la Motru până la Miculeşti a fost reabilitat şi deszăpezit cu concursul directorului general al SNLO, Eugen Davidoiu.
Înainte de Anu Nou, localnicii din aceste sate şi-au făcut provizii pentru două-trei zile. Calvarul a început în data de 3 ianuarie, când de pe masă a început să lipsească pâinea. De la Horăşti la Băzăvani nu există decât soluţia unei poteci de picior şi parcurgerea a 3-4 kilometri cu sacul de pâine în spate prin nămeţi. Întrucât vara secetoasă a afectat gospodăriile, în sate nu mai există nici animale de tracţiune, ca să nu mai vorbim de tradiţionalele sănii scoase din uz de zeci de ani.
Valentin Cuţui, locuitor al satului Horăşti, menţiona că la Horăşti nu ajunseseră încă utilajele de deszăpezire de la Primăria municipiului Motru. Acesta a declarat: „Am părinţii şi chiar un magazin în Băzăvani, pe care nu-l mai pot aproviziona în nici un fel. A trebuit să le duc pâinea cu cârca, ca în evul mediu şi suntem toţi plătitori de taxe şi impozite”. Cuţui s-a întrebat de ce sunt programate deszăpeziri în sate mai târziu decât în centrul municipiului Motru, pentru că şi oamenii din sate au aceleaşi nevoi ca toţi ceilalţi.
În opinia unor oficiali, efortul primarului Hanu de a curăţa oraşul înainte de toate are şi părţi bune dar şi părţi rele, întrucât toate celelalte localităţi, mai puţin cele aşezate la DN 67 au de suferit.
În municipiul Motru, primarul Hanu şi viceprimarul Dobrică au coordonat acţiuni impresionante de deszăpezire în colaborare cu cele două cariere Motru şi Roşiuţa. Unităţile miniere au pus la dispoziţia primăriei buldozere, wole şi tiruri pentru transportat zăpada în afara oraşului. Tocmai de aceea contrastul dintre satele izolate, situate la 5-6 kilometri de Motru, şi municipiu este izbitor, deşi iarna este aceeaşi peste tot. Este adevărat, doar administraţiile sunt diferite.

C. BUNILĂ

Şcoala Populară va avea studio
de înregistrări

Şcoala Populară de Artă din Târgu Jiu va avea până la sfârşitul acestei luni un studio de înregistrări. La amenajarea şi dotarea studioului se lucrează de la începutul lunii decembrie, iar investiţia care a costat în achiziţionarea echipamentelor şi a instalaţiilor necesare s-a ridicat la suma de 50.000 de lei. „În cel mai scurt timp începem să batem teritoriul în vederea stabilirii, identificării şi audierii a tot ce înseamnă rapsod popular sau lăutar, inclusiv tarafuri din zonele Pârâul de Pripor din comuna Godineşti şi Ohaba din comuna Bolboşi. Imediat după identificarea ce se va realiza în teren, interpreţii respectivi vor fi aduşi la Târgu Jiu şi imprimaţi în cadrul studioului de înregistrări audio-video-document ce se va finaliza în această lună la Şcoala Populară de Artă”, spune Viorel Gârbaciu, directorul Şcolii Populare de Artă din Târgu Jiu.  În afara lăutarilor, în teren se va încerca identificarea şi înregistrarea descântătoarelor, ca şi a celor ce interpretează folclor funerar sau folclor nupţial. În studioul amintit se vor face nu doar imprimări document, ci aici vor putea imprima piese şi elevii care urmează cursurile Şcolii Populare de la clasele de canto sau instrumente populare, dar şi cei care se perfecţionează în domeniul muzicii uşoare, folk şi în domeniul muzicii simfonice.

ANA ANDREI

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Belfast Pub Târgu-Jiu

Hm, ne cam scărpinăm în barbă la aşa budă şi o folosim pentru că n-avem alta mai bună. Aflată într-un local numit Belfast Pub din Târgu-Jiu, deşi n-are nici o legătură cu Irlanda, buda numai irlandeză nu prea e. Deşi găseşti şerveţele de şters pe mâini, n-ai nici măcar un săpun care să te ajute la dezinfectare. Apoi, e cam periculoasă buda pentru că pe jos e îngheţat. Sincer, ne aşteptam la ceva mai frumos, ţinând cont că Pub-ul are un şef cu obrazul subţire…

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj