Capra vecinului, motiv de reclamaţie între gorjeni

Autoritatea de Sănătate Publică (ASP) Gorj a devenit instituţia unde vecinii se reclamă între ei pentru orice bagatelă dar şi locul în care se adună o adevărată arhivă de reclamaţii aberante. Vrând să-i facă zile negre vecinului de lângă casă, unii gorjeni pun Sanepidul, adică Inspecţia Sanitară de Stat, pe drumuri în căutarea unor probleme fictive şi inexistente. De pildă, potrivit directorului Inspecţiei Sanitare, Nicolae Dineaţă, după sărbătoarea Sfântului Ion au început să curgă reclamaţiile, care mai de care mai aiurite şi de tot râsul.

Caprele în călduri, motiv de ceartă

Motivele pentru a-ţi reclama vecinul sunt dintre cele mai stranii, iar mitul legat de capra vecinului chiar a devenit realitate într-una din localităţile gorjene. Bunăoară, un localnic din satul Tehomir, comuna Slivileşti, l-a reclamat pe un vecin de-al său pentru că „şi-a construit un ţarc de capre” lângă locuinţa sa. Toate bune şi frumoase, numai că perioada de împerechere a caprinelor îl cam deranjează pe reclamant. „Caprele fiind în călduri emană un miros insuportabil”, le scria inspectorilor de la ASP localnicul din Slivileşti, rugându-i totodată să „analizeze situaţia şi să ia măsuri”.
Evident, inspectorii s-au conformat şi s-au deplasat la faţa locului. Fără să aibă cu ei vreun ţap care să liniştească bietele capre ale reclamantului, inspectorii Inspecţiei Sanitare de Stat i-au pus în vedere celui reclamat să-şi mute ţarcul de capre şi să menţină în permanenţă curăţenia corespunzătoare.

Putina de comină, reclamată la Sanepid

Alţi gorjeni, în schimb, nu trebuie să aibă ca vecin un ţarc de capre, găsind întotdeauna un motiv de scandal. De exemplu, un localnic din satul Stănceşti, comuna Muşeteşti, reclama pe adresa Inspecţiei Sanitare de Stat că în casa în care locuieşte „se află o putină cu comină de anul trecut care are viermi şi miroase foarte urât”. În plus, acelaşi reclamant mai spune inspectorilor că ceilalţi membri ai familiei sale „îşi fac nevoile în cameră, după care dimineaţa spală scările cu ele şi curtea”. Convins că legea este de partea sa, localnicul din Muşeteşti solicita imperios Inspecţiei Sanitare de Stat „să fie sancţionaţi conform legii”.
Acestea au fost însă doar două exemple din multitudinea care se primesc aproape zilnic la această instituţie. Întrucât aşa le cere datoria, la mai toate reclamaţiile, inspectorii sunt obligaţi să se prezinte la faţa locului. Din păcate, afirmă şeful Inspecţiei Sanitare, de multe ori reclamaţiile sunt ireale.
În atare context, la nivelul întregii ţări se discută iniţierea unei propuneri ce urmează a fi adresate Ministerului Sănătăţii. Prin aceasta, susţine Nicolae Dineaţă, se doreşte stoparea acestor reclamaţii fictive ce consumă resurse umane şi bani de la buget, propunându-se obligaţia la plată a reclamagiilor a căror sesizare nu este conformă cu realitatea.

IRINEL CEURANU

Record nedorit la incendii

De la începutul anului şi până în prezent, patru persoane şi-au pierdut viaţa în cele 81 de incendii produse în judeţul Gorj. Potrivit datelor furnizate de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Gorj, pagubele au fost estimate la 38.360 de lei. Pompierii au salvat trei persoane şi bunuri în valoare de aproximativ 720.600 de lei. Un număr de 63 de incendii s-au produs la vegetaţie uscată şi au afectat o suprafaţă de 207,38 de hectare, pe teritoriul a 33 de localităţi, majoritatea având cauze principale focul deschis nesupravegheat, fumatul şi acţiunea intenţionată. Zilele cu cele mai multe incendii au fost 16 şi 20 ianuarie, cu câte nouă incendii fiecare, un record nedorit fiind pe 17 ianuarie, când s-au produs 17 asemenea evenimente. În aceeaşi perioadă a lui 2006, în judeţul Gorj s-au înregistrat două incendii la vegetaţie uscată, iar pe întregul an o singură persoană a decedat în asemenea împrejurări. Cele mai multe incendii, în prima lună a acestui an, au fost înregistrate în Târgu-Jiu, Motru, Bumbeşti-Jiu şi Novaci, unde s-au produs câte cinci incendii.

(C.S.)

Procesul criminalilor poştăriţei, aproape de sfârşit

Procesul celor trei bărbaţi care au ucis-o cu cruzime pe poştăriţa Ioana Petrişor se apropie de sfârşit, peste două săptămâni urmând ca dosarul să fie luat în pronunţare, aşa după cum a precizat preşedintele completului de judecată. Procesul se putea termina şi la termenul de ieri, dar apărătorii lui Gabriel Marghitu şi Iulian Pană, respectiv avocaţii Elena Juveloiu şi Ion Manta, au depus cereri de amânare, fiind plecaţi la Curtea de Apel Craiova să pledeze în alte dosare. Cei doi inculpaţi au avut apărători din oficiu, dar aceştia nu puteau susţine pledoaria pe fond. La termenul de ieri s-a luat în discuţie prelungirea măsurii arestării preventive, procurorul solicitând menţinerea acestei măsuri, iar apărătorii au lăsat, în unanimitate, la aprecierea instanţei, „având în vedere circumstanţele deosebite în care a fost săvârşită fapta”, după cum au precizat. Tatăl poştăriţei Ioana Petrişor nu cred că există o „pedeapsă potrivită” pentru ceea ce au făcut ucigaşii. Fetiţa familiei Petrişor locuieşte cu părinţii tatălui, bunicul matern precizând că a lăsat-o la ei pentru că erau singuri şi nu aveau pe nimeni, Daniel Petrişor fiind plecat în Spania să muncească

ANA-MARIA ILINCA

Din cauza unei boli incurabile,

O fetiţă de şapte ani riscă să rămână fără un picior

O fetiţă de doar şapte ani din comuna Prigoria se află la un pas de a-i fi amputat piciorul din cauza unei maladii incurabile. Elena Nicoleta Vlăduţescu a avut un groaznic accident, viaţa micuţei devenind de-atunci o adevărată dramă.
Analizele amănunţite făcute la medici au scos la iveală o boală incurabilă, fetiţa trebuind să plătească în schimbul vindecării, cu propriul picior. Mătuşa acesteia, Emilia Platagea spune că singura soluţie pentru ca nepoata sa să nu-şi piardă unul dintre cele două membre este o operaţie prin care să fie efectuat un transplant de femur. Numai că medicina noastră a rămas în urmă, singura soluţie fiind intervenţia chirurgicală la Viena. Din nefericire pentru părinţii şi rudele Elenei, banii sunt insuficienţi pentru a-i salva piciorul fetiţei, fiindu-i necesari circa 50 de mii de euro.

Strigăt de ajutor la instituţiile gorjene

Animată de dorinţa de o salva pe micuţa Elena dar şi disperată de gravitatea situaţiei, mătuşa fetiţei a plecat pe la instituţiile din Gorj pentru a face rost de suma necesară intervenţiei chirurgicale. Drama Elenei Vlăduţescu i-a impresionat pe câţiva dintre directorii şi şefii instituţiilor gorjene, o parte dintre aceştia arătându-şi dorinţa de a da un sprijin în salvarea fetiţei. Printre puţinii care şi-au manifestat sprijinul se află Garda Financiară, Serviciul de Gospodărire a Apelor Gorj, Direcţia de Finanţe Gorj, Parchetele de pe lângă Tribunal şi Judecătorie, Biroul local al Departamentului Naţional de Anticorupţie, Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură şi notarii de la câteva birouri notariale. De asemenea, un ajutor financiar va veni şi din partea directorului Viorel David de la SC Artego, a celor de la Eltop şi Trivoli.

Primăria Prigoria va contribui cu minim 50 milioane de lei

Întreaga comunitate din Prigoria este impresionată de drama fetiţei, drept pentru care reprezentanţii comunei au luat în calcul varianta acordării unui ajutor financiar. Astfel, potrivit primarului Emil Răgman, mâine după-amiază va avea loc o şedinţă de consiliul local în care se va propune acordarea unei sume de minim 50 milioane de lei vechi. „Noi din proprie iniţiativă ne-am sesizat şi am luat decizia ajutării familiei acesteia”, afirmă edilul şef. Emil Răgman mai spune că, tot în sprijinul fetiţei, salariaţii primăriei vor face o chetă pe care o vor dona Elenei Vlăduţescu. Până să-şi vadă însă visul cu ochii, acela de a merge din nou pe ambele picioare, Elena speră mai mult ca oricine că oamenii de bine îi vor da o mână de ajutor. În tot acest timp, ea va sta tăcută la fereastră privind cum alţi copii de vârsta ei se joacă, alergându-se unul pe altul, un joc pe care însă Elena Vlăduţescu îl poate juca doar în vis…

IRINEL CEURANU

Târgu-Jiu, presărat cu maidanezi otrăviţi

Câini vagabonzi zac fără vlagă printre blocurile din municipiul Târgu-Jiu. Această stare de fapt i-a determinat pe reprezentanţii Asociaţiei de Protecţie a Animalelor „Pro Animals” să ia atitudine. Aceştia au sesizat poliţia faţă de aceste aspecte dar tot ei cred că demersul lor se va solda cu un eşec dat fiind faptul că organele de cercetare au mai fost sesizate şi cu o săptămână în urmă fără însă ca apoi să se întâmple ceva concret. În plus, afirmă directoarea „Pro Animals” Carmela Şerbănescu, maidanezii găsiţi morţi au fost duşi la Direcţia Sanitar Veterinară pentru a li se recolta probe şi a se depista care a fost cauza ce a dus la decesul acestora. Până în momentul de faţă, reprezentanţii Asociaţiei „Pro Animals” cred că motivul decesului îl constituie substanţele otrăvitoare, această metodă de ucidere a câinilor nefiind o noutate la nivelul oraşului Târgu-Jiu. În plus, câinii ucişi au fost dintre cei sterilizaţi iar zonele în care predomină cadavrele, unele chiar aflate în stare avansată de putrefacţie, sunt 9 Mai, 1 Mai şi A.I. Cuza.

IRINEL CEURAN

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Autoritatea de Sănătate Publică Gorj

Exerciţiu de supravieţuire: îmbrăcăm un halat alb, de doctor şi nu de măcelar, şi intrăm în zona administrativă a Autorităţii de Sănătate Publică (ASP) Gorj. Upss, mama natură îşi cere tributul şi intrăm în prima budă, aceea a ASP-ului. Stăm în picioare pentru că e jegos capacul şi nespălat. În schimb, pe jos, ziare care să compenseze lipsa hârtiei igienice. În ditamai instituţia în care salariaţii iau prime de sărbători nu găsim o bucăţică de săpun cu care să ne spălăm pe mâini. Bine că funcţionează chiuvetele şi că medicii au oglinzi să-şi aşeze şuviţele din vârful capului. În rest, mai intrăm prin buda asta în anul 2345…

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj