Primarul din Cătunele îi acuză de dezinteres pe mai-marii culturii din Gorj
 Directorii instituțiilor culturale din Gorj, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale dar și Direcția pentru Cultură Gorj, sunt incriminați de către edilul șef din Cătunele, Florinel Țuilă. Acesta este nemulțumit că, la ultimul seminar metodic, localitatea sa a fost menționată la capitolul comune cu activitate culturală ocazională sau deloc. În replică la această etichetare, primarul spune că lucrurile stau altfel decât s-a spus. Mai mult, Florinel Țuilă susține că directorii instituțiilor culturale primesc banii degeaba atâta timp cât nu se implică în sprijinirea comunelor în activitatea culturală. Ca un argument în acest sens, edilul adaugă faptul că ei (n. red. directorii instituțiilor culturale) nici măcar nu știu unde e Cătunele! În plus, o altă dovadă pe care Țuilă o aduce în susținerea propriilor afirmații este cea legată de periodicitatea în care reprezentanții culturii județene se deplasează în teritoriu.
O singură dată în șapte ani a venit domul Gârbaciu, căruia îi mulțumesc. În rest, niciunul nu și-a pierdut vreo oră pe la Cătunele, declară primarul. Acesta din urmă este nemulțumit de indolența celor răspunzători de actul de cultură, afirmând că există tot felul de controale pe domenii ca agricultură sau contabilitate dar pe cultură nimeni nu se interesează de nimic. Florin Țuilă este dispus să-și sancționeze responsabilul pe cultură dacă, din analiza celor de la județ, reiese că nu s-a făcut nimic în plan cultural. Deocamdată, adaugă edilul, nu poate face acest lucru pentru că la Cătunele am avut diferite manifestări și numai eu știu cât mă implic. În concluzie, Florinel Țuilă le recomandă directorilor instituțiilor culturale să vorbească în cunoștință de cauză pentru că până acum au dovedit că nu-i interesează cultura din Gorj.
IRINEL CEURANU |
Infractor reabilitat de IPJ Gorj, pe motive nereale
 O femeie din Târgu Jiu se luptă de ani de zile să demonstreze că soțul ei a fost omorât într-un accident de circulație din vina șoferului și nu a victimei, că a fost înșelată în privința despăgubirilor pe care trebuia să le primească și că autorul accidentului a fost scos basma curată. În ultimele luni, aceasta a fost plimbată între poliție, parchete și instanțe, din cauza unor motivări nereale a deciziei de reabilitare a autorului accidentului.
Veronica Dumitru este binecunoscută pentru nenumăratele proteste și memorii pe care le-a făcut de-a lungul a șapte ani, de când soțul ei a murit în urma unui accident de mașină. Aceasta spune că s-a încercat mușamalizarea dosarului de la început, dar a luptat din răsputeri să nu se întâmple așa, fără a reuși prea mult. Aceasta a descoperit acte sustrase din dosarul original, precum și primul martor de la fața locului care nu a mai fost introdus în anchetă și a cărui declarație dată la fața locului a fost sustrasă din dosar. Cu toate acestea, pedeapsa finală a autorului accidentului, Alin Costinel Bătăiosu, a fost stabilită de către Curtea de Apel Alba Iulia, în septembrie 2001, la trei ani închisoare cu suspendare. În octombrie 2002 a intervenit, însă, o grațiere colectivă și au fost grațiate toate pedepsele cu închisoarea până la 5 ani inclusiv. Conform art.7 al acestei legi, termenul de încercare al grațierii era de trei ani, timp în care persoana condamnată, dacă mai săvârșea altă infracțiune, executa și pedeapsa grațiată. Astfel, în octombrie 2005, Alin Bătăiosu s-a putut considera reabilitat de drept. Veronica Dumitru spune că a văzut, într-un dosar, cazierul autorului accidentului și a aflat, astfel, că acesta avea cazierul curat, motiv pentru care s-a interesat la Inspectoratul de Poliție al Județului Gorj cum s-a întâmplat acest lucru.
Reabilitare motivată greșit
În adresa IPJ Gorj se precizează că Alin Costinel Bătăiosu figura cu o condamnare de trei ani închisoare cu suspendare, printr-o sentință a Judecătoriei Târgu Jiu, rămasă definitivă prin nerecurare. Mai mult, se spune că pedeapsa a fost reabilitată de drept în noiembrie 2005, în conformitate cu prevederile art.81, 82 și 86 din Codul penal. Amândouă precizările sunt nereale, deoarece ultima sentință a fost cea a Curții de Apel Alba Iulia, deci sentința Judecătoriei Târgu Jiu nu avea cum să rămână definitivă prin nerecurare, iar articolele din Codul penal citate se referă la condițiile de aplicare a suspendării condiționate a pedepsei (art.81), termenul de încercare pentru suspendarea condiționată, care, în acest caz, ar fi fost de 5 ani (art.82) și suspendarea executării pedepsei sub supraveghere (art.86), lucruri care nu au nimic în comun cu reabilitarea lui Alin Costinel Bătăiosu prin grațiere.
Veronica Dumitru a făcut plângere împotriva cadrului de poliție care a făcut mențiunile respective, iar procurorul Ion Diaconescu include în motivarea rezoluției de confirmare a propunerii de neîncepere a urmăririi penale, pe lângă articolele respective din Codul Penal și Legea nr.543/2002 privind grațierea pedepselor. Cu toate că citează această lege, procurorul face o confuzie gravă între termenul de încercare prevăzut de legea de grațiere, de trei ani și un nou termen inventat, de doi ani, despre care spune că este prevăzut de art.81, al.1 Cod penal, dar, probabil, într-un alt cod penal știut numai de procuror.
În Codul penal real, articolul citat se referă la condițiile în care instanța poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei și nu este prevăzut nici un termen. Dacă ar fi fost corect termenul de doi ani calculat de procurorul Ion Diaconescu, atunci reabilitarea poliției ar fi fost greșită, deoarece trebuia făcută în 2004 și nu în 2005.
Hotărâre atacată de procurori
Ulterior, Veronica Dumitru s-a adresat Judecătoriei Târgu Jiu și a obținut hotărâre judecătorească favorabilă, dispunându-se revocarea suspendării pedepsei lui Alin Bătăiosu și executarea celor trei ani de închisoare, deoarece acesta nu și-a îndeplinit obligațiile financiare față de soția și fiica victimei, stabilite de instanță.
Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu au declarat, însă, apel. Procurorul Carmen Părpăneață a citat, de asemenea, Legea nr.543/2002 privind grațierea unor pedepse și calculează un termen corect de trei ani pentru reabilitarea de drept, cât era prevăzut de această lege.
Dumitru Veronica spune, însă, că este anomal ca o instituție cum este poliția să reabiliteze pe cineva în baza unor date complet eronate și să mai și scape basma curată cu ajutorul unor procurori la fel de slab pregătiți. Aceasta a precizat că a mai depus și o plângere penală împotriva prim-procurorului Parchetului Gorj, Emil Moța și a soției acestuia, prim-procurorul adjunct al Parchetului Târgu Jiu, Tinela Moța, pentru faptul că i-au fost ascunse dosare și plângeri și s-au conexat plângeri la dosare în care soluția nici nu a făcut referire la persoanele reclamate, polițistul care a sustras acte din dosarul inițial scăpând, astfel, basma curată. Aceasta cere celor doi procurori câteva zeci de mii de euro despăgubire pentru tot ceea ce a îndurat.
Prim-procurorul Emil Moța a precizat că nu este nimic adevărat din aceste acuzații și că se va dovedi acest lucru, iar despre despăgubiri nici nu se gândește, pentru că nu a prejudiciat pe nimeni și nici nu a dat vreo soluție ilegală. Doamna a primit și bani de la asigurări pentru pierderea suferită și mai mult decât ce a stabilit instanța în privința pedepsei autorului accidentului noi nu putem face. Eu m-am pronunțat în toate plângerile depuse de aceasta și nu a fost omisă nici o persoană față de care s-a făcut reclamație, a declarat prim-procurorul Moța.
ANA-MARIA ILINCA |
