La seminarul metodic,

Cultura, tratată cu sictir de cei responsabili

Reprezentanţii culturii din judeţul Gorj, în speţă directorii de cămine culturale şi case de cultură, s-au adunat ieri la Muzeul Judeţean pentru dezbateri. Acţiunea, prezidată de către directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Gorj, Ion Cepoi, a fost de fapt un monolog al oficialilor deoarece directorii din judeţ au preferat să tacă mâlc decât să-şi expună problemele sau să ceară sugestii. Având ca temă „aşezămintele de cultură din Gorj - între modelul cultural românesc şi cel european”, întrunirea a demarat cu o trecere în revistă a fenomenului cultural realizat în decursul anului trecut.
În ciuda faptului că a fost remarcată o revigorare a actului de cultură, Ion Cepoi a scos în evidenţă că un număr de 25 de localităţi au refuzat colaborarea cu Centrul de Creaţie Gorj. Astfel, responsabilii culturali, adică directorii de cămine culturale sau bibliotecari, din Drăguţeşti, Berleşti, Bâlteni, Căpreni, Cătunele, Câlnic, Dănciuleşti, Licurici, Stejari, Prigoria, Plopşoru şi Văgiuleşti au tratat cu indiferenţă activităţile culturale, nefiind capabili să trimită nici măcar o agendă a acestor activităţi.

„Nu mai ţine!”

Directorul Ion Cepoi a atras atenţia celor prezenţi asupra faptului că noua legislaţie dă posibilitatea obţinerii de fonduri pentru cultură. Numai că aceşti bani nu pică din cer, ci directorii de cămine culturale sunt obligaţi să realizeze proiecte pe câţiva ani în care să prezinte o serie de evenimente culturale ce vor fi organizate.
În plus, datorită noii legislaţii, cultura la nivelul comunelor, spune Cepoi, „nu va mai fi tratată ca o rudă de spiţa a şasea”. Mai mult, directorii de cămine trebuie să se zbată astfel încât să-i convingă pe primari şi îndeosebi pe membrii Consiliilor Locale că trebuie să ofere fonduri culturii.
Prezent la acest seminar, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Corneliu Popescu, le-a atras atenţia celor prezenţi că „nu mai ţine”. Prin aceasta, Popescu atrăgea atenţia că „pasivitatea şi mâna întinsă” nu mai rezolvă nimic.
De acum înainte, responsabilii de cultură trebuie să realizeze proiecte. Ba mai mult, Popescu a afirmat că doar cei comozi „au pus lipsa de activitate pe seama lipsei fondurilor financiare”.
Pe lângă toate aceste discuţii, oficialii le-au oferit celor prezenţi posibilitatea de a solicita informaţii în plus legate de noua legislaţie sau proiecte de activităţi culturale. Din sală s-au ridicat doar două voci, restul zecilor preferând să privească în jos, aşteptând finalul aşa-ziselor dezbateri. De menţionat că s-au remarcat prin absenţă responsabilii culturali din Scoarţa, Slivileşti, Plopşoru, Negomir, Muşeteşti, Licurici şi Leleşti.

IRINEL CEURANU

Elevii motreni circulă gratuit

Consilierii municipali din Motru au hotărât reducerea cu 100% a contravalorii abonamentului de transport public local de călători pentru elevii care fac naveta pe traseele Motru-Râpa, Motru-Horăşti şi Motru-Roşiuţa. „Ne confruntăm cu o situaţie deosebită. În satele în care s-a introdus transportul public local de călători trăiesc familii foarte sărace care au câte patru copii ce merg la şcoală. Aceştia nu pot să plătească nici cei 50% la abonamentul de transport. Vom suporta pe bugetul local sumele necesare celor 150 de copii care vor primi abonamente gratuite”, a declarat primarul din Motru, Dorin Hanu. Suma totală a acestui efort financiar promovat de primarul şi adoptat de consilieri se ridică la 40.000 lei pentru un an. Aceasta nu este singura facilitate asigurată de autorităţile locale persoanelor cu probleme. Pensionarii cu venituri mici beneficiază şi ei de reduceri importante. Nevăzătorii nu plătesc impozit pe locuinţa de domiciliu, iar restul populaţiei primeşte o bonificaţie de 10% la plata impozitelor locale dacă acestea se achită integral până la 31 martie.

C. BUNILĂ

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Muzeul Judeţean Gorj

Buda Muzeului Judeţean Gorj este ea însăşi o piesă de muzeu. Aici, pişoarele sunt sigilate şi arată ca în vremea fenicienilor. Faianţa e realizată mai prost decât piramidele egiptene iar pentru îndrăzneala acestei comparaţii, faraonii ar face moarte de om. În ce priveşte WC-ul, aceasta arată ca şi cum duhul lui Atila şi-ar fi făcut nevoile aici iar de ciudă că nu a găsit hârtie igienică a devastat capacul. Probabil şi fantomele trecutului se prăpădesc de râs că muzeografii de la Gorj caută urmele trecutului dar nu sunt în stare să şi le cureţe pe cele ale prezentului.

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj