În era tehnologiei,

Alarmarea populaţiei la Berleşti şi Padeş, ca-n vremea lui Ştefan cel Mare

Avertizarea populaţiei în caz de pericol este o mare problemă la nivelul localităţilor Berleşti şi Padeş. Potrivit maiorului Liviu Ungureanu, şeful Serviciului de Protecţie Civilă din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) „Lt. Col. Dumitru Petrescu” al judeţului Gorj, în cele două comune gorjene nu există sirenă electrică pentru avertizarea populaţiei în caz de catastrofe naturale şi nu numai. Acest lucru nu o deranjează însă pe primăriţa din Berleşti, Maria Dumitraşcu. Întâia femeie a comunei susţine că atunci când este cazul apelează fie la varianta „clasică”, fie la telefoanele mobile. Şi cum nu toţi cetăţenii au telefoane celulare, primăriţa foloseşte metoda „clasică”, adică aceeaşi întrebuinţată şi pe vremea lui Ştefan Cel Mare, trasul clopotelor. „Tragem clopotele la biserică dar să ştiţi că primăriţa are ea grijă să-i mobilizeze pe cetăţeni atunci când este cazul”, afirmă edilul şef al Berleştiului, Maria Dumitraşcu.
Lipsa sirenei electrice de alarmare are şi o explicaţie în opinia şefei administraţiei locale, acesta susţinând că „nu am avut bani să o luăm”. Acest lucru va deveni însă de tristă amintire, pentru că tot Maria Dumitraşcu declară că „în acest an am pus bani să luăm sirena”. Pe de altă parte, în câteva dintre localităţile gorjene cum sunt Căpreni, Fărcăşeşti, Leleşti sau Plopşoru, sirenele există dar sunt doar de formă pentru că nu funcţionează, după cum susţine acelaşi reprezentant al ISU Gorj. Acest lucru este însă negat, de pildă, de către primarul din Plopşoru, Petre Grigorie care afirmă că „în prezent sirena este activă”.
Dacă mint cei de la ISU Gorj sau edilul de la Plopşoru acest lucru nu mai contează întrucât cetăţenii sunt cei care se află în imposibilitatea de a fi alarmaţi în cazuri de dezastre.

IRINEL CEURANU

Dezinteres pentru dotarea comitetelor de luptă împotriva inundaţiilor

Primarii gorjeni stau în faţa inundaţiilor cu mâinile goale

O mare parte a edililor gorjeni nu sunt interesaţi să se doteze la nivel local cu stocurile şi mijloacele necesare apărării împotriva inundaţilor. Aşa se face că, potrivit unei statistici a Serviciului de Gospodărire a Apelor (SGA) Gorj, reiese că la un număr de doisprezece primării cum sunt cele din Arcani, Bolboşi, Glogova şi Licurici stocul şi mijloacele necesare apărării împotriva inundaţiilor este inexistent. Mai mult, după cum afirmă inginera şefă Doina Isar din cadrul SGA Gorj, în alte localităţi ca Polovragi, Săuleşti şi Ţânţăreni există câteva utilaje de intervenţie. Mult mai prost stau lucrurile în comunele Aninoasa, Bărbăteşti, Plopşoru, Leleşti, Stoina, Turcineşti şi Negomir, localităţi în care, dacă au loc inundaţii, primarii „luptă” împotriva dezastrului doar cu câteva găleţi. Un stoc minim de apărare împotriva inundaţiilor există la Albeni, Bustuchin, Căpreni sau Cruşeţ, aici edilii având disponibile în plus câteva lopeţi şi roabe.
În concluzie, un procent de 81% din totalul primăriilor deţin „un stoc minim sau nesemnificativ”, afirmă inginera Isar. Singura localitate care poate face faţă unor dezastre naturale este municipiul Târgu-Jiu, aici existând zeci de autocamioane, 13 tractoare cu remorcă, nouă excavatoare şi 17 buldozere. O dotare semnificativă se află şi la nivelul localităţii Băleşti, singura comună care are în proprietate câteva utilaje pe care să le poată folosi în cazuri extreme. De asemenea, o altă problemă întâlnită la nivelul localităţilor a fost cea referitoare la amplasamentul stocurilor, marea parte a conducerilor administraţiilor locale ignorând acest aspect. Cu alte cuvinte, în eventualitatea producerii de inundaţii, la nivelul majorităţii localităţilor din judeţul Gorj, primarii ies să combată inundaţiile cu o cazma şi câteva lopeţi şi asta în cel mai fericit caz…

IRINEL CEURANU

De la 1 iulie,

Vânzarea laptelui şi a brânzei interzisă îi pieţele târgujiene

Comercializarea produselor lactate în sectorul special amenajat din pieţele târgujiene va fi interzisă iar spaţiile respective vor fi închise începând cu prima zi a lunii iulie a.c. Acest lucru se va întâmpla, susţine directorul executiv al Direcţiei Sanitar Veterinare Gorj, Ion Iliuţă, pentru că numai în acest mod ne putem alinia standardelor europene. Cu alte cuvinte, cei patru producători de brânzeturi din Piaţa Mică şi cei zece din Piaţa Mare nu vor mai avea dreptul să-şi vândă produsele pe piaţă ci doar „la ei la poartă”. Acelaşi lucru se va întâmpla şi în cazul ciobanilor, acestora nemaifiindu-le permis să-şi comercializeze brânza în pieţe ci doar în faţa porţii, după cum precizează directorul Iliuţă. Singura situaţie în care DSV-ul nu poate să intervină este în cazul contractării directe a laptelui sau a brânzeturilor de la ciobani, în aceste cazuri cumpărătorul fiind cel care îşi asumă toată responsabilitatea.

(I.C.)

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Cabinet medical Jupâneşti

Iacătă dovada! Medicii cabinetelor medicale din judeţ simt o durere acută în acul de la seringă atunci când vine vorba de îndeplinirea normelor sanitare la grupurile sociale. Situaţia s-a extins la nivelul întregului judeţ iar simptomele arată că boala este în stare avansată, soluţia fiind pansamente cu amenzi. Din păcate, nu are cine să aplice acest tratament pentru că inspectorii de la Sanepid au cam dat uitării învăţămintele din facultate. Cabinetul medical de la Jupâneşti este doar o budă din mulţimea budelor mizerabile, ajunse în această stare din cauza indolenţei discipolilor lui Hipocrate…

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj