Invazie de VIP-uri la concursul de vânători

Afacerişti, primari şi poliţişti s-au luptat pentru permisul de vânătoare

Permisul de vânătoare a fost motivul principal pentru care reprezentanţi ai administraţiei locale, patroni de societăţi comerciale, directori de mină şi directoraşi prin instituţiile statului s-au aflat sâmbătă dimineaţa la Casa de Cultură a Sindicatelor din municipiul Târgu-Jiu. Aici a avut loc examinarea finală pentru obţinerea permisului de vânătoare şi implicit a calităţii de membru al Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi. Deşi iniţial se înscriseseră 399 de candidaţi până la finalul concursului au mai promovat 149 de concurenţi, mulţi dintre aceştia renunţând sau fiind respinşi.

Directori la stat şi vânători privaţi

Rezultatul final al concursului organizat de Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS) Gorj a luat sfârşit fiind promovaţi 149 de candidaţi, în timp ce alţi patru au fost absenţi iar un număr de 62 respinşi. În acest moment, numărul vânătorilor cu acte în regulă din Gorj a ajuns la 1358, totodată rămânând vacante 21 de locuri pentru care spune directorul AJVPS, Nicolae Tonca, nu se va mai organiza concurs în acest an. Printre fericiţii deţinători ai permisului de vânătoare s-au aflat şi numeroase VIP-uri ale vieţii publice locale. Astfel, după ce au trecut de prima probă în care au tras cu puşca la ţintă şi mai apoi au achitat o taxă de patru milioane de lei pentru a fi examinaţi, candidaţilor le-au fost testate în scris cunoştinţele vânătoreşti şi legile care guvernează această activitate.
Altfel spus, au trecut cu brio ultimul test, directorul tehnic din cadrul Primăriei Târgu-Jiu, Marius Ionescu, directorul din cadrul Direcţiei de Finanţe Gorj, Marin Ciumag şi consilierul local Marian Popescu. Acesta din urmă spune că a ales să dea examen la vânători pentru a obţine permisul de port armă, ţinând cont că până la primăvară îşi va deschide un magazin de arme. O pasiune pentru vânătoare au şi şefii carierelor miniere, directorul Carierei Jilţ Sud, Ion Racoviţă, şi directorul adjunct al aceleiaşi cariere, Petre Pătraşcu, aceştia reuşind să fie admişi la examinarea vânătorească.

Edilii ies la vânătoare

Vânătoarea a devenit o pasiune şi pentru câţiva dintre primarii gorjeni. Astfel, edilul din Prigoria, Emil Răgman, şi viceprimarul din Dănciuleşti, Ion Popescu, au reuşit să treacă testul, dând răspunsurile corecte întrebărilor cu specific vânătoresc. Tot un primar care preferă să vâneze căprioare este şi şeful administraţiei locale din comuna Slivileşti. Sorin Bucurescu a ieşit fericit de la examinare, afirmând că „a fost simplu pentru cine a învăţat iar subiectele au fost uşoare”. Şi edilul chiar a avut dreptate pentru că la afişarea rezultatelor s-a numărat printre cei promovaţi, primarul Bucurescu devenind astfel vânător cu acte în regulă.

Nea Ion, cel mai vârstnic candidat

Fără să aibă limită maximă de vârstă, la acest concurs s-a prezentat şi Ion Lăcătuşu de 74 de ani din comuna Bengeşti-Ciocadia. Bătrânul spune că a dat examen „de dragul sportului pe care l-a avut de mic şi-l are şi acum”. Mai mult decât atât, septuagenarul gorjean îşi dorea cu ardoare să fie în rândul tinerilor la vânătoare. „Vreau să mă întrec şi eu cu tinerii (…) la vârsta asta merge şi pentru ai bătrâni iar un efort este chiar recomandabil”, spunea Ion Lăcătuşu la ieşirea de la ultima probă de concurs. Rezultatele finale ale examinării aveau însă să arate că bătrânul Lăcătuşu nu s-a pregătit îndeajuns, fiind respins…

Pasiune scumpă

Statutul de vânător aduce şi privilegii, cum sunt relaţiile de prietenie în rândul procurorilor sau ai factorilor de decizie locali sau judeţeni, dar şi obligaţii. Astfel, a fi vânător presupune o cheltuială destul de mare, cam cât câştigă într-un an omul de rând. Cel mai bine o ştiu noii candidaţi, aceştia fiind nevoiţi să facă destul de multe cheltuieli pentru a reuşi să pună mâna pe permisul de vânător. Astfel, două milioane de lei a costat fişa medicală şi 4 milioane taxa de examinare, taxă care spune directorul Nicolae Tonca este rezonabilă comparativ cu judeţul Argeş unde, anul trecut, taxa de examinare a fost de 7,5 milioane de lei vechi. După toate aceste taxe mai urmează încă una de trei milioane de lei pentru a te putea înscrie în Asociaţie şi alte 2,5 milioane de lei o taxă obligatorie pentru a deveni vânător profesionist. Şi asta nu e totul pentru că anual fiecare vânător are de achitat cinci milioane de lei pentru a avea dreptul să vâneze iar dacă nu are armă, ca să-şi cumpere una îl costă în jur de 10-15 milioane de lei. Aşadar, faceţi-vă calculele şi aflaţi dacă vă permiteţi să daţi concursul anul viitor pentru a deveni vânător cu acte în regulă aşa cum au procedat o mulţime de directori, poliţişti şi oameni cu funcţii din judeţul Gorj…

IRINEL CEURANU

Criză de muncitori calificaţi, la Motru

La mai puţin de o lună de la aderarea României la Uniunea Europeană, firmele private, cu activitate în domeniul construcţiilor şi infrastructurii, nu mai găsesc muncitori calificaţi pentru a fi angajaţi. Legislaţia nu obligă firmele să angajeze muncitori calificaţi, dar relaţia cu clienţii trebuie onorată prin calitatea lucrărilor. Administratorii şi directorii acestor firme ar oferi salarii bune însă angajaţii din sectorul de stat nu au încă încredere în ofertele private, iar muncitorii calificaţi au plecat deja în străinătate.
În Motru se înregistrează o penurie de instalatori, sudori, tinichigii şi vopsitori auto, ca să nu mai vorbim de electricieni şi depanatori electrocasnice. Politica greşită a învăţământului profesional şi lipsa finanţatorilor şcolilor de meserii vor determina agravarea acestei crize. Pe de altă parte, salariile şi veniturile obţinute de meseriaşi pe piaţa muncii sunt mult mai consistente. Într-o zi de duminică de ianuarie, cu temperaturi de primăvară, altădată Motru era înţesat de localnici. Acum o rarefiere ciudată lasă străzile pustii.
Unul din directorii de firmă, juristul Ion Buican spune că „meseriile deficitare pe piaţa muncii, la ora actuală, sunt cele de instalatori sanitari, sudori, fierar, betonişti, dulgheri, zidari şi zugravi calificaţi şi de bună calitate. Nu putem angaja lucrări cu ageamii iar dacă-i testăm nu greşim pentru că seriozitatea şi profesionalismul se impune şi la noi”. Cunoscătorii spun că restructurarea mineritului motrean, care a conservat ani de zile anumite meserii, între care şi cele de mai sus, va determina o accentuare a crizei. Seceta prelungită poate fi însă o bună demonstraţie a faptului că restructurarea şi închiderea exploatărilor miniere de subteran a fost o mişcare economică nechibzuită a guvernanţilor. S-ar putea ca această schimbare de climă să genereze o nevoie acută de cărbune, care ar fi putut fi, în mare parte, contracarată de reluarea activităţii. În mod paradoxal, pensionările timpurii ca şi restructurările succesive de personal conduc implicit la o criză a minerilor calificaţi. Se impune ca necesitate de urgenţă o redirecţionare a calificărilor în funcţie de cerinţele pieţei muncii, iar aici autorităţile locale trebuie obligate să găsească inclusiv modalităţi de finanţare.

C. BUNILĂ

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Casa de Cultură a Sindicatelor Târgu-Jiu

Puff, ce pute! E primul lucru care îl spui imediat după ce ai intrat în buda de la Casa de Cultură a Sindicatelor din Târgu-Jiu. Apoi, te ţii de nas şi mergi în vârful pantofilor pentru că balta de urină de pe jos îţi udă şoşonii. O curiozitate roade cititorul sau o parte dintre aceştia, oare cei care conduc această casă de cultură sunt mulţumiţi de condiţiile din grupul sanitar?! Le face plăcere să nu aibă cu ce se şterge la fund sau să nu aibă săpun pentru a se spăla pe mâini după ce au folosit această budă execrabilă?! Nu aşteptăm nici un răspuns ci doar măsuri…

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj