Taxă verde pentru electronice
şi electrocasnice?

În primăvara anului 2007, producătorii şi importatorii de produse electronice şi electrocasnice ar putea introduce o taxă de mediu (Taxa Verde), pentru deşeurile rezultate din astfel de produse, a declarat preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Distribuitorilor de Echipamente de Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (APDETIC), Valentin Negoiţă.
Potrivit acestuia, taxa pentru gestionarea deşeurilor electrice şi electronice va fi ataşată preţului produsului, la achiziţionare, şi va depinde de greutatea produselor. Taxa va fi aplicată pe clase, media taxei pentru gestionarea deşeurilor electrice şi electronice fiind de cinci-şase euro pe produs. Pentru obiectele din IT, care sunt mai uşoare, taxa va fi de 2-10 euro, în timp ce taxa pentru electrocasnice va fi cuprinsă între 15 şi 20 de euro.
„Aceasta nu este o taxă impusă de statul român. Taxa va fi aplicată de producători şi importatori“, a spus Negoiţă agenţiei Rompres, adăugând că măsura este prevăzută în Directiva europeană 2002/96, în vederea acoperirii costurilor de reciclare a deşeurilor şi protecţia mediului ambiant.
În prezent nu se ştie care vor fi taxele finale pe care le vor plăti cumpărătorii. În Uniunea Europeană consumatorul plăteşte circa 0,6 euro pe un kilogram de deşeuri. „Ne aşteptăm că şi la noi preţurile să fie de zece euro pentru un PC, opt euro pentru un laptop, şi de şase euro pentru monitoare şi televizoare“, a precizat Negoiţă.
În România nu există în momentul de faţă ateliere de reciclare pentru aceste categorii de deşeuri, dar potrivit lui Negoiţă, în câteva luni la Buzău se va înfiinţa o uzină care va recicla deşeurile de produse electronice şi electrocasnice.

Sursa: afacerea (CCIB)

Încă un caz pierdut. Oare nu se mai termină ?

La data de 11 ianuarie 2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat hotărârea în cauza Cornif împotriva României, constatând încălcarea articolului 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a articolului 1 din Protocolul 1 Adiţional la Convenţie, norme ce garantează respectarea dreptului la un proces echitabil şi a dreptului de proprietate.
În fapt, reclamantul a obţinut o hotărâre judecătorească, definitivă şi irevocabilă, prin care i se acordau despăgubiri ca urmare a admiterii unei acţiuni în răspundere civilă contractuală. Hotărârea a fost pusă în executare, reclamantul intrând în posesia unei părţi din suma stabilită cu titlu de despăgubire. Împotriva hotărârii deja executate s-a declarat recurs în anulare de către Procurorul General, cererea acestuia fiind admisă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu consecinţa casării hotărârilor pronunţate şi trimiterii cauzei spre rejudecare. În faza rejudecării, acţiunea reclamantului a fost respinsă, acesta fiind obligat şi la cheltuieli de judecată.
Curtea Europeană a considerat că prin promovarea şi admiterea recursului în anulare s-a repus în discuţie o hotărâre judecătorească irevocabilă şi care fusese executată parţial. Curtea a considerat că simplul fapt că pot exista opinii diferite cu privire la soluţia ce trebuie adoptată în cauză nu justifică desfiinţarea unei hotărâri definitive şi irevocabile. În concluzie, a fost încălcat dreptul de acces la un tribunal, drept ce presupune respectarea principiului securităţii raporturilor juridice. Totodată, s-a produs o ingerinţă în dreptul de proprietate al reclamantului, ingerinţă care, presupunând că ar fi servit unui interes public, nu a respectat cerinţa de proporţionalitate, impunând reclamantului suportarea unei sarcini exorbitante.
În consecinţă, instanţa de la Strasbourg a obligat Statul Român la plata sumei de 150.000 EURO cu titlu de daune materiale, de 7.000 EURO cu titlu de daune morale şi de 5252 EURO cu titlu de cheltuieli de judecată.

Românii mai încrezători în instituţiile europene decât în cele naţionale

Într-un studiu efectuat de Eurobarometru şi publicat de Euractiv.ro se arată că românii sunt nemulţumiţi de viaţă lor zilnică, dar mai optimişti şi încrezători în UE decât locuitorii celorlalte state membre, în timp ce încrederea lor în justiţia românească a scăzut cu opt procente în doar jumătate de an.

Studiul arată că starea de spirit a românilor e caracterizată prin stabilitate mai ales în ceea ce priveşte încrederea în construcţia europeană - 67%, faţă de 59% în ţările care au aderat în 2004 şi 42% în vechile state membre. Însă doar 48% dintre români sunt mulţumiţi de viaţa zilnică, un procent destul de mic comparativ cu 72% în valul din 2004 şi 85% în UE-15. În top se află Suedia, unde 98% din populaţie se declară mulţumită de felul în care trăieşte, iar la pol opus, Bulgaria, cu 36%.
Totuşi, optimismul pentru viaţa proprie în următorul an este de 40% printre români, spre deosebire de restul europenilor, 31% în noile state membre şi 35% în UE-15. Şi pentru viitoarea dezvoltare economică a ţării, 30% dintre respondenţi sunt convinşi că România o va duce mai bine după primul an de la aderare, în timp ce restul cetăţenilor europeni cred acest lucru despre ţara lor doar în proporţie de 20%.
Românii cred mult mai mult în UE decât în instituţiile naţionale pentru rezolvarea problemelor de pe agenda lor publică. Situaţia este contrastantă cu cea a cetăţeanului mediu din UE-15 care este mai orientat spre instituţiile naţionale în aşteptarea soluţiilor.
De la ultimul Eurobarometru, românii şi-au pierdut încrederea în special în justiţie, care a scăzut de la 34 la 26 de procente în doar şase luni, a declarat sociologul Dumitru Sandu, editorul Raportului Naţional. „Era de aşteptat ca românii să se raporteze tot mai exigent la instituţiile româneşti”, a explicat sociologul, acesta fiind unul dintre efectele aderării. Giorgio Ficcarelli, Coordonatorul Echipei Operaţionale de Tranziţie din cadrul Reprezentantei CE, crede că opiniile românilor privind justiţia au fost influenţate şi de ultimul raport de ţară, din septembrie 2006, care indică justiţia ca punct slab. 
În ceea ce priveşte priorităţile publice, românii pun accent pe dezvoltarea economică, preţuri şi inflaţie (30%), într-o măsură mai mare decât în noile state membre (20%) sau UE-15 (15%). În timp ce pensiile, sistemul sanitar, taxele şi dezvoltarea economică a ţării sunt principalele motive de îngrijorare pentru români, ceilalţi cetăţeni ai UE sunt mai mult preocupaţi de şomaj, terorism şi imigraţie. Astfel, doar 21% dintre români consideră şomajul drept cea mai importantă problemă a ţării, spre deosebire de 52% în ţările care au aderat în 2004 şi 38% în vechile state membre, dintre care Germania deţine valoarea maximă de 70%.
În toate cele 27 de ţări din UE, drepturile omului sunt considerate valoarea fundamentală. Însă „românul mediu” înţelege prin drepturile omului salarii mai bune şi locuri de muncă, în timp ce „europeanul mediu” are în vedere protecţia mediului şi alte aspecte sociale. De asemenea, împlinirea personală şi munca se situează pe poziţii înalte în agenda românilor, în detrimentul timpului liber.
Românii conduc în topul celor care spun că deocamdată „e rău, dar va fi bine”, cu 12% faţă de 4%, cât este media europeană. Cei mai optimişti sunt ardelenii, bucureştenii şi bănăţenii, iar cei mai pesimişti sunt cei din Vaslui, Botoşani, zona Deltei şi anumite regiuni din Munţii Apuseni, unde sărăcia este mai mare. Ei cred că acum e rău în România şi va fi şi mai rău în următoarele 12 luni. În zonele unde oamenii au plecat la muncă în Spania sau Italia, speranţa că va fi mai bine din punct de vedere economic este crescută, spune sociologul Dumitru Sandu.
Eurobarometrul mai arată că în România se înregistrează cele mai mici procente în ceea ce priveşte accesul la internet, de acasă - 19%, posesia unui autoturism - 21%, precum şi informaţii despre alegerea europarlamentarilor. Doar 30% ştiu cum se aleg membrii Parlamentului European, faţă de 49% în vechile state membre şi 52% în ţările care au prins valul aderării în 2004.
Potrivit lui Giorgio Ficcarelli, ultimul Raport Naţional arată faptul că: „la momentul aderării, românii continuă să creadă cu tărie în Uniunea Europeană şi asociază proiectul european cu un viitor mai bun. Entuziasmul pe care l-au arătat cetăţenii români în ajunul Anului Nou şi al aderării este de asemenea încurajator pentru restul Europei”.
În completare, sociologul Dumitru Sandu a spus: „Încrederea semnificativă şi constanţa pe care românii o au în Uniunea Europeană este rezultatul combinat al insatisfacţiei faţă de viaţa de zi cu zi a cetăţenilor dintr-o ţară latină, care resping socialismul şi au încredere în instituţiile tradiţionale, între care biserica şi armata ocupă primele locuri”.
Studiul a fost realizat, în perioada 6-9 septembrie, pe un eşantion de 1047 de români.

Sursa: euractiv.ro