În urma controlului Gărzii de Mediu,

Primăria Bumbeşti-Jiu, amendată
cu 250 milioane de lei

Administraţia locală a oraşului Bumbeşti-Jiu a fost sancţionată de către comisarii Gărzii de Mediu Gorj cu suma de 250 milioane de lei vechi. Motivul aplicării acestei amenzi l-a constituit depozitarea necorespunzătoare a gunoaielor la depozitul special amenajat în acest sens, după cum afirmă comisarul şef al Gărzii de Mediu Gorj, Ovidiu Ilie. Mai mult, o autoutilitară aparţinând Serviciului de Pompieri nu a putut interveni pentru stingerea unui incendiu tocmai din cauza acestor deşeuri. Acest din urmă aspect este însă respins de către viceprimarul oraşului Bumbeşti-Jiu, Constantin Bobaru.
„Nu este adevărat întrucât acolo a fost o problemă legată de configuraţia terenului”, afirmă edilul. Pe de altă parte, acesta consideră că sancţionarea administraţiei locale din a cărei conducere face parte nu este o chestiune ieşită din comun, etichetând întâmplarea ca un eveniment care „se mai întâmplă”.
În altă ordine de idei, viceprimarul Bobaru îi scuză pe angajaţii Serviciului Public întrucât aceştia nu au logistica adecvată pentru gestionarea corespunzătoare a deşeurilor menajere. Pe de altă parte îi şi incriminează, susţinând că uneori „angajaţii nu-şi fac treaba”.

IRINEL CEURANU

Tot mai mulţi gorjeni bolnavi de boli profesionale

Zeci de pacienţi se prezintă zilnic la uşile Policlinicii din Motru. Medicul primar de Medicina Muncii, Mihail Roşianu, spune că a fost solicitat să lucreze în unitatea similară din Târgu Jiu, unde este mare nevoie de un asemenea specialist. Condiţiile de muncă şi retribuţie, inclusiv naveta, sunt însă nemotivante pentru orice medic, care ar face naveta zilnic pe distanţa Motru - Târgu Jiu şi retur. Nu numai medicii au dificultăţi ci şi pacienţii, ale căror criterii de trimitere şi internare în clinicile de boli profesionale, s-au modificat în defavoarea lor. Ei pot ajunge în clinică doar dacă sunt confirmaţi ca bolnavi profesionali. Ei pot de asemenea beneficia de trimiteri şi în cazul unor suspiciuni de boală profesională. Aici intră în rol angajatorii care, de obicei, nu se implică în declararea bolilor profesionale. Nedeclarând aceste boli la Direcţiile de Sănătate Publică, acestea la rândul lor nu le declară Autorităţii Naţionale în domeniu. De aici provin şi greutăţi în salarizarea medicilor de Medicina Muncii, în al căror areal profesional intră şi accidentele de muncă. Dacă în urmă cu 20 de ani clinicile de boli profesionale din Timişoara şi Bucureşti erau sufocate de pacienţi din tot Gorjul, acum trimiterea lor este dificilă. În aceste clinici investigaţiile erau complete iar beneficiarii lor mulţumiţi. De altfel, Legea 319/2006 reglementează clar noile concepte în legătură cu protecţia muncii de care trebuie să ţină cont toţi cei implicaţi, medici, autorităţile, angajatorii şi nu în cele din urmă angajaţii.

C. BUNILĂ

În viitor,

Copiii cu dizabilităţi vor învăţa
în clase normale

Şcoala Specială Târgu Jiu a găzduit, vineri, 19 ianuarie, un simpozion cu tema „O şansă copiilor noştri”, privind integrarea copiilor cu dizabilităţi în clasele normale de elevi, aşa cum se întâmplă în Uniunea Europeană. La simpozion au participat aproximativ 50 de cadre didactice, directori şi directori adjuncţi din şcolile incluzive (şcolile generale în care sunt incluşi copiii cu cerinţe educative speciale, profesorii care îi vor lua în clase devenind profesori de sprijin), directori de şcoli speciale şi coordonatorii comisiilor interne de evaluare continuă din judeţele Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Teleorman, cadre didactice de sprijin ale Şcolii Speciale Târgu Jiu, inspectorul şcolar general adjunct Gheorghe Mitescu, inspectorul pentru învăţământul special Silvia Paşcu şi inspectorul cu probleme de perfecţionare Liliana Andriţoiu, dar şi directorul Complexului de Servicii Comunitare pentru Copilul cu Cerinţe Speciale, Eugen Ciocoiu.
Directorul Şcolii Speciale Târgu Jiu, Nicu Baiu, a precizat că 18 cadre didactice ale şcolii merg, deja, în douăsprezece şcoli din Târgu Jiu, Rovinari, Budieni şi Târgu Cărbuneşti, pentru a introduce, încetul cu încetul, copiii cu dizabilităţi în clasele normale, pentru a-i aduce la nivelul de cunoştinţe minim pentru a promova alături de ceilalţi elevi. Alte şcoli din Motru, Mătăsari şi Bumbeşti-Jiu au cerut, de asemenea, să fie introduse în acest program. „Va trebui să educăm şi profesorii, dar şi copiii normali şi pe părinţii acestora, să înveţe să se poarte cu aceşti copii cu nevoi speciale pentru ca aceştia să se integreze în comunitate. Încet-încet, şcoala noastră se va transforma în centru şcolar pentru educaţie incluzivă, aşa cum s-a hotărât deja şi vom dezvolta servicii educaţionale pentru comunitatea locală”, a declarat directorul Nicu Baiu.

ANA-MARIA ILINCA

Arderea miriştilor se face cu acordul APM

Agenţia de Protecţia Mediului (APM) Gorj trebuie să-şi dea acceptul pentru arderea miriştilor şi a resturilor vegetale aflate pe terenul arabil. Această dispoziţie, susţine Cristina Merfu, purtătoarea de cuvânt a APM Gorj, este valabilă de la data aderării României la Uniunea Europeană pentru „fermierii români care solicită plăţi directe în cadrul schemei unice de plată pe suprafaţă – SAPS -”. De asemenea, mai spune Merfu, potrivit Legii privind protecţia mediului, tufărişul, stuful, miriştile sau vegetaţia ierboasă nu pot fi incinerate fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului. În caz contrar, cel care încalcă această prevedere legislativă riscă o amendă de până la 60 milioane de lei vechi. Sancţiunea va fi aplicată atât de către comisarii Gărzii de Mediu Gorj dar şi de reprezentanţii administraţiilor publice locale. În plus, date fiind incendiile din ultimele două săptămâni când au fost incinerate circa 500 de hectare de teren, Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Gorj colaborează în vederea sensibilizării cetăţenilor asupra sancţiunilor de care sunt pasibili în cazul în care ard vegetaţia uscată după bunul plac.

(I.C.)

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Spital „Tudor Vladimirescu” – parter

Mizerie, mizerie şi iar mizerie. Nu este buda din Autogară sau dintr-o haltă de tren aflată la marginea unui lan de porumb ci tocmai buda de la parterul Spitalului „Tudor Vladimirescu” din municipiul Târgu-Jiu. Arată greţos şi cu toate astea nu-i deranjează pe cei cocoţaţi în fruntea unităţii sanitare! De aia nu mai pot medicii şefi că n-au asiguraţii condiţii decente la grupul sanitar. Dacă s-ar fi putut obţine şpagă şi la intrarea în budă, în mod sigur doctoraşii şi asistenţii ar fi dat năvală să-i pupe pe portofele pe cei care ar intra în Spitalul „Tudor Vladimirescu” din Târgu-Jiu. Până atunci, la aşa medici, aşa budă…

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj