Hectare de flăcări la Gorj

În ultimele două zile, în judeţul Gorj au izbucnit mai multe incendii, autorităţile estimând că au ars până acum peste 40 de hectare cu vegetaţie uscată. În cartierele mărginaşe ale municipiului Târgu Jiu au răbufnit ieri trei incendii, echipele de intervenţie luând în calcul şi ipoteza că la mijloc s-ar afla o mână criminală. Autorităţile fac apel la cetăţeni să nu mai incendieze terenurile pentru că astfel de focuri nesupravegheate pot scăpa de sub control iar efectele pot deveni catastrofale.

Primul incendiu de proporţii a izbucnit duminică seara, la aproximativ 20 de kilometri de Târgu Jiu, între localităţile Scoarţa şi Pojogeni. Peste 20 de hectare de mirişte s-au făcut scrum după ce câţiva localnici au dat foc terenurilor agricole ca să le cureţe de vegetaţie şi nu au mai supravegheat focul. Autorităţile locale şi zeci de săteni au sărit să stingă flăcările pentru că exista pericolul ca acestea să ajungă la casele din apropiere. Pompierii spun că este al treilea incendiu care are loc în această zonă, numai în ultima săptămână. Vina le aparţine sătenilor care, profitând de vremea frumoasă, dau foc resturilor vegetale pentru a igieniza terenul şi lasă focul nesupravegheat. Din cauza vântului, incendiul s-a extins şi în câteva ore aproape 20 de hectare de teren agricol au ars în totalitate. Poliţiştii au dat imediat alarma în satele Pojogeni şi Scoarţa. Oamenii au sărit în ajutor şi au început să stingă flăcările. Câteva locuinţe dintr-un sat din apropiere au fost puse în pericol, la fel şi o pădure de pin din apropiere. Un echipaj al pompierilor din Târgu Cărbuneşti a încercat alături de localnici să stingă flăcările, incendiul fiind lichidat în cele din urmă. Ieri însă pompierii au fost solicitaţi din nou în mai multe locaţii de lângă Târgu Cărbuneşti. În zona Cojani-Blahniţa au ars alte câteva hectare de mirişte, focul ajungând într-o pădure, dar şi în apropierea sondelor petroliere. De asemenea, aseară în apropiere de Târgu Jiu au izbucnit alte trei incendii: la Drăgoieni, Preajba şi Iezureni.

COSTIN SOARE

Lupul paznic la oi

Dosare penale pentru agenţi de pază

Trei agenţi de pază şi un operator al Schelei Petroliere Turburea, aflat în timpul serviciului, s-au ales cu dosare penale după ce au fost prinşi de către jandarmii gorjeni în timp ce încărcau sute de litri de gazolină, pe care intenţionau să o sustragă. Agenţii de pază furau produsele petroliere şi le dădeau operatorului din punctul de lucru Turburea, Gheorghe Bărăgan, în vârstă de 37 ani, din comuna Săuleşti, care le depozita într-un autoturism.
Cu ocazia cercetărilor efectuate la faţa locului de către echipa operativă constituită la nivelul Poliţiei oraşului Târgu Cărbuneşti au fost identificaţi cei trei agenţi de pază - Nicolae Adrian Pătru, 27 ani, comuna Turburea, Ion Titu Burincă, 32 ani, Târgu Cărbuneşti şi Vasile Şandru, 26 ani, comuna Jupâneşti. În total, ei au furat peste 250 de litri de gazolină şi erau organizaţi în aşa fel încât unii furau iar alţii stăteau de pază. Nu au scăpat însă de vigilenţa jandarmilor. Produsul petrolier a fost recuperat şi predat unităţii păgubite iar în cauză s-a întocmit dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat. Dosarul va fi trimis Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Cărbuneşti.

Sute de litri de gazolină confiscate

Ieri un alt bărbat din localitatea Bengeşti-Ciocadia a fost prins de poliţişti în timp ce transporta 175 de litri de produs petrolier fără să deţină acte de provenienţă. Poliţiştii l-au oprit în trafic în zona localităţii Cojani pentru că au văzut că maşina era prea încărcată. La control, Gheorghe Marinescu, în vârstă de 36 ani, a declarat că a luat marfa de la un necunoscut, ştiind că este vorba de motorină şi nicidecum gazolină şi avea de gând să folosească produsul pentru utilajele agricole. În maşină erau nouă bidoane cu produse petroliere şi alte câteva goale care ar fi trebuit umplute dar gorjeanul nu a găsit suficient produs petrolier să cumpere. Acum el s-a ales cu dosar penal, iar întreaga cantitate de produs petrolier a fost ridicată în vederea confiscării.

COSTIN SOARE

Dezamăgire la aniversarea Poetului Nepereche

Municipiul Târgu-Jiu, un oraş
fără Eminescu

Oraşul Târgu-Jiu, principalul punct urban al Gorjului, nu are nici măcar un singur bust cu Mihai Eminescu. Aceasta a fost una dintre concluziile sesiunii de comunicări organizate ieri la sediul Bibliotecii Judeţene „Christian Tell”. Dezbaterea culturală a fost axată în jurul geniului eminescian, motivată de aniversarea a 157 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu. La aceasta au luat parte îndeosebi elevii principalelor colegii târgujiene, manifestare prezidată de către directoarea Bibliotecii Judeţene, Alexandra Andrei dar şi de profesorul coordonator doctor în filologie, Elena Roată. De asemenea, în calitate de invitaţi s-au mai aflat Constantin Buliga, directorul Centrului de Artă „Constantin Brâncuşi” şi managerul SC Artego Târgu-Jiu, Viorel David.

„Mihai Eminescu este incomod”

Manifestarea culturală a fost deschisă de directorul Viorel David, acesta vorbind despre însemnătatea şi valoarea lui Mihai Eminescu pentru fiecare dintre noi. „Mihai Eminescu este poporul român, noi suntem Eminescu”, le-a spus David elevilor prezenţi. Totodată, acesta şi-a exprimat temerea asupra faptului că întrucât „Mihai Eminescu este incomod” pare că se încearcă scoaterea acestuia din literatura română. În altă ordine de idei, directorul SC Artego i-a sfătuit pe tinerii elevi să lupte pentru că „viaţa înseamnă o teribilă luptă cu tine”. De asemenea, acesta a mai ţinut să aducă la cunoştinţa celor prezenţi că literatura şi îndeosebi cultura fiecăruia sunt primordiale pentru reuşita în viaţă. Pe de altă parte, managerul târgujian a reclamat absenţa din Parcul Municipal al Târgu-Jiului a busturilor marilor români cum sunt Mihai Eminescu sau Tudor Arghezi.
La acest capitol, Viorel David a pus pe tapet şi o eventuală idee prin care administraţia locală ar putea să organizeze o alee a personalităţilor româneşti, un loc de pelerinaj pentru tinerii pasionaţi de literatură. După pledoaria şi învăţămintele „patronului spiritual al Gorjului”, Viorel David, cum a fost denumit de către directoarea Bibliotecii Judeţene, Alexandra Andrei, elevii prezenţi şi-au expus opiniile şi eseurile despre marea personalitate a Luceafărului poeziei româneşti. La finalul manifestării, învăţăceii literaturii eminesciene au primit diplome de participare în semn de recunoaştere a pasiunii acestora pentru farmecul poeziilor şi a prozei lui Mihai Eminescu.

Bust al lui Eminescu la Novaci

Prezent la „Sărbătoarea Eminescu”, consilierul judeţean PC Sabin Popescu a propus ridicarea unui monument, în speţă un bust al lui Eminescu, la Novaci, fiind localitatea prin care a trecut poetul când a venit în Ţara Românească, din Transilvania, ce aparţinea Imperiului Austro-Ungar, pe drumul oilor, printre ciobani, deoarece nu avea paşaport să treacă în provincia românească. Acesta a trecut prin munţii Parângului şi a ajuns în satul numit astăzi Schela, în Novaci, după cum a descoperit, recent, un om de cultură din Gorj. „În punctul pe care noi îl numim «La Ciocan», unde a fost stâna un cioban, pe acolo ştim că a trecut şi cred că acolo vom ridica un monument. Mai întâi trebuie să aflăm totul despre acest moment al vieţii lui Mihai Eminescu, să fie făcut totul profesionist şi apoi să arătăm că avem cu ce ne lăuda. Cred că fondurile le vom putea lua de la Consiliul Judeţean Gorj, Consiliul Local Novaci sau Ministerul Culturii şi voi colabora şi cu colegul meu, deputatul Pantelimon Manta, dacă va dori să se implice. Cred că la festivalul din martie «Sabin Popescu» vom stabili detaliile şi baza acestui proiect”, a precizat consilierul Sabin Popescu.

Eminescu, aniversat şi de Şcoala Populară de Artă

O altă acţiune organizată ieri a fost spectacolul omagial de la Casa Armatei, organizat de Şcoala Populară de Artă Târgu Jiu şi Cenaclul Columna, tradiţie de 28 de ani încoace. Directorul Şcolii Populare de Artă, Viorel Gârbaciu, a precizat că este trist faptul că o sărbătoare de o asemenea amploare dă naştere la mai multe gesturi individuale, dar oamenii care o fac din suflet, fără a fi plătiţi pentru asta, sunt de admirat, aşa cum este Grigore Haidău, tatăl eroului martir de la Revoluţie, Cătălin Haidău. Acesta a cules, a selectat şi a tipărit mai multe texte literare, într-o revistă intitulată „Fana Coţofana”, pe cheltuiala proprie, pentru copiii şi oamenii de cultură.

IRINEL CEURANU
ANA-MARIA ILINCA