Cula Glogovenilor, disputată în instanţă

Consilierii locali din Glogova au decis la finele anului trecut ca obiectivul Cula Glogovenilor să treacă în patrimoniul comunei. Singurul consilier care n-a participat la şedinţă, Adrian Giurcău, directorul EMS Motru, a atacat hotărârea luată cu unanimitate de ceilalţi zece consilieri în contencios administrativ. Primarul Ion Şalapa, care a fost la început de partea consilierilor, stă acum în expectativă la procesul intentat de Giurcău celorlalţi, proces ajuns la a treia înfăţişare, programată pentru data de 8 februarie.
Între timp, fostul deputat de Gorj, Ion Pârgaru, a găsit că este oportună asocierea fundaţiei sale cu Consiliul Comunal Glogova pentru desfăşurarea unor activităţi turistice în legătură cu obiectivul Cula Glogovenilor şi cu terenurile din împrejurimi. Sunt vizate activităţi de agroturism pe Valea Motrului, la cheile Glogovei şi la izvoarele sulfuroase din această zonă, iar un proiect amplu ar putea da naştere unui teren de golf pentru care zona reprezintă o locaţie propice. Dar ca să înţelegem mai bine miza acestui conflict şi a intereselor economice în care ar putea intra una dintre cele mai sărace comune ale judeţului, trebuie să ne ducem undeva în istorie. Cula Glogovenilor a aparţinut acestei familii până pe la mijlocul anilor 1800 şi este legată de momentele afirmării istorice ale lui Tudor Vladimirescu. Ultimul descendent al boierilor glogoveni îşi pierde averea la cărţi în favoarea lui Radu Vernescu, care o administrează o bună bucată de vreme şi apoi o abandonează. În timpul regimului comunist, Cula a fost grajd de vite şi depozit de sare, până în momentul în care regretatul ministru al minelor, Marin Ştefanache a decis restaurarea ei.
La începutul anilor 1990, sindicatele din minerit s-au comportat ca şi proprietare ale acestui obiectiv istoric, administrându-l şi folosindu-l în acelaşi timp. Cadrul natural de la Cula Glogovenilor este unul excepţional. Restaurarea imobilului s-a făcut de unul dintre cei mai buni meseriaşi pe care îi plătea mineritul. Conducătorul întregului proces de restaurare a fost regretatul profesor Nicolae Duicu din Tismana. Mulţi dintre meseriaşii care au săvârşit restaurarea în anii ‘ 80 nu mai sunt în viaţă, însă imediat după Revoluţie Cula a fost preluată în administrare de către sindicatele din minerit.
Războiul dintre consilierii glogoveni nu este unul politic deoarece între cei cinci consilieri citaţi în instanţă sunt Sergiu Manolescu – PSD, Gheorghe Nişulescu – PNL, Gheorghe Tutunaru şi Ion Benga – PD şi Gheorghe Goncea – PRM. Adrian Giurcău nu are încotro, el trebuie să apere poziţia SNLO şi a sindicatelor din minerit care nu doresc în ruptul capului să cedeze Cula. Date fiind realităţile retrocedării castelului Bran, este posibil ca la un moment dat să apară şi revendicări ale Culei, fie din parte glogovenilor, fie din partea moştenitorilor ultimului proprietar atestat, Radu Vernescu. Dacă nu, după minimele uzanţe ale succesiunilor, proprietarul de drept ale Culei este Consiliul Local al comunei Glogova. În rest, toate pretenţiile au altă acoperire, deoarece operaţiunile de recondiţionare s-au încheiat înainte de 1989, când vorbim de alte legi şi de alte patrimonii.

C. BUNILĂ

Minerii se pregătesc de manifestări la Costeşti şi Stoeneşti

Consilierul Cristinel Tănase, reprezentantul Ligii „Miron Cozma” Gorj, a anunţat ieri la Petroşani că în data de 17 februarie va fi organizată la Costeşti şi Stoeneşti o amplă manifestare de rememorare a „evenimentelor muncitoreşti din 1999”. Cristinel Tănase alături de câteva sute de ortaci l-au condus, duminică, pe ultimul drum pe liderul de sindicat Ionel Ciontu, fostul locotenent a lui Miron Cozma din timpul mineriadei de la Costeşti, mort în penitenciar din cauza bolii. Ionel Ciontu a fost îngropat în Cimitirul Central din Petroşani, la înmormântare fiind alături de minerii din Valea Jiului şi o delegaţie din Târgu Jiu a Ligii „Miron Cozma”. Ortacii prezenţi la funeralii s-au declarat revoltaţi că fostul lor lider a murit în închisoare, condamnat, în opinia lor, pentru faptul că a apărat interesele membrilor de sindicat.
”Ne pare rău pentru ce s-a întâmplat. Liderii de sindicat ai minerilor mor prin închisori în timp ce alte persoane, care ar fi trebuit să fie în locul lor, sunt în libertate”, a afirmat Zoltan Lacataş, preşedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului. Liderul de sindicat Ionel Ciontu avea 51 ani şi a murit, joi, la Spitalul Bagdazar, după ce a fost transferat acolo de la spitalul penitenciar din Jilava, la numai o zi de investigaţii. Acesta suferea de afecţiuni ale ficatului şi inimii. Ionel Ciontu a fost condamnat, alături de Dorin Loiş, Vasile Lupu, Constantin Creţan, Miron Cozma şi Romeo Beja, pentru subminarea puterii de stat în urma ultimei mineriade din 1999, la cinci ani de închisoare, din care efectuase un an şi patru luni.

(M.F.)

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Budă centrul municipiului Târgu-Jiu

Taman în buricul municipiului aflat la mii de kilometri distanţă de capitalele europene se află un model de budă neaoşă, jegoasă, tipic românească. Dacă intri în acest grup sanitar, te convingi că budele noastre sunt departe de Europa. Ce porcherie, sunt la nivelul triburilor africane, numai că lipsesc frunzele de bostan, corespondentul strămoşesc al actualei hârtii igienice. Cum poate funcţiona totuşi această budă taman în centrul municipiului Târgu-Jiu, pe gangul din centrul vechi al oraşului ?! Şi noi ne întrebăm! De asemenea, ne mai întrebăm cât mai au de gând să hiberneze inspectorii Sanepidului?! Bună dimineaţa, domnilor! S-au încheiat concediile aşa că poate vă aduceţi aminte care vă sunt atribuţiile…

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj