Lista instituţiilor europene cărora cetăţenii români se pot adresa în caz de nevoie

Imediat după integrare, Ministerul Integrării Europene a dat publicităţii prin intermediul site-ului propriu o listă cu cele mai importante instituţii cărora românii, în calitate de cetăţeni ai Uniunii Europene, se pot adresa.

Cetăţenii europeni, dar şi persoanele juridice cu sediul în Uniunea Europeană au posibilitatea de a se adresa instituţiilor europene, având la dispoziţie atât mijloace oficiale cât şi informale pentru apărarea drepturilor de care beneficiază în Uniunea Europeană.

Dreptul de a adresa petiţii Parlamentului European

Acesta a fost consacrat de Tratatul de la Maastricht. Temeiul juridic îl reprezintă articolele 21 şi 194 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană. Astfel, pot adresa petiţii Parlamentului European, fie individual, fie în asociere cu alte persoane orice cetăţean al Uniunii Europene, orice persoană fizică rezidentă într-un stat membru UE, orice persoană juridică cu sediul într-un stat membru UE.
Petiţia poate fi o plângere sau o solicitare cu privire la aspecte ce intră în domeniul de acţiune al Comunităţii şi care afectează petentul în mod direct. Acesta trebuie să îşi precizeze numele, ocupaţia, cetăţenia şi adresa. Petiţia poate fi scrisă în oricare dintre limbile oficiale ale UE şi poate fi trimisă prin poştă sau prin e-mail.
Adresa este: Parlement européen, Commission des petitions, Secrétariat, Rue Wiertz, B-1047 BRUXELLES, e-mail: petitions@europarl.europa.eu
Comisia pentru petiţii a Parlamentului UE decide asupra admisibilităţii petiţiilor, verificând dacă ele se referă la aspecte ce intră în câmpul de acţiune al Uniunii Europene. Simplele solicitări de informaţii şi comentariile generale pe marginea politicii UE nu sunt de competenţa Comisiei pentru petiţii. Dacă problema nu intră în sfera de acţiune a UE, petiţia este respinsă, iar petentul informat în consecinţă şi eventual sfătuit să contacteze un alt organism (naţional sau internaţional) competent.
Dacă petiţia este declarată admisă, Comisia pentru petiţii analizează problema supusă atenţiei şi întreprinde diverse acţiuni pentru rezolvarea solicitării. Ea poate cere Comisiei Europene informaţii relevante, poate consulta şi alte comisii parlamentare, poate organiza audieri, vizite, poate coopera cu autorităţile naţionale şi în general poate întreprinde orice acţiuni ce sunt considerate necesare. Cu toate acestea, ea nu poate trece peste deciziile luate de autorităţile competente din statele membre. Deoarece Parlamentul European nu este o autoritate judiciară, el nu poate pronunţa sentinţe şi nici revoca hotărâri ale instanţelor judecătoreşti din statele membre. Petiţiile trimise în acest scop sunt declarate inadmisibile.
Petentul este informat asupra măsurilor şi acţiunilor întreprinse cu privire la petiţia sa. De regulă, şedinţele comisiei sunt publice, iar petenţii au dreptul să asiste la ele, în cazul în care solicită acest lucru, dacă şi atunci când petiţiile lor sunt dezbătute.

Poşta cetăţeanului

Este un serviciu care permite cetăţenilor UE să intre în contact cu Parlamentul European. Acesta se angajează să răspundă la toate întrebările care îi sunt adresate. O adresă electronică este pusă la dispoziţia cetăţenilor pentru a le permite să adreseze întrebări, să solicite informaţii, precum şi să înainteze propuneri Parlamentului European.
Toate solicitările formulate trebuie să ţină de domeniile de activitate ale Uniunii Europene. Răspunsurile primite vor fi transmise într-un interval de timp rezonabil. Dacă întrebarea se referă la un subiect complex, solicitantului i se va răspunde printr-un mesaj electronic în care este rugat să aştepte.

Ombudsmanul European

A doua instituţie căreia românii se pot adresa este Ombudsmanul European, pentru a sesiza un caz de administrare defectuoasă din partea instituţiilor şi organismelor europene (cu excepţia Curţii de Justiţie şi a Tribunalului de Primă Instanţă). (art. 21 şi art. 195 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene). Nu sunt însă de competenţa Ombudsmanului plângerile împotriva administraţiei naţionale.
Administrarea defectuoasă presupune ca organismul în cauză să nu acţioneze în conformitate cu legile în vigoare, să nu respecte principiile bunei administrări sau să încalce drepturile omului. Ca exemple de administrare defectuoasă, menţionăm nereguli administrative, incorectitudine, discriminare, abuz de putere, lipsă de răspuns, nefurnizare de informaţii, întârziere nejustificată.
Ombudsmanul anunţă organismul criticat, plângerea putând fi rezolvată în această etapă chiar de respectiva instituţie. Dacă în cursul anchetei sale, situaţia nu a fost rezolvată, Ombudsmanul încearcă să găsească, în măsura în care este posibil, o soluţie amiabilă care să conducă la remedierea cazului sesizat şi care să permită un răspuns favorabil pentru petent. Dacă încercarea de conciliere eşuează, Ombudsmanul poate formula o serie de recomandări în vederea rezolvării cazului. În cazul în care instituţia nu îi acceptă recomandările, acesta poate întocmi un raport special adresat Parlamentului European. Plângerile pot fi adresate prin poştă, fax sau e-mail în termen de maxim de doi ani de când petentul a avut cunoştinţă de faptele pe care se întemeiază reclamaţiile. Este necesar ca în prealabil să se fi adresat organismului european răspunzător.
Adresa de corespondenţă este: Ombudsman European, 1, avenue du Président Robert Schuman, BP 403, F-67001 Strasbourg Cedex, France
Tel. (33) 388 17 23 13
Fax (33) 388 17 90 62
e-mail: euro-ombudsman@europarl.eu.int

Plângeri adresate Comisiei Europene

Orice persoană fizică sau juridică, care consideră că o măsură legislativă sau o practică a unui stat membru este contrară unor prevederi sau principii de drept comunitar, poate să adreseze Comisiei Europene, în mod direct, o plângere (care are caracter oficial) împotriva statului membru respectiv. Cetăţeanul nu are obligaţia să dovedească faptul că încălcarea respectivă îl afectează în mod direct. Plângerile sunt scutite de taxe iar întocmirea lor nu necesită concursul unui avocat.
Plângerea poate fi transmisă în scris, printr-o scrisoare obişnuită. Aceasta poate fi înmânată biroului reprezentanţilor Comisiei din fiecare stat membru sau trimisă prin postă la următoarea adresă: Commission of the European Communities (Attn: Secretary-General) B-1049 Brussels BELGIUM în format electronic, la adresa: SG-PLAINTES@ec.europa.eu.
Comisia Europeană propune un formular, opţional, care are avantajul că indică toate informaţiile relevante pe care plângerea ar trebui să le conţină. Acest formular poate fi accesat la următoarea adresă:
http://ec.europa.eu/community_law/complaints/form/form_en.rtf
O plângere este acceptată doar dacă se constată că ea semnalează o încălcare a dreptului comunitar de către un stat membru. Comisia are la dispoziţie un an pentru a decide acest lucru. Trebuie menţionat că petentul nu este parte în cadrul procedurilor. Astfel, petentul nu poate face recurs împotriva deciziei Comisiei şi nici nu o poate influenţa. De asemenea petentul nu poate fi audiat în cadrul procedurii. El va fi, însă, informat cu privire la demersurile relevante pentru plângerea sa.

Soluţionarea reclamaţiilor

Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor şi persoanelor juridice care vor să beneficieze de drepturile ce le revin în Piaţa Internă, Comisia Europeană a creat un mecanism informal de soluţionare a reclamaţiilor – SOLVIT.
Pentru ca un dosar să poată fi analizat de SOLVIT, trebuie întrunite trei condiţii: să fie vorba despre un caz transfrontalier, să nu existe deja o acţiune în justiţie pentru soluţionarea sa (datorită caracterului informal al soluţiei date de SOLVIT) şi problema să rezulte din neaplicarea sau aplicarea incorectă a dreptului comunitar privind Piaţa Internă de către administraţia naţională.
Caracterul transfrontalier nu presupune ca petentul să se afle în alt stat membru decât cel unde a apărut problema. Este suficient să existe un element de extraneitate care să poată face aplicabile prevederile dreptului comunitar. Există câte un centru SOLVIT în fiecare stat membru al Uniunii Europene, precum şi în celelalte state aparţinând Spaţiului Economic European (Islanda, Norvegia, Liechtenstein). De la 1 ianuarie 2007 funcţionează un centru SOLVIT şi în România, în cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene. Rezolvarea presupune cooperarea administrativă între centrul SOLVIT sesizat (de obicei cel din statul de rezidenţă al petentului) şi centrul SOLVIT din statul membru unde a apărut problema, în scopul găsirii unei soluţii pragmatice şi rapide. Plângerile pot fi transmise accesând adresa europa.eu/solvit, unde se găsesc datele de contact ale centrelor SOLVIT precum şi formularul electronic de reclamaţie.

Curtea Europeană de Justiţie

Persoanele fizice sau juridice se pot adresa inclusiv Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene. Astfel, în situaţia în care o instituţie comunitară a adoptat un act care le priveşte în mod individual şi direct, acestea au dreptul ca în două luni de la publicarea actului sau de la notificare lui ori, în absenţa acesteia, de la data la care au luat la cunoştinţă, să declanşeze procedurile în fata Curţii Europene de Justiţie.
Dacă acţiunea este întemeiată, Curtea va declara actul nul. Acţiunea poate fi introdusă în cazul în care instituţia comunitară ce a adoptat actul atacat era lipsită de competenţă, a încălcat o cerinţă procedurală esenţială, a încălcat Tratatul de instituire a Comunităţii Europene sau oricare act adoptat în aplicarea acestuia ori a acţionat cu abuz de putere.
Persoanele se pot adresa Curţii şi în situaţia în care o instituţie comunitară, cu încălcarea Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, nu a adoptat un act care ar privi în mod direct persoana în cauză. În prealabil, petentul trebuie să se adreseze instituţiei respective, care are la dispoziţie un termen de două luni pentru soluţionarea problemei.
Acţiunea în fata Curţii poate fi introdusă în maxim două luni de la expirarea termenului pe care instituţia reclamată l-a avut la dispoziţie pentru a se pronunţa. Totodată, atunci când instanţele naţionale sunt sesizate cu un caz care implică aplicarea dreptului european, acestea pot (şi în anumite cazuri trebuie) să se adreseze Curţii de Justiţie de la Luxemburg pentru interpretarea normelor comunitare aplicabile speţei. Acest sistem, de hotărâri prealabile, a fost instituit pentru a asigura aplicarea uniformă a dreptului european în spaţiul Uniunii Europene. (art. 230-234 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene).
Pentru informaţii detaliate privind drepturile dumneavoastră în Uniunea Europeană, puteţi accesa site-ul ec.europa.eu/youreurope.

Sursa: MIE