Procurorii învaţă legislaţia europeană

Procurorii gorjeni se pregătesc pentru noul context în care se vor afla, acum, după intrarea României în Uniunea Europeană, când vor fi nevoiţi să lucreze şi cu legislaţia europeană, care s-a aplicat foarte puţin la noi. În acest sens, magistraţii au învăţat încă de anul trecut şi se mai pregătesc, încă, în privinţa cooperării judiciare internaţionale în materie penală şi a legislaţiei europene.

Purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, procurorul Cristina Ciobanu, a precizat că magistraţii (procurorii şi judecătorii) au participat încă din 2006 la cursuri de formare şi de specializare, unde au fost instruiţi în privinţa aplicării legislaţiei europene. „Pregătirea pentru noul context legislativ se bazează, în principal, pe studiul individual. Ar trebui cunoscută şi câte o limbă străină, dar nu ştiu să vă spun dacă toţi procurorii cunosc cel puţin o limbă străină. Eu, personal, cunosc engleza şi franceza. În orice caz, cred că procurorii sunt pregătiţi pentru a lucra cu legislaţia Uniunii Europene”, a declarat Cristina Ciobanu.
„La nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj şi al parchetelor din subordine s-a urmărit, permanent, perfecţionarea profesională a procurorilor, prin organizarea unor cursuri de specialitate, prelucrarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Curţii Constituţionale şi a CEDO. A fost acordată o atenţie deosebită pregătirii profesionale a procurorilor, în contextul integrării României în UE, începând cu 1 ianuarie 2007”, se arată în comunicatul de presă. Procurorul Cristina Ciobanu a mai precizat că, de-acum încolo, va fi nevoie, din ce în ce mai des, să fie emise mandate de arestare europene sau mandate de urmărire sau să fie constituite comisii rogatorii, cum a fost în dosarul în care a fost cercetată Niculina Stoican şi mama sa, alături de Genică Boerică, pentru o înşelăciune cu bijuterii, faptă săvârşită în Belgia. „Legea prevede că vor exista traducători autorizaţi de Ministerul de Justiţie pe lângă procurori sau judecători, pentru că va fi necesar. Instanţele au mai dat, deja, mandate de arestare provizorie în vederea extrădării şi au mai fost cazuri, pe rolul instanţei, cu privire la restrângerea dreptului la libera circulaţie pentru persoanele returnate din străinătate, ca urmare a săvârşirii unor infracţiuni, în principal din Italia şi Spania. Procurorul participă la astfel de şedinţe şi trebuie să cunoască foarte bine legislaţia, iar astfel de competenţă aparţine şi tribunalelor”, a spus purtătorul de cuvânt al Parchetului Gorj.

ANA-MARIA ILINCA

Parchetul Târgu Jiu nu are spaţiu şi personal suficient

Începutul anului 2007 i-a găsit pe procurorii târgujieni tot cu aceleaşi probleme pe care le ridică de câţiva ani: lipsa spaţiului necesar pentru o bună desfăşurare a activităţii, personal auxiliar şi procurori insuficienţi şi o dotare precară.
Purtătorul de cuvânt al acestui parchet, procurorul Gheorghe Peştişanu, a precizat că anul trecut s-a desfăşurat activitatea cu 12 procurori, dintre care unul în maternitate, iar la 1 ianuarie 2007 a mai fost transferat încă unul. Dintre aceştia, 8 sunt femei şi 4 bărbaţi. „Sediul unităţii este amplasat într-un fost imobil naţionalizat, în care cele 5 camere au fost transformate în birouri, cu grefă cu tot, iar procurorii stau câte doi sau trei în birou, lucrând în condiţii improprii. Când la un procuror vine poliţistul să discute un dosar, altul audiază într-un dosar şi cel de al treilea trebuie să redacteze rechizitoriul, calitatea muncii are de suferit. Arhiva este amplasată la subsolul imobilului, spaţiul fiind impropriu desfăşurării activităţii. Este necesară mărirea spaţiului alocat, pentru crearea mai multor birouri. Nu există laborator sau cabinet criminalistic şi nici o dotare minimă în acest domeniu, nu există sală de conferinţe pentru relaţia cu mass-media. Există, însă, posibilităţi de extindere a clădirii, am informat superiorii de acest lucru, dar nu am primit nici un răspuns”, a spus purtătorul de cuvânt al Parchetului Târgu Jiu.
De asemenea, nici personalul auxiliar nu este suficient, acesta făcând, deseori, ore suplimentare. „Apreciem că ar fi necesară suplimentarea numărului de procurori cu cel puţin patru, precum şi a personalului auxiliar cu patru posturi, un post de grefier registrator, două de grefier dactilograf şi unul de grefier arhivar”, se arată în comunicatul remis presei.

ANA-MARIA ILINCA

Prezentatorul

Pe un post TV credibil, s-a înfăţişat-ca star -
Un prezentator exotic, lins, penibil şi bizar.
A bătut câmpii pe-acolo a luat-o „pe mirişte”,
N-a intrat în subiecte, n-avea rost ca să se rişte…
Totuşi se lăsa în gesturi, mai da câte-o înjurătură
Se trezea la el la Baia cu măgaru-n bătătură.
A-nceput apoi să-nşire verzi şi uscate la trap
Pân' la scos unu' afară dându-i două după cap…

De fapt ce-ndruga acolo „marele prezentator”:
- Bă vere, să fiu al dracu' îmi vine să mă jumol!
Îmi vine (pe Bombonel) să-l caftesc, să-l bag în comă
Că el m-a trimis în Gorj, ca un deputat-fantomă.
Idealu' meu în viaţă, idolu' meu este Marx,
Plus că-am luat ceva lecţii şi la drâmbă şi la sax!
Când le combinasem giorno: Marx cu drâmba şi cu saxu'
„Victore cară-te-n Gorj!” (Bombonel a dat cu faxu')…
Am venit e totuşi bine, mai studiez leninismul
Am găsit teren prielnic să promovez comunismu'!

Cam aşa-ndruga ciudatu' până de o dată: vap!
L-a trântit ăla afară cu două fleşti după cap…
Rep: - Victore – să ştie lumea – de fapt ce vrei, cine eşti?
Victor: - Sunt un mesager docil al trupei din Bucureşti!
Un pitic, un arlechin uneori rigid, inert,
Un fachir medieval, un actor năuc incert,
Un circar, un păpuşar, un VIP fără aură,
Care reuşi-va totuşi să vă bage-n gaură!
Rep: - Planuri ai de viitor? Care-s fă-ne cunoscut!?
Victor: - De viitor? Utopie! Mă regăsesc în … trecut!…

NELU POCHEA