Urgenţă de gradul 0

Un apel urgent anunţă că un gorjean are nevoie de o ambulanţă. Dispecera transmite mesajul iar medicul, asistentul şi ambulanţierul urcă în maşină, pornesc sirena şi pleacă la cel aflat la un pas de moarte. Sunetul sinistru al alarmei îi însoţeşte la fiecare pas, arătându-le celor din jur că cineva se află cu un picior în groapă. Şi, totuşi, aceşti oameni fug să-i salveze. Sunt primii care ajung la faţa locului şi cei care, tot primii, acordă întâiul ajutor. În lupta cu moartea, orice întârziere de doar câteva secunde poate fi fatală iar acest lucru îl ştiu cel mai bine oamenii de la Ambulanţă…

Zeci de mii de strigăte de ajutor, anual

Lipsa Serviciului de Ambulanţă în Gorj ar avea ca rezultat mii de victime în fiecare an. Acest lucru reiese din statisticile existente la registratura Serviciului de Ambulanţă, date conform cărora numai anul trecut aici au fost înregistrate mai bine de 28 de mii de apeluri telefonice de prim ajutor. În plus, în cele câteva zile de când a început acest an, deja au fost efectuate peste 670 de solicitări, media lunară a acestora fiind de 2500 de apeluri.

Noaptea curg solicitările

O seară petrecută în dispeceratul Serviciului de Ambulanţă Gorj e o aventură împotriva timpului şi o luptă cu dinţii pentru viaţă. O tăcere de mormânt este spartă de un ţârâit de telefon. Cineva are nevoie de ajutor. Dispecera răspunde prompt şi preia mesajul. Un bărbat aflat în Piaţa Mică din municipiul Târgu-Jiu are probleme cu inima şi mare nevoie de asistenţă medicală. Imediat asistenţii medical şi ambulanţierul se urcă în maşină şi în doar câteva minute ajung la locul indicat. Un bărbat trecut de 50 de ani, cu vechi probleme cardiace, răsuflă cu greutate. Face semn cu mâna disperat autosanitarei pentru a-i fi dat primul ajutor. Imediat este preluat de ambulanţieri şi aşezat pe targa din maşină. Asistentul ştie de-acum ce are de făcut şi îi pune omului întrebările care-l ajută să afle de ce suferă bărbatul. Concluzia este una singură: trebuie dus de urgenţă la spital.

În spital amorţeală nocturnă

În sunetele ţipătoare ale sirenei, ambulanţa fuge parcă mâncând pământul pentru a-l transporta pe omul care este pe punctul de a face infarct. Cu o repeziciune devenită rutină, salariaţii Serviciului de Ambulanţă Gorj îl duc pe bărbat la camera de gardă. Aici, o asistentă plictisită şi deranjată din vizionarea unei emisiuni TV se mişcă destul de greu pentru a-l ajuta pe suferindul cu inima. Cu chiu, cu vai şi mai ales cu ajutorul celor de la ambulanţă, asistenta rămasă fără brancardier, reuşeşte să-i ia tensiunea gorjeanului.
„Trebuie dus la cardiologie”, este concluzia asistentei care apoi îşi vede pe mai departe de emisiunea de la televizor. Şi pentru că este deja seara târziu, ambulanţierii trebuie să bată cu pumnii în uşa liftului pentru ca liftiera să audă şi să sosească ca să ia urgenţa. În cele din urmă, liftul coboară şi o infirmieră dezgustată dă comanda liftului să urce la cardiologie. Aici, aceeaşi situaţie amorţită în care o asistentă la fel de plictisită îl preia pe bărbat pentru a-l trata. Ambulanţierii au făcut tot ce a depins de ei, restul revenind de-acum în sarcina medicilor.

Pacienţi refuzaţi de Ambulanţă

Şi astfel zile la rând, dintr-un minut în altul, gorjenii sună cu speranţa că o autosanitară vine să le acorde primul ajutor. Din păcate, deficienţele existente încă în Serviciul de Ambulanţă Gorj fac ca mulţi dintre solicitanţi să fie refuzaţi şi sfătuiţi să se descurce de unii singuri. Angajaţii din Ambulanţă ştiu bine că sunt momente în care, din cauza lipsei autosanitarelor, le spun oamenilor să ia un taxi. Din nefericire, acest lucru se întâmplă destul de des întrucât urgenţele medicale nu ţin cont de parcul auto al Serviciului de Ambulanţă Gorj. În plus, cei care folosesc autoturismele se plâng că nu au asigurare Casco la maşini. Din acest punct de vedere, Gorjul se aseamănă cu judeţul Vaslui, acesta fiind un alt loc în care Serviciul de Ambulanţă nu are asigurări Casco la autosanitare.
O pată mizerabilă pe obrazul Serviciului ambulanţier gorjean deoarece acesta se numără printre puţine aflate într-o astfel de situaţie, majoritatea serviciilor de ambulanţă din ţară având acest gen de asigurare la autosanitarele din dotare. La acestea se mai pot adăuga, echipamentul lipsă al angajaţilor, cu toate că este prevăzut în contractul de muncă. Indolenţa conducerii i-a determinat pe salariaţi să-şi cumpere singuri echipamentul de lucru, articole ce ar fi trebuit, după cum declară angajaţii, să fie puse la dispoziţie de această unitate medicală.

Ambulanţa însăşi are nevoie de ajutor

Aflată într-o stare gravă, însăşi Serviciul de Ambulanţă Gorj are nevoie de ajutor. Paradoxal, există riscul ca în anumite momente ale zilei să nu existe disponibilă nici o ambulanţă care să sosească imediat la faţa locului. Acest lucru deja s-a întâmplat, la accidentul petrecut cu ceva vreme în urmă în zona magazinului Parângul din Târgu-Jiu când ambulanţa a întârziat nepermis de mult. Şi situaţia se poate repeta oricând. În plus, Centrele medicale de Permanenţă de la Tismana, Logreşti, Mătăsari, Căpreni, Schela sunt deservite doar de către ambulanţier. Cu alte cuvinte, atunci când este o urgenţă, şoferul, numit ambulanţier, trebuie să se descurce de unul singur, adică să acorde şi primul ajutor şi în acelaşi timp să conducă. Acest lucru este posibil deoarece în aceste unităţi medicale nu există asistent medical pe autosanitară…

Mort pe targa autosanitarei

Toate aceste lucruri şi multe altele cunoscute însă doar de către cei care înfăptuiesc actul medical duc câteodată la tragedii. Carenţele şi deficienţele întregului Serviciu de Ambulanţă Gorj fac ca uneori oameni care sperau să fie salvaţi de ambulanţieri, să ajungă să moară tocmai pe targa din salvare. Acest lucru s-a întâmplat de câteva ori şi, la fel de bine, istoria se poate repeta. Pentru cei care administrează sistemul, cei decedaţi sunt doar nişte nume de morţi şi un număr dintr-o statistică nefericită. Pentru alţii însă mortul de pe targa salvării a fost fie tatăl a câtorva copii, fie unchiul nepoţilor ori un copil plecat prea devreme din sânul familiei.
Cert este că toate deficienţele Serviciului de Ambulanţă Gorj pot avea ca efect drama unei familii iar din cauza insuficienţelor materiale, oamenii care salvează vieţi ajung doar să constate morţi…

IRINEL CEURANU

Anul trecut,

Un singur deces prin electrocutare în judeţul Gorj

O singură persoană a decedat, anul trecut, din cauza manipulării instalaţiilor de curent electric fără protecţia adecvată, în judeţul Gorj, iar la nivel naţional s-au înregistrat alte şapte decese asemănătoare, plus încă trei persoane care şi-au pierdut viaţa prin cădere de la înălţime.
Dan Popescu, purtătorul de cuvânt în Gorj al Electrica Oltenia, a precizat că, în perioada 1 iunie 2005 – 31 decembrie 2006, pe teritoriul celor şapte sucursale ale societăţii, au fost înregistrate 10 accidente mortale, victimele încercând să sustragă ilegal conductori electrici, să remedieze deranjamente, deşi erau persoane neautorizate sau să monteze corpuri de iluminat clandestine. Şapte dintre victime au murit electrocutate, iar restul au decedat în urma căderii de la înălţime, în timpul tentativei de furt.
„Aşa cum o arată rapoartele întocmite în acest sens, autorii şi victimele acestor accidente făceau parte din rândul «persoanelor defavorizate» din punct de vedere social şi urmăreau să se sustragă de la plata energiei electrice sau voiau să fure echipament electric, în vederea prelucrării sau comercializării ilegale a acestuia. Chiar dacă situaţia nu reprezintă responsabilitatea societăţii Electrica Oltenia SA, compania a plasat inscripţionări de avertizare de tipul «Nu atinge. Pericol de moarte!» şi «Nu atinge firele electrice, chiar căzute la pământ!», apelând, de asemenea, la influenţa mass-media pentru a trage semnalul de alarmă, acestea fiind singurele măsuri de prevenire pe care compania le poate aplica”, a declarat Dan Popescu.
La nivelul sucursalei Gorj a Electrica Oltenia s-a înregistrat un singur incident de acest fel, deosebit de grav. „În data de 11 mai 2006, un angajat al A.I.S.E.E. Târgu Jiu, în vârstă de 46 ani, personal delegat pentru efectuarea unei lucrări de montare BMPI (bloc de măsură şi protecţie iluminat) şi racordare cablu de iluminat în DJTR (dulap de joasă tensiune), chiar la sfârşitul lucrării, încercând să debranşeze cablul prelungitorului de la tabloul de distribuţie şi nefolosind echipamentul electroizolant de protecţie adecvat, a atins cu fruntea contactul unei siguranţe aflat sub tensiune şi a fost electrocutat”, a mai precizat Dan Popescu.

(A.M.I.)

Chetă de sânge făcută de cursanţii de la
U. M. din Bumbeşti-Jiu

Un grup de 15 cursanţi aflaţi la Unitatea Militară din Bumbeşti-Jiu au mers vineri dimineaţa la Centrul de Sânge pentru a dona sânge. Potrivit directoarei Maria Cazan de la Centrul de Transfuzii Gorj, grupul de donatori a decis să recurgă la acest gest umanitar în urma unui apel făcut de aparţinătorii unui bolnav internat la Spitalul Judeţean Târgu-Jiu. „Din acest motiv, s-au prezentat la noi 15 donatori, dintre aceştia zece fiind acceptaţi la donaţie, restul de cinci având ceva probleme de sănătate”, spune şefa Centrului de Transfuzii. În total, militarii cursanţi au dăruit din propriul sânge o cantitate de 4,5 litri ce urmează a fi folosită atât pentru pacientul internat la Târgu-Jiu cât şi pentru cei care au nevoie de acest lichid vital. De asemenea, în aceeaşi zi, un alt grup format din cinci persoane a ales să vină să doneze sânge. Şi în cazul acestora, gestul a avut tot o conotaţie umanitară, după cum afirmă directoarea Cazan. Aceasta s-a declarat impresionată de grupurile de donatori care, spune ea, „ne bucură gestul lor umanitar pentru care le mulţumim şi sperăm să mai fie şi alţii la fel de atenţi cu cei aflaţi în suferinţă”.

IRINEL CEURANU

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Tabăra sinistraţi Albeni

Aşa arată minunata budă pusă la dispoziţia sinistraţilor de către Onor Guvernul României. O budă exact ca cea de pe vremea când străbunica lui Tăriceanu făcea mămăligă în ceaunul familiei. Acum băştinaşii zonei, adică bieţii oameni rămaşi fără case, trebuie să-şi facă nevoile fie în părăginita asta de baracă, fie pe una dintre laturile casei pentru că oricum nu se vede nici o diferenţă. Dragi oficiali cu funcţii mari în Stat binevoiţi şi mergeţi să vă faceţi nevoile în această budă. Lăsaţi impresiile dvs. pe hârtia igienică pe care punem pariu că nu o veţi găsi…

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj