Gorjul colcăie de muncă la negru

Munca la negru continuă să fie folosită de foarte mulţi angajatori gorjeni. Acest lucru i-a determinat pe inspectorii din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Gorj să aplice în cursul anului trecut amenzi care depăşesc 6,5 miliarde de lei vechi. Astfel, potrivit purtătorului de cuvânt al ITM Gorj, Gheorghiţă Cusma, salariaţii Compartimentului Relaţii de Muncă au sancţionat 561 de angajatori gorjeni, valoarea amenzilor fiind de aproximativ 16 miliarde de lei vechi pentru toate contravenţiile legate de relaţia angajat şi angajator. În urma verificărilor, afirmă inspectorul Cusma s-a constatat că se lucrează fără forme legale, că patronii nu depun documentele de plată a salariilor, că tot patronii sunt cei care nu achită drepturile stipulate de lege în cazul sarcinii sau pentru îngrijirea copiilor. De asemenea, unii dintre administratorii firmelor gorjene „încalcă drepturile contractuale prevăzute de Codul Muncii referitor la timpul de muncă” şi mai ales, afirmă Gheorghiţă Cusma, angajaţii nu-şi primesc salariile la data stabilită.
Pe de altă parte, tot în anul trecut, au fost înregistrate peste 25 de mii de contracte individuale de muncă şi au încetat din varii motive puţin peste 20 mii de astfel de contracte ca urmare a migrării forţei de muncă la o altă societate sau din cauze precum pensionarea angajatului, îmbolnăvirea sau chiar decesul acestuia. Aici trebuie menţionat că în judeţul Gorj până la finele anului trecut existau înregistrate circa 63 mii de contracte individuale de muncă active la un număr de 7895 angajatori.
În altă ordine de idei, inspectorii din cadrul compartimentului Securitate şi Siguranţă în Muncă din cadrul ITM Gorj au înregistrat un număr de 125 de accidente de muncă din care 14 mortale şi alte trei cu invaliditate, a mai adăugat purtătorul de cuvânt al ITM Gorj, inspectorul Gheorghiţă Cusma.

IRINEL CEURANU

Încercând să tragă în piept Finanţele,

Edilii gorjeni au raportat date false

Şefii administraţilor locale din trei comune gorjene au încercat să înşele Direcţia Generală a Finanţelor Publice Gorj. Cei trei primari ai localităţilor Borăscu, Bălăneşti şi Bengeşti-Ciocadia au raportat la instituţia financiară întinderi mult mai mici decât cele existente în realitate atunci când le-a fost solicitată suprafaţa de teren pe care o deţin.

Acţiunea edililor a determinat reprezentanţii Prefecturii judeţului Gorj să acţioneze în instanţă autoritatea financiară pentru anularea deciziei şi constatarea nulităţii actului emis de Direcţia Finanţelor Publice Gorj. Această din urmă instituţie a dat un răspuns favorabil, modificând decizia primarilor din judeţ prin care acestora li se repartizau peste 55 miliarde de lei vechi.
Aici trebuie spus, că potrivit prefectului de Gorj, reechilibrarea bugetelor locale se face începând din acest an prin repartizarea a 80% din fonduri prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Gorj şi a 20 de procente prin Consiliul Judeţean Gorj. Din păcate, datele eronate puse la dispoziţie de cei trei edili au compromis credibilitatea sistemului electronic care, cel puţin la nivel teoretic, trebuia să înlăture subiectivismul de repartizare a banilor. Primarii în cauză au transmis inspectorilor date eronate, raportând că deţin suprafeţe de teren de cel mult 65 de ha cu toate că în realitate suprafeţele existente pe raza acestora depăşesc 600 ha, după cum a mai afirmat prefectul Ştefan Popescu Bejat.

Primarii se scuză, acuzându-l pe prefect

Edilii şefi ştiu şi de această dată să iasă basma curată, scoţând castanele din foc cu mâinile salariaţilor din primărie. Astfel, după cum susţine primarul comunei Bălăneşti, Dorel Roşu, vina nu-i aparţine acestuia, ci „persoanei care răspunde de aşa ceva”. „Aceasta a citit cu un rând mai jos şi astfel a înţeles altceva”, explică edilul şef din Bălăneşti. Mai mult, Dorel Roşu spune că „domnu' prefect nu cunoaşte şi a fost sfătuit greşit de consilierii săi”. În cele din urmă, întâiul om al comunei recunoaşte că a fost „o greşeală omenească”, raportându-se 60 de ha în loc de 365 câte sunt în realitate.
Nici primarul comunei Bengeşti-Ciocadia, Victor Geogia nu-şi asumă responsabilitatea datelor eronate ce au ajuns la Direcţia de Finanţe Gorj. În atari condiţii, edilul declară că „aşa a înţeles contabila”. Adică, după cum spune primarul, salariata administraţiei locale a priceput că trebuie să raporteze doar valoarea terenului intravilan din curţile oamenilor şi nu toată suprafaţa existentă pe raza comunei. Lucru pe care l-a şi făcut, transmiţând la Finanţe o întindere de doar 64 de ha în loc de 673 ha intravilan câte există la faţa locului. În ceea ce-l priveşte pe primarul comunei Borăscu, Constantin Ţucu, acesta a preferat să îşi ia toată măsurile de precauţie astfel încât să nu poată fi contactat de nimeni care ar dori să afle cum au stat lucrurile legat de raportarea eronată a suprafeţei de teren intravilan….

IRINEL CEURANU

Aglomeraţie pentru cărţile de identitate

Gorjenii dau buluc la ghişeele Biroului de Evidenţă a Populaţiei din municipiul Târgu Jiu. De câteva zile, oamenii au dat năvală ca să îşi schimbe buletinele de identitate. Majoritatea vor să plece în străinătate şi au de gând să nu mai folosească paşapoartele. Din cauza aglomeraţiei, oamenii sunt nemulţumiţi de numărul redus al ghişeelor şi de faptul că trebuie să stea la coadă ore în şir.
Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, târgujienii vor să îşi schimbe vechile buletine în cărţi de identitate, pentru a putea circula cu uşurinţă în străinătate. Ei spun că le este mai uşor să treacă graniţele doar cu cartea de identitate. Oamenii preferă aceste documente şi din motive financiare. Preschimbarea buletinului costă 8 lei, în timp ce eliberarea unui paşaport costă 100 de lei. În mod normal, documentele se eliberează în 10 zile, dar, din cauza aglomeraţiei, oamenii le pot ridica după 2 sau 3 săptămâni.
Oamenii sunt nemulţumiţi de cozile la care trebuie să aştepte ore în şir şi de faptul că un singur ghişeu este disponibil pentru depunerea documentelor. Deşi gorjenii s-au îngrămădit să obţină cărţi de identitate, noile acte vor fi folosite pentru o perioadă destul de scurtă.
În curând, românii vor călători în ţările Uniunii Europene numai cu ajutorul cărţilor de identitate biometrice, care conţin amprentele digitale ale titularului. Autorităţile nu au stabilit deocamdată când vor fi emise noile documente.

COSTIN SOARE

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Centrul TBC Târgu-Jiu

O budă „bolnavă” rău de tot stă la dispoziţia altor bolnavi care ajung pe la Centrul TBC din Târgu-Jiu. Halul în care arată acest grup sanitar este o ruşine pe obrazul sistemului medical pus la dispoziţia plătitorilor de contribuţii din Gorj. În aşa hal arată această budă, wc care în principiu cică a fost autorizat de cei de la Sanepid. Dacă alea sunt condiţii în care să-ţi faci nevoile într-o unitate medicală înseamnă că am ajuns rău de tot. Bine, cei de la Gorj vor spune că „la alţii e şi mai rău”, făcându-se astfel că nu văd mizeria de sub nasul propriu. Ruşine! De trei ori ruşine, vorba lui Nea Iancu..

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj