Dintre sutele de gorjeni decedaţi violent,

Doi gorjeni au murit electrocutaţi
cu betoniera

Mai bine de 170 de gorjeni şi-au găsit sfârşitul într-un mod violent, potrivit statisticilor realizate de către Serviciul de Medicină Legală pe anul trecut. Conform celor declarate de către medicul Elena Beldean, şefa acestui Serviciu, în anul 2006 un număr de 171 de gorjeni au decedat într-un mod violent în timp ce alţi 107 gorjeni au ajuns la Serviciul de Medicină Legală Gorj decedaţi din cauze naturale. Din numărul celor răposaţi, cinci au murit electrocutaţi fie la muncă, fie în propria gospodărie în timp ce lucrau cu betoniera cum a fost cazul unor localnici din comuna Dăneşti. Cei mai mulţi cetăţeni au decis însă singuri să-şi pună capăt zilelor, 43 de gorjeni murind astfel spânzuraţi, după cum afirmă medicul şef Elena Beldean.
O altă pondere importantă în rândul cauzelor de deces au avut-o accidentele rutiere, în acestea găsindu-şi sfârşitul 29 de gorjeni, în timp ce alţi cinci au rămas fără suflare fiind tăiaţi de tren. O mortalitate ridicată a fost cauzată şi de monoxidul de carbon, 23 de locuitori ai judeţului fiind găsiţi morţi în casă. Nici sezonul festival nu a trecut însă fără a face victime, 17 gorjeni care au mers ori la pescuit, ori la scăldat fiind găsiţi înecaţi.
Dacă vara a fost nemiloasă cu mulţi, nu acelaşi lucru se poate spune despre sezonul rece, din cauza frigului decedând totuşi doi cetăţeni. Alţi gorjeni însă nu au murit nici din cauze naturale şi nici nu au încercat să se sinucidă, fiind practic ucişi.
Astfel, în Gorj au fost înregistrate anul trecut un număr de trei omoruri, o femeie căzând victima bătăilor soţului, o alta găsindu-şi sfârşitul sub pumnii concubinului şi o bătrână murind sufocată, a conchis şefa Serviciului de Medicină Legală Gorj, Elena Beldean.

IRINEL CEURANU

Ca să scape de închisoare,

Doi deţinuţi au dat în judecată Primăria Târgu-Jiu

Ingeniozitatea celor aflaţi în penitenciare nu are limite. Numai că în cazul de faţă victima unor minţi aparţinând a doi deţinuţi a fost de această dată Primăria municipiului Târgu-Jiu. Astfel, conform afirmaţiilor purtătorului de cuvânt al Primăriei Târgu-Jiu, Constantin Creţan, doi puşcăriaşi au recurs la o stratagemă pentru a scăpa de mediul cazon al închisorii. Cu alte cuvinte, doi deţinuţi de pe teritoriul ţării au dat în judecată Primăria municipală din cauza faptului că administraţia locală nu le-a dat răspuns la solicitări trimise în baza Legii 544/2001, a accesului liber la informaţiile de interes public. „Nu aveam cum să răspundem acestor persoane întrucât nu ne-au adresat nouă nici o solicitare în baza Legii 544/2001. Această motivaţie a fost de fapt un şiretlic al acestora pentru a mai scăpa de regimul de detenţie”, declară reprezentantul Primăriei Târgu-Jiu, Constantin Creţan. Acesta susţine că administraţia locală târgujiană a răspuns tuturor solicitărilor înregistrate la registratura instituţiei. De pildă, anul trecut 40 de cetăţeni au solicitat informaţii de interes public, din care şase au cerut detalii referitoare la utilizarea banilor publici. Alţi 15 locuitori ai municipiului au vrut să afle modul de îndeplinire a atribuţiilor instituţiei în timp ce doar doi târgujieni s-au interesat de activitatea liderilor Primăriei Târgu-Jiu.
Conchizând, reprezentatul administraţiei susţine că din totalul celor 40 de solicitări au fost rezolvate favorabil 36 iar alte patru au primit răspuns negativ din cauza inexistenţei informaţiei solicitate.

IRINEL CEURANU

Motrenii nu pot plăti impozitele
din cauza birocraţiei

În fiecare zi lucrătoare a noului an, la sediul Impozitelor şi Taxelor Locale de pe B-dul Trandafirilor din Motru, funcţionarii acestui serviciu au încasat doar debite şi rămăşiţe din anul trecut. Motrenii sunt supăraţi de faptul că nu pot încă plăti taxele şi impozitele pe 2007. Unii au motive să fie supăraţi deoarece se grăbesc să plece la muncă în străinătate şi rămân cu aceste obligaţii neplătite până în vară, ceea ce înseamnă că atunci ar trebui să plătească penalităţi.
Primarul Dorin Hanu spune că el a transmis la timp Serviciului de Impozite şi Taxe din subordinea Primăriei Municipiului Motru toate hotărârile aprobate de Consiliul Local. Şeful Serviciului, economistul Ion Gădău spune că îi pare rău că nu poate onora încasarea de impozite şi taxe locale deoarece n-a primit încă programele cu noile cifre de impozit de la Centrul de Calcul din Târgu Jiu.
Exerciţiul de încasare a impozitelor şi taxelor locale pentru anul trecut este încă în vigoare atâta vreme cât mai există cel puţin 25% dintre motreni restanţieri la plata diverselor taxe şi impozite locale (luând în calcul persoanele fizice cât şi persoanele juridice). Gădău spune că angajaţii acestui serviciu au şi muncă de teren, însă de multe ori la adresele cetăţenilor cu datorii nu răspunde nimeni. În Motru acest fenomen este normal deoarece aproximativ 3.500 dintre locuitorii acestui municipiu au deja ştate vechi de muncă în străinătate. În aceste zile, din faţa BCR sau de lângă Biserica Catolică, pleacă 2-3 microbuze cu destinaţia Italia, Spania, Grecia sau Germania.

C. BUNILĂ

Cheltuindu-se aproape 40 miliarde de lei vechi,

Nouă zeci de mii de pacienţi au fost trataţi pe paturile spitalelor din Gorj

Zeci de mii de gorjeni au ajuns anul trecut să aibă nevoie de tratament medical. Traumatismele, bolile respiratorii, cardiovasculare, tumorile sau afecţiunile sistemului nervos i-au adus pe locuitori pe paturile celor opt spitale din Gorj. Conform celor declarate de către directorul Autorităţii de Sănătate Publică (ASP) Gorj, Aristică Moroşanu, anul trecut au fost trataţi în sistemul sanitar gorjean 91 mii de gorjeni. Pentru tratamentul acestora s-au cheltuit medicamente şi materiale sanitare de aproximativ 40 miliarde de lei vechi, totalul zilelor de spitalizare depăşind 725 de mii.
Cei mai mulţi bolnavi şi-au găsit remediul la Spitalul Judeţean Târgu-Jiu, aici fiind trataţi mai bine de 49 de mii de gorjeni pentru a căror medicaţie au fost necesari peste 17 miliarde de lei vechi.
În medie, durata de spitalizare a fost de şase zile, pacienţii internaţi aici petrecându-şi peste 350 de mii de zile în saloanele secţiilor Spitalului Judeţean Târgu-Jiu. Un număr mare de pacienţi au fost îngrijiţi şi de medicii de la Spitalul din Târgu-Cărbuneşti, aici fiind trataţi peste zece mii de bolnavi a căror medicaţie a depăşit şase miliarde de lei vechi. În aceeaşi ordine de idei, dacă la Spitalul municipal din Motru au fost doctoriciţi aproape zece mii de pacienţi cu un cost de mai bine de trei miliarde de lei, la Spitalul de Pneumoftiziolgie din comuna Runcu s-au înregistrat puţin peste două mii de bolnavi, aceştia petrecând în Sanatoriul de la Dobriţa peste 70 de mii de zile de spitalizare. Totodată, mii de persoane şi-au găsit leacul la spitalele din Bumbeşti-Jiu, Turceni şi Rovinari, bolnavii acestor unităţi medicale petrecând peste o sută de mii de zile în saloanele unităţilor medicale.

IRINEL CEURANU

Peste 100 de şcoli au căpătat
personalitate juridică

Peste 100 de şcoli din judeţul Gorj s-au transformat în unităţi cu personalitate juridică, în cadrul unei alte etape din procesul de descentralizare a învăţământului preuniversitar. Inspectorul şcolar general adjunct Gheorghe Mitescu a declarat că 112 şcoli din judeţ au căpătat personalitate juridică, restul urmând să rămână doar structuri ale acestor şcoli. Criteriul de departajare între unităţile şcolare a fost cel al numărului de elevi, şcolile coordonatoare având peste 200 de elevi înscrişi.
Structurile vor fi conduse de către un profesor coordonator, funcţia de director de şcoală dispărând aici. Inspectorul şcolar general adjunct a precizat că salariile foştilor directori nu s-au diminuat, găsindu-se o modalitate pentru ca veniturile acestora să se păstreze. Foştii directori au primit ore suplimentare, completându-se, astfel, salariul de profesor şi justificând banii luaţi în plus pe când aveau funcţia de director de şcoală.
Toate şcolile din Târgu Jiu au primit personalitate juridică, ca şi alte două din Novaci, Târgu Cărbuneşti, Ţicleni, Rovinari şi alte cinci din Motru, restul unităţilor şcolare urmând să rămână sub coordonarea acestora.

(A.M.I.)

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Secţia de Oftalmologie a Spitalului
„Tudor Vladimirescu”

Buda secţiei de oftalmologie a Spitalului „Tudor Vladimirescu” este curios de jegoasă. Pe lângă lipsa utilităţilor minimale, aici se poate constata şi simţi cu stupoare că mizeria este pretutindeni. Păi, şi dacă lucrurile stau aşa, femeia de serviciu, scuzaţi impoliteţea, doamna infirmieră, a căzut în budă de nu mai vine să cureţe grupul sanitar?! Dacă lucrurile stau aşa, lansăm un apel către toţi pacienţii care o identifică pe femeia cu mopul să-i arate totuşi calea către grupul fericirii, în speţă grupul sanitar al secţiei de oftalmologie a renumitului Spital „Tudor Vladimirescu” din Târgu-Jiu. Nu de alta, dar este necesară o mică activitate de salubritate…

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj