Istoria se repetă!

Parcul Brâncuşi, mânjit
de noroiul modernist

Operele de artă Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii, aparţinând sculptorului Constantin Brâncuşi, aflate în Parcul Central din Târgu-Jiu, au fost ocolite în aceste zile din cauza noroiului. Mocirla formată împrejurul acestor creaţii brâncuşiene, ca urmare a precipitaţiilor căzute în ultima perioadă cât şi a procesului de îngheţ şi dezgheţ, i-a ţinut la distanţă de operele de artă pe vizitatorii obişnuiţi sau cei sosiţi din alte părţi. Acest lucru a fost remarcat şi de către personalul ce asigură paza în jurul operelor, aceştia spunând că din cauza noroiului „oamenii au preferat să ocolească Poarta şi să nu mai treacă pe sub ea aşa cum fac de obicei”.
Existenţa mocirlei în jurul Porţii Sărutului, de-a lungul Aleii Scaunelor cât şi la Masa Tăcerii, revine în actualitate în condiţiile în care pe bani foarte mulţi, materialul folosit era ridicat în slăvi din punctul de vedere al calităţii. Cu alte cuvinte, actualul paviment „ecologic”, format din agregaţi de carieră granitici nu face noroi pe timp de ploaie şi nici praf pe timp de căldură. Toate acestea se întâmplă însă doar în teorie şi în broşurile publicitare pentru că în realitate este exact invers de cum au spus specialiştii care au cheltuit totuşi miliarde de lei vechi pentru amenajarea peisagistică a operelor brâncuşiene.

Municipalitatea nu este îngrijorată

În ciuda mocirlei de la faţa locului, vizibilă în mod cras în Parcul Central Constantin Brâncuşi, administraţia locală nu este deloc îngrijorată. Acest lucru este susţinut de către purtătorul de cuvânt al Primăriei Târgu-Jiu, Constantin Creţan care consideră situaţia în limitele normalităţii. „Nu este nici un fel de problemă! Comportamentul pavimentului se încadrează în normele publicate de către Ministerul Culturii”, declară ofiţerul de presă Constantin Creţan. Cu toată normalitatea invocată de administraţia locală, turiştii sunt nevoiţi ca la finalul vizitei să-şi spele încălţămintea de „ecologicul” paviment care mânjeşte şi în acelaşi timp întinează frumuseţea şi farmecul operelor făurite de Pasărea Măiastră a Lumii, Constantin Brâncuşi.

IRINEL CEURANU

Boboteaza (6 ianuarie)

Este sărbătoarea cu semnificaţia purificării apelor de forţelor răului, prin sfinţire. Stropite cu apă sfinţită, fiinţele şi lucrurile devin ferite de forţele malefice. Prin botez, fiecare se curăţă de păcatul strămoşesc şi poate nădăjdui ca, prin credinţă şi faptele lui, să dobândească mântuirea.

Ajunul Bobotezei - practici rituale

Ajunul Bobotezei este ziua care precede sărbătoarea iar oamenii satelor, mai ales, o petreceau prin post. Să-şi afle ursitul în vis, fetele ţineau post negru. În această zi nu este bine să te cerţi şi nici să dai pe datorie din casă.
Rufele (cămăşi, cârpe, peşchire) velinţele, scoarţele, covoarele erau scoase şi întinse pe culme, ca să fie botezate de preot. La Aninoasa şi în alte sate de pe Gilort, odinioară, când venea popa cu botezul, fetele care voiau să-şi viseze viitorul soţ puneau mărgele sub pragul uşii sau sub scară, ca să treacă preotul peste ele la intrarea în casă. La Bălăneşti, în loc de mărgele se punea o agrafă. Acestea erau luate ca să nu păşească preotul peste ele la ieşirea din casă, iar în noaptea spre Bobotează erau puse sub pernă de fată, ca să viseze pe cine va lua de bărbat.
Tot pentru a visa pe viitorul soţ, în unele sate fetele puneau sare în opincă sau în gheata din piciorul drept şi o puneau sub perina pe care dormeau. În partea sudică a judeţului, odinioară oamenii păzeau fântâna la care preotul urma să facă slujba de sfinţire a apei. Se urmărea ca astfel apa să nu fie spurcată de cineva.

Boboteaza este ziua în care apele sunt sfinţite

Oamenii se duc la biserică să ia agheasmă (apă sfinţită) şi sunt aşteptaţi acasă de aceia care nu au putut să meargă la biserică. Pe nemâncare aceştia gustau de trei ori din apa sfinţită. Înainte de a se aşeza la masa de Bobotează, oamenii puneau agheasma în vasele de băutură şi în putina cu varză. Erau stropite cu apă sfinţită animalele din gospodărie şi recoltele. Apa rămasă era păstrată într-o sticlă atârnată la icoană. Această apă era considerată tămăduitoare (mai ales la durerile de stomac) iar cu ea erau stropiţi bolnavii şi aceia care aveau nevoie de reuşită în viaţă.
După zleirea fântânilor, în care au murit vietăţi, totdeauna se turna apă sfinţită la Bobotează. Oamenii care nu vedeau bine se spălau pe ochi cu apă sfinţită. Spălarea şi stropirea cu agheasmă se făcea în multe sate deasupra vetrei focului, ca să nu curgă în loc spurcat.
În zona Aninoasa - Turburea se credea că atunci când ploua la Bobotează era an secetos iar dacă ningea era semn de an bogat în roade, de unde şi zicătoarea „Când iarnă, zăpadă/Toamna aducea grămadă/, De era iarna ploioasă,/Vara era secetoasă”.
Tot odinioară, la Polovragi se mâncau în această zi clătite (scoverzi). Actualmente sărbătoarea este prăznuită în Gorj, iar oamenii mai cred în puterea tămăduitoare a apei sfinţite la Bobotează pe care se îngrămădesc s-o ia în sticlă.

Al. DORU ŞERBAN

Amenzi mari pentru vitezomani

Pentru că siguranţa traficului rutier este prioritară, poliţiştii gorjeni au acţionat în ultimele două zile pentru prevenirea şi combaterea abaterilor de la regimul circulaţiei, pentru conştientizarea conducătorilor auto în sensul adoptării unei conduite preventive la volan şi nu în ultimul rând a celorlalţi participanţi la trafic, pietoni, biciclişti, al căror comportament rutier afectează în mod direct toţi partenerii de trafic. În două zile, poliţiştii de la Serviciul Rutier au aplicat aproape 130 de sancţiuni. Astfel, din nou cele mai multe sancţiuni - 68 -  au fost aplicate pentru depăşirea limitelor legale de viteză iar 22 pentru nerespectarea prevederilor legale privind portul centurii de siguranţă. Au mai fost aplicate cinci sancţiuni pietonilor care au traversat neregulamentar, trei pentru defecţiuni tehnice, diferenţa fiind reprezentată de sancţiuni aplicate altor încălcări ale Codului Rutier. Valoarea totală a sancţiunilor aplicate este de peste 15.000 lei. De asemenea, poliţiştii rutieri au reţinut în vederea suspendării opt permise de conducere, au retras un certificat de înmatriculare şi au depistat un conducător auto faţă de care se efectuează cercetări sub aspectul comiterii infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu o alcoolemie peste limita legală.

(C.S.)

Braconieri prinşi

Doi vânători gorjeni au fost prinşi de oamenii legii exact în momentul când se pregăteau de o partidă de vânătoare fără autorizaţie. Poliţiştii şi reprezentanţii Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Gorj aveau informaţii că în pădurea din comuna Bumbeşti-Piţic urma să aibă loc o vânătoare ilegală. La faţa locului, oamenii legii i-au surprins pe Nicolae Rujan de 54 de ani din Alimpeşti şi Gheorghe Orzan de 38 de ani din Polovragi, membrii vânători care erau pregătiţi să plece la vânătoare alături de alte trei persoane, gonaci în această acţiune. Prinşi în faţa faptului împlinit, vânătorii au făcut cale întoarsă şi s-au ales şi cu dosare penale fiind cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de braconaj cinegetic. Poliţiştii mai spun că sezonul de vânătoare la iepuri încă mai este deschis pentru o perioadă scurtă de timp, însă cei acuzaţi de braconaj nu îşi obţinuseră autorizaţiile şi, din acest motiv, sunt cercetaţi pentru încălcarea legii.

(C.S.)

Hoţi prinşi în flagrant

Doi bărbaţi şi o femeie au fost prinşi de poliţiştii din Motru în timp ce furau dintr-un depozit de piese auto din localitate. Poliţiştii erau în patrulare în noaptea de 3 spre 4 ianuarie când în apropierea unui depozit de piese auto, aparţinând unei firme din Motru, au observat cele trei persoane suspecte. Au intervenit imediat şi i-au reţinut pe cei trei care furaseră deja mai multe piese. Cornelia Ioancă are 35 ani şi este din Motru, Marin Cioltin (35 ani) din Drăgăşani - jud. Vâlcea iar cel de-al treilea este un tânăr în vârstă de 16 ani. Aceştia reuşiseră să fure piese auto în valoare de 400 de lei însă întreg prejudiciul a fost recuperat de poliţişti. Acum, cei trei sunt cercetaţi pentru comiterea infracţiunii de furt calificat şi, dacă vor fi găsiţi vinovaţi, riscă ani grei de închisoare. În acelaşi timp, la Mătăsari, un alt tânăr în vârstă de 20 de ani este cercetat de oamenii legii pentru furt din locuinţe. Mădălin Mugurel a intrat ieri în locuinţa unui localnic de unde a reuşit să fure 140 de lei. Tânărul a fost prins la scurt timp şi acum este cercetat în stare de libertate pentru furt calificat iar cercetările au fost extinse pentru a stabili întreaga activitate infracţională.

(C.S.)