PNL va avea 15 vicepreşedinţi aleşi uninominal

Liberalii au definitivat, ieri, proiectul de statut al PNL. Conducerea partidului, reunită într-o şedinţă la Sinaia, a stabilit că alegerile pentru funcţiile de conducere să se facă prin vot uninominal, şi nu pe liste - cum era până în prezent. De asemenea, numărul funcţiilor de vicepreşedinţi a crescut, PNL urmând să aibă 15 vicepreşedinţi, şapte cu atribuţii în plan naţional, iar opt - pe regiuni de dezvoltare.
Reuniţi la Sinaia pentru a definitiva modificările la statutul partidului şi pentru a pregăti Congresul extraordinar ce va avea loc pe 12 ianuarie, liberalii au ajuns la o concluzie după aproximativ cinci ore de discuţii.
Purtătorul de cuvânt al PNL, Varujan Vosganian, a declarat la finalul şedinţei că s-a clarificat statutul partidului, urmând ca săptămâna viitoare - mai exact luni - acesta să fie avizat şi de Delegaţia Permanentă. Potrivit declaraţiilor lui Vosganian, PNL va avea 15 vicepreşedinţi care vor fi aleşi prin vot uninominal.
„Vor fi şapte vicepreşedinţi care se vor ocupa de domenii de interes naţional şi alţi opt vicepreşedinţi care vor reprezenta regiunile de dezvoltare din ţară. Votul se va schimba din cel de pe liste în vot nominal, iar şefii de filiale din ţară vor putea candida la funcţiile de vicepreşedinţi”, a declarat Vosganian.
Din Biroul Permanent Central vor mai face parte câte un membru din cele 8 regiuni de dezvoltare şi alţi 7 de la centru, astfel încât conducerea PNL va număra în total 31 de liberali, cu tot cu preşedintele partidului.
Până în prezent, singurul candidat la funcţia de preşedinte PNL este premierul Călin Popescu Tăriceanu. Pentru cele 15 posturi de vicepreşedinţi şi-au anunţat candidatura la regiuni: Cristian David pe zona Moldova, Teodor Meleşcanu pe zona Muntenia, Puiu Haşotti pe zona Dobrogea, Dan Radu Ruşanu pe zona de vest, Teodor Atanasiu sau Eugen Nicolăescu pe zona Ardeal şi Mihai Voicu pe zona Oltenia.
Pentru celelalte şapte posturi de vicepreşedinţi de la centru ar urma să candideze Ludovic Orban, Crin Antonescu, Norica Nicolai, Adrian Iorgulescu şi Varujan Vosganian sau Teodor Atanasiu, în cazul în care nu va candida pentru un post de vicepreşedinte pe regiuni. Sistemul votului uninominal a fost folosit în PNL până la venirea lui Theodor Stolojan în fruntea partidului, în vara anului 2002. Stolojan a impus atunci varianta alegerii membrilor conducerii PNL pe lista candidatului la preşedinţie, mai exact vicepreşedinţii erau aleşi de către liderul partidului.

(HotNews.ro)

În 2006, 27% dintre primari şi-au schimbat culoarea politică

PD are de două ori mai mulţi primari decât după „localele” din 2004

Fenomenul migraţiei politice a afectat, anul trecut, de peste doua ori mai mulţi primari decât în 2005, relevă un studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP). Acesta arată că principalii beneficiari ai fenomenului sunt PD şi PNL, iar cele mai văduvite formaţiuni sunt PSD şi PRM.
În cursul anului 2006, numărul total de primari PNL şi PD a depăşit, pentru prima oară, numărul primarilor PSD.
În perioada 2000-2006, „de la momentul ultimelor alegeri locale şi până după al doilea an de mandat monitorizat, în medie, în fiecare zi, câte un primar şi-a schimbat formaţiunea politică cu care candidase”, susţine Adrian Moraru, coordonatorul cercetării.
Cel mai mare procent de primari migratori (37%) a fost înregistrat în anul 2003, iar Moraru spune că, în cazul neadoptării prevederilor legislative privind interzicerea migraţiei, acest procent ar fi fost cel atins şi în 2007.
Reprezentanţii IPP au precizat că fenomenul a cunoscut o creştere a frecvenţei în perioada dinaintea intrării în vigoare a Legii 249 din 22 iulie 2006. Ei susţin că, din cauza prevederilor legislative, primarii se vor feri de-acum să-şi dea demisia din partid, dar asta nu-i va împiedica să acţioneze în favoarea intereselor unei alte formaţiuni politice.
Potrivit studiului făcut public de IPP, PD a câştigat anul trecut 211 noi primari, PNL - 103, iar UDMR - 9. PSD este marele pierzător, din punctul de vedere al numărului de primari în deficit - 389. PRM, în schimb, avea, la sfârşitul lui 2006, de două ori mai puţin primari decât după alegerile locale din 2004 - doar 41 din 82, 21 dintre aceştia părăsind partidul în 2006. Partidul Conservator a încheiat 2006 cu un deficit de opt primari faţă de numărul înregistrat în 2005, când avea 27. Cel mai recent studiu despre migraţia politică a primarilor a fost realizat de IPP pentru perioada decembrie 2005-noiembrie 2006.

(HotNews.ro)