Încă o promoţie de milionari !

Februarie – luna disponibilizărilor
în minerit

Angajaţii Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia care s-au săturat de sistem, vor ceva bani pentru o afacere sau şi una şi alta, au ocazia să îşi depună pe parcursul lunii viitoare cererile pentru a li se desface contractele individuale de muncă. SNLO va disponibiliza o parte din personal, dar nu mai mult de 500 de angajaţi.

Vicepreşedintele Uniunii Sindicale Miniere Oltenia, Viorel Temelescu, afirmă că oamenii care ar urma să părăsească sistemul au posibilitatea să depună o cerere, în cazul în care numărul cererilor adunate va fi prea mare, administraţia fiind cea care va decide pe cine păstrează şi pe cine nu. Temelescu spune că viitorii disponibilizaţi nu vor pleca de la locurile de muncă fără să primească sume compensatorii. Plăţile ating, de această dată, nivelul de 20.000 RON, adică două sute de milioane de lei vechi, suma fiind netă. La aceasta se mai adaugă timp de 12 sau 24 de luni, în funcţie de vechime, încă un salariu lunar mediu pe unitate, a cărei valoare este de peste 7 milioane de lei vechi.

Sănătatea, „un criteriu” la disponibilizare
Obligatoriu vor fi disponibilizaţi 140 de ortaci gorjeni, iar „la cerere” vor pleca acasă 360 de mineri. Cei care vor fi puşi pe liber forţat sunt aceia care mai au maxim doi ani până la îndeplinirea condiţiilor legale de pensionare. Toţi cei 500 de ortaci disponibilizaţi vor primi plăţile compensatorii de 200 milioane lei vechi într-o singură tranşă, începând cu 15 februarie. USMO şi SNLO au stabilit, în urma negocierilor pentru Programul de Dezvoltare, Eficientizare şi Acompaniament Social (PDEAS), ca dintre minerii care vor dori să părăsească activitatea la cerere să facă parte salariaţii care fac naveta la peste 30 de km de locul de muncă, cei care au fost în incapacitate temporală de muncă pentru peste 30 de zile lucrătoare şi cu minim trei diagnostice medicale şi salariaţii care au recomandare medicală pentru a fi încadraţi pe alte posturi decât cele pe care le ocupă, iar SNLO nu le poate asigura aceste condiţii.
„Cererile pentru disponibilizare se depun până la data de 15 februarie, în acest moment se întocmesc tabelele atât în activitatea de cariere cât şi în cea de subteran”, explică Temelescu.

Nu se închid minele
În PDEAS 2005 era prevăzută pentru a se închide în acest an Mina Ploştina din Motru. „Ministerul Economiei şi Comerţului a decis ca Mina Ploştina să funcţioneze şi în cursul anului acesta, deci nu se va închide. Nici o altă mină din Gorj nu va fi închisă în 2006, dar în 2007 nu ştim care va fi situaţia”, a mai declarat Temelescu. La Mina Ploştina muncesc 550 de ortaci ale căror locuri de muncă nu mai sunt deocamdată ameninţate. Temelescu a precizat că s-au găsit, de comun acord cu administraţia SNLO, modalităţi de eficientizare atât pentru Mina Ploştina cât şi pentru Mina Lupoaia, ambele din Motru, fiind vorba de investiţii majore. În acest an vor continua lucrările de modernizare la cariera Roşiuţa, dar şi în activitatea de subteran.

GIGI CIUNCANU
LOREDANA ECOVIŢĂ

Minerii gorjeni vor lucra non-stop

„Minerii vor lucra în luna februarie la foc continuu, şapte zile din şapte, 24 de ore din 24”, a declarat Viorel Temelescu, vicepreşedintele Uniunii Sindicatelor Miniere Oltenia. Motivul este acela al creşterii cu peste 20% a solicitărilor de cărbune din partea Ministerului Economiei şi Comerţului şi a termocentralelor faţă de contractele încheiate anterior. „În februarie nu se vor acorda concedii de odihnă minerilor, iar plata posturilor se va face în conformitate cu Contractul Colectiv de Muncă al acestora”, susţine Temelescu. Astfel, ortacii gorjeni vor fi plătiţi dublu pentru două zile de duminică în care nu vor fi liberi, iar restul acestor zile le vor putea recupera în altă perioadă.

(L.E.)

Unitate, unitate, dar nu în totalitate !

Doar jumătate din minerii Văii Jiului vor sub umbrela lui Condescu

Discuţiile purtate destul de intens la acest început de an între liderii minerilor din Oltenia şi Valea Jiului nu s-au soldat cu rezultatele care puteau fi benefice pentru realizarea unei mişcări sindicale puternice şi fără precedent în zonă. Liderii Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului nu vor să desfiinţeze această structură pentru a se afilia la sindicatele lui Marin Condescu. Liga este în continuare legată afectiv de prestaţia de pe vremea lui Miron Cozma, cel care a şi făcut-o „celebră”, prin mineriadele deceniului trecut.
În timp ce liderii Ligii stau şi mai meditează la cât de mare sau mic să fie pasul spre sindicatele lui Marin Condescu, o parte dintre sindicatele din Vale, desprinse de Ligă după ultimele mineriade, au trecut de partea Olteniei fără prea mari rezerve. În această situaţie se află sindicaliştii din Lonea, Petrila, Livezeni şi Lupeni.
Centrala Naţională Minieră va avea un Colegiu Director extraordinar în cursul săptămânii pentru a primi în rândurile sale sindicatele care reprezintă jumătate din minerii Văii Jiului. Aceştia sunt organizaţi în prezent în sindicate independente, care nu sunt incluse în Liga Sindicatelor Miniere.

GIGI CIUNCANU

Şereş susţine ecologizarea zonelor miniere

Ministerul Economiei şi Comerţului este interesat ca zonele miniere care urmează să fie dezafectate să fie curate din punct de vedere ecologic, iar comunităţile locale să poată beneficia de refolosirea acestor zone. Aflat, duminică, într-o vizită în municipiul Baia Mare, ministrul economiei şi comerţului, Codruţ Şereş, a declarat într-o conferinţă de presă că va sprijini proiectele de ecologizare a Exploatării Miniere Baia Borşa din judeţul Maramureş cât şi alte proiecte ce au în vedere refacerea terenurilor şi a spaţiilor unde au activat minele şi flotaţiile de prelucrare a minereurilor. Şereş a fost de părere că revigorarea fostelor zone miniere este posibilă prin atragerea de fonduri străine. În acelaşi timp, Compania Naţională Minieră Remin Baia Mare a anunţat că, de săptămâna viitoare, va sista activităţile de producţie la două exploatări miniere de mică capacitate şi la o unitate de prelucrarea a minereurilor neferoase. Decizia a fost luată ca urmare a diminuării de la buget a fondurilor financiare pentru producţie. Ministrul economiei şi comerţului s-a arătat optimist în privinţa viitoarelor proiecte de ecologizare şi modernizare a zonelor miniere.

(R.T.)

La Jupâneşti, şcolile arată
ca după război

Săli de clasă fără căldură, geamuri sparte, uşi dărâmate ce abia se mai închid, sobe care scot mai mult fum decât căldură, cam aşa arată şcolile din comuna gorjeană Jupâneşti. Inspecţiile neprevăzute ale inspectorilor şcolari au scos la iveală lacunele sistemului de învăţământ din mediu rural, dar şi dezinteresul manifestat de dascăli şi directorii acestor unităţi de învăţământ.
Inspectorii şcolari au efectuat ieri un control la câteva din şcolile din comuna Jupâneşti. Prima vizită a fost la Şcoala Vierşani-Bălineşti cu clasele I-IV. La intrare „te întâmpină” frigul omniprezent, în toată clădirea cu etaj funcţionând doar două clase. Într-una învaţă elevii claselor I-IV, iar în cealaltă îşi desfăşoară activitatea prichindeii de la grădiniţă. Cum reuşesc elevii de aici să înveţe şi să asimileze materia este greu de spus, întrucât într-o singură clasă învaţă 11 elevi din clase diferite. La grădiniţă, aceeaşi situaţie: într-o singură clasă învaţă 17 copii de vârste diferite.
Sălile sunt friguroase, învăţătoarea găsind o simplă explicaţie: „Este luni şi de două zile nu s-a făcut focul şi de aceea este mai frig”. O situaţie similară se întâlneşte şi la şcoală primară Vierşani-Rogojina, situată la nici doi kilometri de cea de la Vierşani. Aici funcţionează tot doar două săli de clasă, din care una este pentru cei de la grădiniţă şi cealaltă pentru clasele I-IV. Inspectorul şcolar general Liviu Andrei s-a arătat nemulţumit de dezordinea existentă în unitatea de învăţământ. „Nu-mi place cum arată ! Vreau ordine şi curăţenie. Aici ai senzaţia că intri într-o celulă de puşcărie şi nu într-o clasă în care studiază elevi”. Clasele erau neaerisite, miroseau a fum, arătând mai mult ca un depozit de materiale. „Va trebui să luăm urgent o măsură, lucrurile nu mai pot continua aşa. Şcolile acestea vor trebui comasate, iar clădirea unde vor funcţiona va trebui recondiţionată în totalitate, iar pentru cei care sunt mai la depărtare de şcoală se va achiziţiona un mijloc de transport”, a pus imediat „diagnosticul” Liviu Andrei.

Şcoala de centru are probleme mari
La şcoala de centru din Jupâneşti totul este un haos: geamuri şi table sparte, uşi care stau să cadă, sobe din care au picat cărămizile şi care scot mai degrabă fum decât căldură, perdele ciuruite, ca şi când aici ar fi avut loc un adevărat război. La un control anterior, inspectorul general Liviu Andrei a dispus ca elevii să beneficieze de calculatoarele şcolii, iar acestea să fie scoase din magazia unde fuseseră depozitate. Cu toate acestea, la acest nou control situaţia era aceeaşi: calculatoarele şi xeroxul zăceau în aceeaşi magazie, pe un dulap, acoperite cu o folie ca nu cumva să se aşeze praful pe ele. Trebuie menţinut faptul că la testele naţionale din vara anului trecut, din cei 14 absolvenţi ai clasei a VIII au reuşit să promoveze doar şase elevi. De altfel, pentru aceşti elevi trebuia deja început un program de pregătire suplimentară pentru examen, însă elevii ridică din umeri când sunt luaţi la întrebări pe marginea acestui subiect.
Fondurile alocate şcolii pentru modernizări au fost undeva în jurul a 14 milioane lei, după cum şi-au amintit unii consilieri locali, bani din care s-a realizat doar o copertină la intrarea în şcoală. Atât directorul şcolii Petre Dicu cât şi primarul Petre Guşiţă nu se aflau în localitate, fiecare fiind plecat „cu probleme la Târgu Jiu”. Total nemulţumit, Liviu Andrei a declarat că „primul lucru pe care îl vom face aici va fi acela de a schimba conducerea”.
Inspecţiile inopinate vor continua şi pe viitor, conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj dorind o îmbunătăţire a actului de învăţământ de la nivelul şcolilor săteşti.

CORINA POPA

Bisericile din Gorj cer bani la
Ministerul Culturii

În Gorj se află peste 40 de biserici în construcţie sau care au nevoie de o restaurare a picturii, motiv pentru care preoţii au decis să solicite bani de la Ministerul Culturii şi Cultelor. „Până la data de 1 martie, toţi preoţii din judeţ vor aduce la Protoieria Târgu Jiu documentaţia necesară pentru solicitarea fondurilor”, a precizat protopopul Vasile Vlădoiu. Acesta a mai spus că solicitările vor fi depuse la Mitropolia Olteniei, aceasta din urmă fiind cea care va trimite documentaţiile la Bucureşti. În anul 2005, nici o biserică din Gorj nu a primit bani pentru lucrări de construcţie sau restaurare de la Ministerul Culturii şi Cultelor, a mai spus Vlădoiu.

(L.E.)