A avut loc prima şedinţă a comisiei judeţene de egalitate!

Egalitatea de şanse între femei şi
bărbaţi va fi implementată şi în Gorj

Comisia Judeţeană în domeniul Egalităţii de şanse între Femei şi Bărbaţi (COJES) s-a întrunit pentru prima dată ieri, la Sala Maură a Prefecturii Gorj, fiind prezentă la şedinţă şi Maria Moţa, şeful Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES).
Preşedintele COJES Gorj este Lucia Banţa, inspector în cadrul Direcţiei de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie Gorj, vicepreşedinte fiind aleasă Simona Dumitraşcu, reprezentanta Asociaţiei „Orizont Profesional”, la propunerea directorului Direcţiei Muncii Gorj, Vasile Picioruşi. Persoanele membre au un mandat de patru ani, cu posibilitate de reînnoire nelimitată şi din comisie fac parte reprezentanţi ai structurilor deconcentrate ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale sau ai autorităţilor administrative autonome, ai confederaţiilor sindicale şi patronale, precum şi ai organizaţiilor neguvernamentale cu activitate în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. Printre atribuţiile comisiei sunt şi promovarea principiului egalităţii de şanse între bărbaţi şi femei în scopul inegalităţilor de gen şi a discriminărilor pe criteriu de sex, evaluarea stadiului aplicării şi respectării legislaţiei în domeniu la nivel local şi elaborarea de propuneri pentru strategia locală de implementare a principiului egalităţii de şanse.
Maria Moţa, originară din Novaci, a declarat că nu credea că va ajunge să facă politica egalităţii de şanse în România, dar este nevoie de o schimbare în acest domeniu deoarece, „începând de la cele mai înalte funcţii în stat, cu excepţia preşedintelui Băsescu care are afinităţi feminine, femeia nu are acelaşi statut ca şi bărbatul”. Vasile Picioruşi a precizat că este nevoie de femei puternice, care să dea impresia de autoritate şi forţă în faţa bărbaţilor, pentru că femeia este percepută ca o persoană cultivată, rafinată, aranjată, isteaţă, dar fără autoritatea unui lider, de aceea sunt puţine femei în funcţii de mare răspundere.
Pentru anul 2006, COJES Gorj îşi propune verificarea regulamentului intern şi acţiuni de control la agenţi economici pentru verificarea respectării egalităţii, campanie de informare şi educare a femeilor asupra posibilităţilor de apărare împotriva hărţuirii sexuale, creşterea autonomiei economice a femeilor prin facilitarea de micro-credite, promovarea egalităţii în mediul rural şi sprijinirea acestor persoane să acceadă la educaţie, sănătate, cultură şi informare şi depistarea situaţiilor concrete de discriminare.
De asemenea, COJES Gorj şi-a propus educarea a 50 de femei din mediul rural pentru desfăşurarea unor activităţi de recoltare şi prelucrare plante medicinale, fructe de pădure etc, consilierea altor 50 de femei întreţinătoare de familii monoparentale, consilierea a 60 de femei tinere rrome pentru a-şi forma abilităţi prin care să asigure un ambient specific standardelor de convieţuire cu UE şi dezvoltarea competenţelor de a comunica prin Internet a unui grup de 40 de femei cu probleme de deplasare şi de sănătate.

ANA-MARIA ILINCA

Avertizând că nu se dă bătut,

Primarul din Bumbeşti-Jiu ţine
cu dinţii de scaun

Edilul-şef al oraşului Bumbeşti-Jiu a ieşit, zilele trecute, pe postul local pentru a atrage atenţia foştilor şi viitorilor contracandidaţii că nu se dă bătut. Timp de o jumătate de oră, Ion Stănculete a vorbit despre problemele existente la nivelul comunităţii dar şi despre adversarii săi care-l muşcă pe la colţuri. Acestora din urmă, primarul le-a atrasa atenţia să nu-l mai împroşte cu noroi în stânga şi-n dreapta pentru că aceste acţiuni sunt lipsite de rezultat.
Şeful administraţiei locale are şi o explicaţie a acţiunilor de denigrare. „Îi roade în continuare această funcţie de primar. Le spun de pe-acum pentru că nu pot s-o ocupe întrucât le voi prezenta fapte de-ale lor, respectiv nimic făcut în aceşti doi ani de când primesc bani pentru participarea la o şedinţă de Consiliu Local”, susţine Stănculete. Acesta nu s-a limitat însă la acuzaţiile aduse contracandidaţilor săi, sărind şi la gâtul publicaţiilor care au avut îndrăzneala să-i şifoneze imaginea.
Ferindu-se să dea numele vreunui ziar, Stănculete şi-a vărsat of-ul pe cei care l-au încondeiat, declarând că la baza acuzaţiilor din mass-media stă refuzul acestuia de a face contracte de publicitate. Primarul nu a avut însă curajul să facă afirmaţii concrete, preferând să muşte şi să fugă imediat, sperând că astfel se va putea spăla pe mâini de sarcinile de la primărie. Incriminat pentru modul în care se comportă în instituţia administrativă de la Bumbeşti-Jiu, edilul arată cu degetul către ceilalţi astfel încât atenţia să fie concentrată asupra altora şi nu asupra sa.

IRINEL CEURANU

Proiecte culturale respinse

Direcţiei de Cultură Gorj i s-a refuzat finanţarea a două proiecte culturale de către Fondul Naţional Cultural pentru că nu mai este o instituţie operatoare de activităţi culturale. Olimpia Bratu, şeful Direcţiei de Cultură Gorj, a declarat că unul dintre proiecte viza revitalizarea muzeelor săteşti de la Arcani şi Leleşti. „În ceea ce priveşte cele două muzee săteşti doream o conservarea a obiectelor expuse, o amenajarea a spaţiilor în care funcţionează şi o reamenajare a expoziţiei”, a mai spus Olimpia Bratu. Proiectul a fost realizat în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj. Cel de-al doilea proiect a fost realizat în colaborare cu direcţiile de cultură din judeţele Olt şi Vâlcea şi avea ca scop promovarea culelor din zona Olteniei.
Olimpia Bratu a declarat că „deşi proiectele au fost respinse, nu înseamnă că nu vom încerca să ducem la final obiectivele propuse”. Instituţiile de cultură, operatoare de activităţi culturale, vor fi ajutate în elaborarea de proiecte şi de solicitare a finanţării de la Fondul Naţional Cultural. Pentru a primi finanţarea, solicitanţii trebuie să asigure un minim de 10% din valoarea totală necesară pentru realizarea proiectului. Fondul Cultural Naţional din cadrul Ministerului Culturii are ca principal scop finanţarea proiectelor culturale.

LOREDANA ECOVIŢĂ

Organigrama Primăriei Motru, redusă

Primarul Dorin Hanu a convocat şedinţa publică ordinară a Consiliului Local Motru în data de 26 ianuarie, prilej pentru unii nostalgici să-şi amintească de aniversarea lui Ceauşescu. La Casa de Cultură din Motru s-au prezentat 16 din cei 19 consilieri convocaţi, dar şi senatorul Ilie Petrescu, care nu a ratat ocazia să se afle alături de primarul Hanu şi viceprimarul Dobrică, membri ai organizaţiei locale şi judeţene a PRM. Ilie Petrescu a ţinut să-i informeze pe cei prezenţi că vineri, 27 ianuarie, participă la consfătuirea sindicatelor şi administraţiei din minerit de la Rânca, cu scopul precis de a susţine menţinerea în funcţiune a Minei Ploştina. Pe ordinea de zi a şedinţei s-au aflat 14 proiecte de hotărâri, care au fost devorate în aproximativ 2 ore, deşi unele dintre ele au avut parte de schimburi de replici dure. Hotărârea cu privire la aprobarea organigramei, numărului de personal şi a ştatului de funcţii a iscat discuţii aprinse pentru reprezentarea ei grafică, reprezentare pe baza căreia viceprimarul ar căpăta puteri sporite. Primarul Hanu, iniţiatorul hotărârii, a spus: „N-am pus eu coada la prune şi nici n-am inventat serviciile şi subordonarea lor. Am făcut organigrama în concordanţă cu organigramele altor localităţi din judeţ şi din ţară”.
Ion Cojocaru a cerut explicaţii despre numărul de personal şi numărul de asistenţi sociali aflaţi în serviciul autorităţilor publice. Organigrama Primăriei Motru s-a redus cu trei posturi. O altă hotărâre importantă a fost cea privind înfiinţarea Serviciului Public de Asistenţă şi Protecţie Socială, serviciu care trebuia înfiinţat încă din anul 2003. O altă hotărâre care a necesitat dezbateri a fost cea cu privire la aprobarea bugetului propriu al Consiliului Local şi a activităţilor de autofinanţare. Virgil Mihăilă, consilier PSD şi senatorul Petrescu s-au aflat în conflict în legătură cu problemele bugetului. Şi Ion Cojocaru, consilier PNL, a cerut explicaţii directorului executiv al Primăriei Motru, Anica Tomescu. Preşedintele de şedinţă, Ion Popescu (PRM) a avut serios de lucru, dar a reuşit să ţină şedinţa în mână. O singură hotărâre a fost respinsă la vot, cea a înfiinţării ansamblului folcloric „Doina Motrului”, pentru care primarul propusese bugetarea unei sume de 50.000 RON. Senatorul Ilie Petrescu s-a declarat mulţumit de activitatea administraţiei motrene, dar a fost surprins să constate că şi la nivelul Consiliului Local se poartă ordinea ca la Parlament.

C. BUNILĂ

Maria Lătăreţu, „prezentă”
pe un post naţional

Filmul documentar „Maria Lătăreţu-privighetoarea cântecului românesc”, realizat de Dorin Brozbă în colaborare cu studiourile Oltenia Star Music Production, va fi difuzat luni pe postul de televiziune Favorit. Dorin Brozbă spune că „astfel se doreşte o reabilitare a marii interprete de muzică populară, Maria Lătăreţu, şi o sensibilizare a opiniei publice din întreaga ţară pentru o contribuţie materială cât mai consistentă pentru construirea casei memoriale a acesteia de la Bălceşti, sătucul ei natal”. Filmul este prezentat pentru prima dată pe un post de televiziune, cu acordul producătorului. Filmările pentru realizarea documentarului au fost efectuate în locurile unde Maria Lătăreţu s-a născut, a muncit şi şi-a găsit sfârşitul. Imaginile prezintă localităţile gorjene Bălceşti şi Leleşti, dar şi localitatea Româneşti, din judeţul Botoşani. Dorin Brozbă a precizat că nora privighetoarei cântecului românesc, Ioana Lătăreţu, şi-a arătat intenţia de a pune la dispoziţia autorităţilor locale din Bălceşti obiectele personale care au aparţinut Mariei Lătăreţu pentru expunerea lor în casa memorială a acesteia.

(L.E.)

115 specii de păsări trăiesc în Gorj

Agenţia de Protecţie a Mediului (APM) Gorj, pe parcursul anului 2005, în urma efectuării unui inventar preliminar şi de analiză a distribuţiei păsărilor pe teritoriul judeţului, a identificat un număr de 115 specii de păsări. Din acestea, 23 de specii necesită măsuri de conservare specială. De asemenea, au mai fost identificate la nivel de judeţ un număr de zece specii de floră sălbatică, 12 specii de reptile şi 11 specii de mamifere. Pentru acest an se are în vedere amplasarea în judeţ a două staţii de monitorizare automată a calităţii aerului şi se va continua monitorizarea calităţii factorilor de mediu în conformitate cu standardele UE prin efectuarea de analize de aer, sol şi apă.

C. POPA

De râsul Călinoiului

-Bă vere, să fiu al dracu', de când sunt printre şacali,
N-am văzut ca-n Alianţă vreunii mai papagali;
Se ceartă-ntre ei ca orbii, pe funcţii şi pe putere,
Pe schimbări şi pe demisii, pe trădări şi pe avere…
Râd de ei cu toţi şacalii care-i am în jurul meu,
Cu toţi gangsterii din juru-mi, mafia din pesedeu.
Râd să mă găsească dracii, când se iau la hărţuială,
Se zbiară unii la alţii, zici că iese cu cafteală!
Morega, haită bătrână, traseistul liberal,
Cu Manţog şi cu PD-ul o ţine-ntr-un scandal;
Nu contează că Ionel e om de bună credinţă
Dă-n el conu' Ilie, dă cât este cu putinţă…
Mie-mi prinde bine asta, cearta din ograda lor
Că se mai trec ale noastre şi ne strecurăm uşor!
Altă parodie vere, să râzi să te prăpădeşti
A fost când a plecat Goe, haimana la Bucureşti;
Cu maşina de la firmă, curcănaşul comunist,
A plecat să i se-nchine jupânului securist.
Căldură mare-n maşină… neştiind s-o mai oprească,
A scos capul prin turelă ca să se mai răcorească.
Gâtul i l-a prins turela, dar eroul la volan,
Înfruntând gerul năprasnic, a ajuns până la Dan!
S-au trezit cu el acolo, cu noaptea-n cap, dimineaţa,
I-a tras unul trei ciocane, drept în cap, să-i spargă gheaţa…
Apoi cu un jet de apă, clocotită pe chelie,
Au adus în cunoştinţe, conservatoarea mumie!

Cam aşa-l punea-n temă, într-o bătaie de joc,
Călinoiu pe Mischie la „Foişorul de foc”
-Îmi venea să mă duc dracu' şi să cer azil în Cuba,
Auzind cum că dosarul îl cărau ăia cu duba…
-Până citesc procurorii, tona aia de hârţoage,
Multă vreme va mai trece, multe sfori se vor mai trage…
Râsul lumii-i că, ce scrie potera şi procurorul,
În doar câteva minute dă la-ntors judecătorul.
Uite-aşa, pe munca lor, făcută de ani cu pixul,
Mi se-ndoaie mie cotul, mi se rupe mie… ghipsul!

NELU POCHEA