La Târgu Cărbuneşti la fel ca în Cucuieţii din Deal,

Serviciul Public oferă servicii de
„doi lei” şi obrăznicie fără preţ

Cărbuneştenii sunt nevoiţi să îndure lipsa de profesionalism dar şi atitudinea de nepăsare şi obrăznicie a salariaţilor Serviciului Public. În ultimele zile, din cauza gerului, conductele şi apometrele locatarilor din Cărbuneşti au îngheţat iar angajaţii Serviciului Public ridicau din umeri în timp ce oamenii îşi spuneau nemulţumirea. Chemaţi să remedieze defecţiunile apărute din cauza modului în care administrează sistemul de alimentare cu apă, cei de la „Ape” Târgu Cărbuneşti abia au ieşit din bârloguri pentru a rezolva problemele cărbuneştenilor. Un întreg scandal s-a iscat zilele trecute la blocurile din oraş, cărbuneştenii fiind trataţi de sus şi cu impertinenţă de către cei care au obligaţia să asigure un serviciu de calitate în schimbul banilor pe care-i primesc. Cu chiu şi vai aceştia au trecut la remedierea defecţiunilor numai că modul în care au făcut-o a dus din nou la îngheţarea reţelei de apă.

„E frig domne…”
Cei de la „Ape” Târgu Cărbuneşti dau vina pe localnici pentru că nu au avut grijă de instalaţiile de apă, crezând că astfel se spală pe mâini de propriile responsabilităţi. Principiul „timpul trece, leafa merge” este valabil la Serviciul Public Târgu Cărbuneşti, salariaţii de aici dovedind că nu ştiu ce înseamnă să-ţi meriţi salariul. În timp ce alţii transpiră de dimineaţa până seara pentru a-şi merita banii la sfârşit de lună, la Serviciul Public Târgu Cărbuneşti munca preferată este cocoţatul pe scaune, principala activitate a acestora fiind mai mult încasarea facturilor de apă.
Chiar zilele trecute, aceştia refuzau să iasă pe teren din cauza frigului de afară. „E frig domne…”, a fost răspunsul pe care o parte a cărbuneştenilor l-au primit din partea şefului acestui Serviciu atunci când au avut impertinenţa de a anunţa defecţiunile din sistem. În tot acest timp, locatarii blocurilor făceau un du-te vino la fântânile din oraş fără a se plânge însă că este ger.
Dacă alte Servicii Publice de distribuţie a apei pun la dispoziţia cetăţenilor un număr de telefon unde pot fi sesizate problemele legate de apă şi canalizare, la Târgu Cărbuneşti eşti tratat drept un neruşinat pentru că ai îndrăznit să-i deranjezi. Modul de acţiune al acestora dovedeşte că nu sunt interesaţi de o îmbunătăţire a apei potabile, de o asigurare a continuităţii serviciului şi nici de oferirea unui răspuns rapid şi prompt solicitărilor din partea cetăţenilor. La Târgu Cărbuneşti aroganţa salariaţilor ţine locul amabilităţii iar băutul cafelei se vrea a fi o îmbunătăţire continuă a activităţii Serviciului Public Târgu Cărbuneşti.

IRINEL CEURANU

Dintr-o injecţie prost făcută,

Cât pe-aci să ne moară subprefectul !

Constantin Dumitrescu a fost la un pas de a se întâlni la începutul anului cu doamna cu coasa şi, tot la un pas, de a lăsa liber scaunul de pe care de abia plecase Dan Ilie Morega. Conform zicalei că Dumnezeu nu le prea ajută băieţilor buni, actualul subprefect, inclus în categoria respectivă, a avut ocazia pe 10 ianuarie să simtă pe propria-i piele ce înseamnă să ai parte de o injecţie făcută cu multă neîndemânare.
Incidentul de acum două săptămâni şi ceva s-a petrecut la secţia ORL a spitalului judeţean, unde Dumitrescu mersese să îşi facă o injecţie mai puternică pentru că avea o răceală în gât şi auzise de gerurile care se prognozau. „Aveam multă treabă şi m-am gândit că e bine să mă tratez din timp, mai ales că urma să plec din judeţ. Nu avusesem niciodată probleme grave de sănătate până atunci, eu nefiind vreodată internat la spital”, spune acesta.
Ghinionistul, sau norocosul, subprefect a avut însă „şansa” de a petrece de nevoie 24 de ore într-un salon din spital pentru că de plecat unde avea treabă nici nu se mai pune problema. Dumitrescu a recunoscut ieri, stânjenit, că vreo 2-3 minute nu a mai prea ştiut pe ce lume a fost, norocul său fiind că are un organism puternic.
„Aveam o răceală în gât şi doream să fac o injecţie, pentru a mă proteja. Pot să vă confirm că injecţia mi-a fost administrată venos în câteva secunde deşi trebuia făcută intramuscular pe parcursul a zece minute. Mi-a fost foarte greu vreo 2-3 minute”, descrie cu eleganţă subprefectul chinurile prin care a trecut şi mica întâlnire pe care a avut-o cu doamna cu coasa. Ce a urmat e greu de descris. Cadrele medicale au realizat târziu grozăvia pe care o făcuseră şi au reuşit să o ţină zile întregi sub tăcere. Secretul a fost atât de bine păstrat că şeful Direcţiei de Sănătate Publică Aristică Moroşanu nu aflase nici după două săptămâni despre incidentul respectiv.
Cu aceeaşi eleganţă, acesta spune că nu a cerut vreo sancţiune pentru că, măcar acum, alţi pacienţi sigur nu vor mai trece prin ce a trecut el. „Eu am privit-o ca pe o problemă personală. Am rămas 24 de ore în reanimare şi mi-am revenit. Le-am arătat celor de acolo indicaţiile pentru a şti că nu trebuie să facă o injecţie într-un timp aşa de scurt. Am convingerea că de acum încolo cine va mai încerca injecţia respectivă nu va mai trece prin ce am trecut eu”, spune subprefectul.
Dumitrescu şi-a revenit complet după incidentul din 10 ianuarie. A reuşit chiar să promoveze cu notă foarte mare examenul pentru a fi atestat în funcţie, lucru pentru care nu mai are nevoie decât de o hârtie de la Călin Popescu Tăriceanu.

GIGI CIUNCANU

S-a ajuns de unde s-a pornit !

Statul se mulţumeşte şi cu 75 de
miliarde de lei pentru UREX

Celebra şi falimentara uzină din Rovinari va fi scoasă din nou la vânzare la începutul lunii viitoare la preţul de 7,5 milioane de lei noi. Statul nu mai are încotro şi trebuie să accepte preţul pieţei pentru UREX, deşi îşi dorea de câteva luni să recupereze sute de miliarde de lei vechi de aici.
Socoteala de acasă nu s-a potrivit însă cu cea din târg, iar Ministerul Finanţelor a trebuit să îşi refacă cele mai multe calcule pentru că nimeni nu a oferit suma pe care o solicitase iniţial.
Reprezentantul administratorului judiciar Mariana Somnea afirmă că preţul stabilit pentru viitoarele licitaţii este de 7,5 milioane lei noi, ceea ce echivalează cu cele 75 de miliarde vechi pe care vroia să le dea Nicolae Sarcină la mijlocul anului trecut.
Omul de afaceri s-a luptat atunci serios cu fostul subprefect Eugen Vâlceanu şi partenerii acestuia pentru a cumpăra uzina. Suma de 75 de miliarde părea o afacere bună, la care statul a strâmbat din nas, convins fiind că va putea obţine mult mai mult. Procedurile birocratice au făcut ca eventuala relansare a uzinei să mai întârzie aproape un an, în cazul în care UREX-ul va fi vândut măcar de acum încolo.

GIGI CIUNCANU

Problemele rămân !

Ambulanţa a fost salvată de la acreditare

Echipa de inspectori veniţi din partea Ministerului Sănătăţii pentru a acredita Staţia de Ambulanţă Gorj şi-a făcut din plin treaba în ultimele două zile. Şeful staţiei Nicolae Şerban spune că a fost cu aceştia la toate substaţiile din judeţ, concluzia finală fiind aceea că Ambulanţa poate fi acreditată. Un răspuns final nu va fi cunoscut până pe la mijlocul săptămânii viitoare, însă părerea personală a lui Şerban este aceasta.
„Eu aşa cred, că vom fi acreditaţi. Nu avem toate problemele rezolvate, dar corespundem multor criterii, mai ales că am făcut eforturi inimaginabile în ultima perioadă pentru a răspunde cerinţelor ce ni se impun”, a menţionat ieri Şerban. Acesta spunea că nu a scăpat încă de emoţii, concluzia pozitivă în privinţa posibilei acreditări fiind trasă din discuţiile cu inspectorii.
Mult mai puţine emoţii, sau chiar deloc, a avut şeful Direcţiei de Sănătate Publică Aristică Moroşanu, care s-a declarat de mai mult timp convins că Staţia va fi acreditată şi că Şerban va rezolva problema. „V-am spus mai de mult că domnul director are banii necesari puşi deoparte pentru a lua dotările necesare şi pentru a obţine acreditarea. Oricum mai rămân destule probleme de rezolvat”, a menţionat acesta.

GIGI CIUNCANU

Laboratorul de microbiologie trebuie
şi el acreditat

Angajaţii laboratorului de microbiologie din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Gorj lucrează fără a avea autorizaţie sanitară. Laboratorul trebuia acreditat de Ministerul Sănătăţii, dar deocamdată nu a fost modernizat. Singurele lucrări de modernizare se efectuează de către o firmă privată, prin sponsorizare, la laboratorul de chimie, care se mută în locul laboratorului de microbiologie.
Schimbul de spaţii a presupus mutarea aparatelor din laboratorul de microbiologie în alte camere, care nu corespund însă criteriilor impuse de Ministerul Sănătăţii. Birourile şi o parte din dotări pot fi întâlnite pe holurile laboratorului, deşi acestea ar trebui să stea în locuri mult mai igienizate.
Şeful Direcţiei de Sănătate Publică Aristică Moroşanu spune că laboratorul va fi modernizat după ce vor fi găsite fondurile necesare pentru investiţia respectivă. Acesta s-a angajat de mai mult timp că va amenaja corespunzător laboratorul respectiv, mai ales că aici se efectuează şi testele pentru depistarea SIDA. Moroşanu dă asigurări că lucrurile se vor rezolva, aşa cum a promis şi pentru staţia de ambulanţă.

GIGI CIUNCANU

Primarul Chiriac, supărat pe ziarişti

Primarul din Novaci este supărat pe ziarişti pentru că nu laudă zona Rânca atât cât şi-ar dori autorităţile locale. Ion Chiriac a declarat într-o conferinţă de presă că ziariştii nu ar mai trebui să stea de vorbă cu oricine atunci când relatează despre situaţia de la Rânca, primăria din Novaci fiind cea mai în măsură să ofere informaţii oficiale. Edilul şef din Novaci s-a declarat supărat pentru că ziariştii au spus că drumul de acces este blocat de nămeţii de zăpadă sau că unii turişti au văzut lupi în zona Rânca.
Primarul municipiului Târgu Jiu, Florin Cârciumaru, este ultima oficialitate care a criticat autorităţile din Novaci şi Baia de Fier pentru modul în care administrează zona Rânca. Ion Chiriac spune că o finanţare europeană îl va ajuta să realizeze şi o reţea de canalizare, în programul său fiind şi realizarea iluminatului stradal, criticat dur de Cârciumaru.
În ciuda supărărilor primarului din Novaci, acesta a recunoscut că Rânca nu va fi staţiune de sine stătătoare decât peste 20 de ani. Chiriac a precizat că lipsa unei populaţii stabile face ca zona să rămână doar o staţiune de interes local, chiar dacă autorităţile vor să realizeze aici câteva pârtii de schi.

GIGI CIUNCANU

Consultanţă pentru directorii de
cămine culturale

Începând din februarie, directorii caselor şi căminelor culturale din Gorj vor fi îndrumaţi de un specialist din cadrul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Gorj în vederea accesării fondurilor externe pentru diferite proiecte culturale. „Începând cu 1 februarie va fi angajat un specialist care se va ocupa numai de problemele legate de accesarea fondurilor pentru proiectele culturale”, a spus Ion Cepoi, directorul CJCPCT Gorj. Acesta a mai precizat că majoritatea directorilor aşezămintelor culturale gorjene nu ştiu să se folosească de oportunităţile pe care le au. În cadrul unei întâlniri, fiecare director a primit o dischetă cu diferite programe de finanţare a proiectelor. Prin urmare, directorii vor fi învăţaţi cum trebuie să realizeze un proiect şi vor fi sfătuiţi despre paşii pe care trebuie să îi urmeze pentru a primi banii de care au nevoie.

(L.E.)

Tristeţea unui monument

Un monument istoric dat uitării
Se află-n comuna Bărbăteşti.
Se degradează pradă nepăsării
Ş-a trândăviei care-o întâlneşti…

Ar trebui ruşine să vă fie,
Demisia-n bloc s-o prezentaţi,
Ciumeţilor de-aici din primărie
La indolenţa ce-o manifestaţi!

Când staţi de taină şi bârfiţi în clică,
Dormind pe voi acolo permanent,
Cum e posibil de nu se ridică,
Acea problemă-a casei monument?

Se degradează casa-n gorjenescu'
Motiv arhitectonic înălţată…
V-ar demola boierul Bărbătescu,
De-ar învia s-o vadă devastată!

De nu sunteţi complici la devastare,
Nenorociţi cu caracter dement,
Ieşiţi afar' din crunta nepăsare
Şi luaţi în calcul casa-monument!

De nu schimbaţi a casei tristă soartă,
Să-şi ia aspectul ce şi-ar merita,
Vor blestema trăirea voastră „moartă”,
Nepoţi şi strănepoţi ce vor urma…!

NELU POCHEA