Pentru că poliţiştii sunt „prea obosiţi”,

Negomirenii îşi prind singuri
hoţii de animale

Un bărbat din comuna Negomir îl acuză pe poliţistul Constantin Ştoclei, de la Postul de poliţie Negomir, că nu îşi face datoria în ceea ce priveşte furturile de oi şi capre care sunt numeroase în acele locuri. El spune că bărbatul care se ocupă cu aşa ceva a dat lovituri numeroase la cetăţenii care au animale, dar nu a fost niciodată condamnat. „El a fost prins în 2004 de către mine, cu oile furate în căruţă, a recunoscut fapta, dar nu a fost condamnat deoarece poliţiştii au tergiversat dosarul şi nu au adunat toate probele necesare, iar procurorii nu i-au dat decât o amendă. Neregulile de aici sunt multe, dar nimeni nu îi analizează activitatea poliţistului şi reclamaţiile oamenilor, astfel că îşi bate joc în continuare de noi”, a declarat bărbatul nemulţumit.

Marinică Gioi, din comuna Negomir, sat Nucetu, spune că a cheltuit foarte mulţi bani şi timp încercând să facă treaba poliţiei şi să prindă hoţul care îl furase de patru ori. „Întâi mi-a furat o oaie, apoi mieii, apoi lâna de la şapte oi şi în cele din urmă şase oi. Am ajuns la disperare. Văzând că nu se face nimic, nici la ultimul furt, am plecat singur să îl caut pe cel care îl bănuiam, deoarece mai furase şi la alţi oameni din comună. M-am rugat de poliţişti să facă măsurători şi să ia urmele care se cunoşteau în jurul ţarcului, dar au zis că este noapte şi revin a doua zi dimineaţa la ora nouă, după ce au încercat să ne convingă că oile sunt pierdute, nu furate”. Bărbatul a urmărit însă traseul pe unde se mai cunoşteau urmele de cizmă şi a ajuns la pârâul Jilţ la ieşirea din sat. A telefonat şi la Poliţia Bolboşi, unde spune că nu a găsit-o decât pe soţia comandantului, astfel că a sunat la Poliţia Strehaia. „Am plătit două persoane şi un şofer şi m-am deplasat înspre Târgul Strehaia, unde ştiam că va încerca să le vândă. După două ore a apărut şi Dumitru Solga, cel pe care îl bănuiam, cu trei dintre oile mele într-o căruţă şi celelalte trei în altă căruţă. Întrucât nu era singur, cealaltă căruţă, care nu apucase să intre în târg, a întors şi a aruncat oile sub un pod, dar le-am găsit apoi. Am mai găsit şi nişte ciomege, cizme şi cuţite, am sunat la Poliţia Negomir, pentru a le reproşa că au încercat să mă convingă că oile sunt pierdute. Poliţiştii au venit şi au spus că ei credeau, de fapt, că este altcineva autorul; după ce am plătit pe altcineva să mă ducă cu oile acasă, i-am rugat pe poliţişti să facă reconstituirea, dar au refuzat, că sunt prea obosiţi”, a spus Marinică Gioi. Bărbatul mai spune că urmele au stat vizibile o săptămână, timp în care nu s-a făcut nimic.

Soluţionare tergiversată
Deşi furtul a avut loc în data de 3 decembrie 2004, hoţul fiind prins a doua zi, totuşi soluţionarea dosarului s-a tergiversat nejustificat de mult. „Ancheta acestui caz a avut o mişcare foarte lentă, iar faţă de mine domnii poliţişti au avut o atitudine negativă, chiar de intimidare. Toate aceste aspecte le-am sesizat în numeroasele audienţe la superiorii lor. În cele din urmă dosarul a fost preluat de Poliţia Rovinari şi soluţionat de procurori în 22 noiembrie 2005, după un an”.
Bărbatul spune că orice probă a vrut să o depună la dosar i-a fost respinsă şi ori de câte ori a criticat modul în care se desfăşoară ancheta nu a fost luat în seamă. „Am primit răspuns de la comandantul Poliţiei Negomir că dosarul poate să stea la poliţie şi trei ani. Am cheltuit pe drumuri mai mult decât dacă îmi cumpăram la loc cele şase oi. Cu toate astea, Parchetul Târgu Jiu nu l-a trimis în judecată pe hoţ, pentru că nu au existat probe directe care să îl incrimineze, ci numai probe indirecte, iar procurorul i-a dat doar o amendă administrativă de 10 milioane de lei vechi”. „Din a cui vină nu au fost probe suficiente? Cine a lucrat la dosar? I-am reclamat, pe baza acestui fapt, la Parchetul Gorj, dar procurorul Gheorghe Roibu i-a scos nevinovaţi, că şi-ar fi făcut treaba bine; adică procurorii se contrazic între ei: unul spune că nu au fost probe suficiente ca să îl trimită în judecată şi altul spune că cei care trebuiau să strângă probele nu sunt vinovaţi. Ce trebuia să le fac să îşi facă datoria, să îi ameninţ că le iau gâtul sau să fac eu ancheta în locul lor?”, se întreabă, pe bună dreptate, Marinică Gioi.

Procurorii târgujieni se contrazic între ei
Marinică Gioi a făcut plângere la soluţia iniţială dată de procurorul Gheorghe Peştişanu de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, plângere ce a fost soluţionată de prim-procurorul adjunct al acestui parchet, Tinela Moţa. Numai că soluţia dată de aceasta este în totală contradicţie cu ceea ce constatase Gheorghe Peştişanu, scoţându-l pe Dumitru Solga „fără pată”: „Este cunoscut cu antecedente penale” devine „nu are antecedente penale (…) poate fi îndreptat şi fără aplicarea unei pedepse”, „neexistând probe directe că învinuitul este autorul faptei, ci doar probe indirecte” devine „s-a stabilit cu certitudine că învinuitul Sologa (?) Dumitru a săvârşit infracţiunea pentru care este cercetat, aşa cum rezultă din probele administrate la dosarul cauzei”, „are un comportament la limita legii, fiind în stare conflictuală cu rudele sale” devine „ţinând cont de persoana şi conduita învinuitului (fără antecedente penale şi având o comportare bună în familie şi în societate)”. Care este adevărul?
Amândoi procurorii au fost însă, de acord, că fapta nu a prezentat gradul de pericol social al unei infracţiuni, ci unul redus şi nu a produs urmări grave, ţinându-se cont de modul de săvârşire a faptei, scopul urmărit, împrejurările etc. Însă Marinică Gioi spune că nu este decât o glumă proastă motivaţia procurorilor: „Cred că ori eu sunt nebun, ori ei, ori cineva se joacă de-a justiţia pe banii noştri. Cum să nu fie pericol social să intri noaptea la om în gospodărie să îi furi bunurile şi să te duci apoi să le vinzi? De patru ori m-a furat!!! Şi mai sunt şi mulţi alţii care au rămas fără animale din cauza acestui om şi pe care nu i-a băgat nimeni în seamă. Am declaraţiile a doar doi dintre ei, dar poliţiştii nu au vrut să ia în seamă ceilalţi martori pentru a stabili întreaga lui activitate infracţională”, mai spune bărbatul nemulţumit.
Primul-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, Adrian Baican, a declarat că Marinică Gioi poate ataca soluţia în instanţă, unde să prezinte probele care nu au fost luate în considerare la dosar şi se va dispune reluarea cercetărilor, dacă există probe noi.

IPJ Gorj spune că totul a fost legal
Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Gorj, subinspector Daniel Tică, a declarat că poliţiştii de la Postul de poliţie Negomir au întocmit actele premergătoare în conformitate cu legea, înaintând dosarul cu propunere de trimitere în judecată. „Mai departe nu decid poliţiştii. Dacă dosarul nu era complet şi mai era nevoie de o cercetare aprofundată, procurorul restituia dosarul cu recomandările de rigoare. Deci ei şi-au făcut datoria aşa cum trebuie, aşa cum s-a stabilit şi în soluţia dată la plângerea împotriva poliţiştilor”, a precizat Daniel Tică.

ANA-MARIA ILINCA

În cazul agravării alunecărilor de teren, la Roşia de Amaradia,

Peste 400 de oameni riscă
să moară sub dărâmături

Sute de localnici din comuna Roşia de Amaradia adorm în fiecare seară cu teama că, peste noapte, pot sfârşi striviţi de prăbuşirea propriilor case. Din cauza alunecărilor de teren, patru sate de pe raza acestei comune au fost afectate. În scurtă vreme, aici se impune evacuarea celor în cauză, în caz contrar cei care locuiesc în casele crăpate riscă să nu mai aibă certitudinea zilei de mâine.

Strămutarea este urgentă
Mutarea localnicilor din casele ce prezintă pericol este principalul obiectiv al administraţiei locale din Roşia de Amaradia. Deşi s-a sperat că luarea unei astfel de măsuri nu va deveni o variantă, în cele din urmă, din cauza evoluţiei alunecărilor de teren, strămutarea a rămas singura alternativă care-i mai poate salva pe locuitorii de aici. Din acest punct de vedere, Roşia de Amaradia este comuna cea mai afectată la nivelul judeţului. În acest moment, potrivit viceprimarului Liviu Cotojman, „peste 65% din suprafaţa satului Seciuri este afectată”.
La acesta se mai adaugă şi satele Ruget, Roşia de Sus şi Roşia de Jos, toate afectate de alunecările de teren care au avansat îngrijorător în ultima lună. Avantajul în această perioadă îl reprezintă îngheţul care mai ţine ca pământul să nu o ia la vale. Din nefericire, nici frigul nu mai este o piedică în calea alunecărilor, fenomenul acutizându-se pe mai departe. În condiţiile actuale, administraţia de la Roşia face demersurile necesare întrucât strămutarea este urgentă iar fiecare zi de întârziere creşte pericolul şi teama fiecărui locuitor.

Localnicii adorm cu inima strânsă
Crăpăturile din zidurile caselor sunt vizibile din drum iar oamenii care locuiesc în ele tremură de teamă că pot ajunge una cu mormanul de cărămidă. Maria Guloiu are 21 de ani şi trăieşte într-una dintre cele mai afectate gospodării. Copilul de doar doi ani doarme liniştit într-un pat înconjurat din toate părţile de crăpăturile zidurilor. Singurii care conştientizează pericolul sunt părinţii care au sperat că investind în casă vor putea împiedica ruperea zidurilor.
Speranţele au fost în zadar, zgomotul produs de sfărâmarea, seară de seară, a zidurilor, înfricoşându-i pe proprietari. „Cade noaptea din pod numai ţărână”, povesteşte speriată tânăra mamă. Aceasta spune că şi-ar dori să plece din casa pericol dar nu are unde să meargă. „Nu am unde să mă duc pentru că suntem patru membri şi nu avem la cine sta”, susţine femeia. Casa acesteia e plină de crăpături, neexistând cameră fără să aibă pe ziduri urmele alunecărilor de teren.

Case capcană
Să locuieşti în aceste imobile înseamnă să dai dovadă de mult curaj sau de inconştienţă. Aceste case seamănă mai mult cu nişte capcane în care pot să cadă nu animalele ci chiar oamenii. Acest lucru îl ştie mult mai bine familia Aniniş din satul Roşia. Pătru Aniniş, proprietarul gospodăriei, locuieşte într-o casă prin ale cărei crăpături poţi vedea ograda vecinului. Şi nu stă singur ci împreună cu alţi cinci membrii ai aceleiaşi familii, refuzând să-şi părăsească locuinţa pe motiv că nu are unde merge.
Pe de altă parte, zidurile casei aparţinând familiei Cotogea au fost la un pas de a-l strivi pe proprietar. Mariana Cotogea din satul Seciuri povesteşte că norocul proprietarului a fost acela că în noaptea în care zidul s-a prăbuşit, bărbatul nu era acasă. Cărămizile au acoperit patul în care, de obicei, Cotogea se aşeza pentru a dormi. De această dată numai norocul l-a salvat pe om de la o moarte sigură. Numai că norocul este relativ iar viaţa unui om nu depinde doar de un dram de noroc…

„La primăvară o ia la vale”
Încălzirea vremii dar şi topirea zăpezilor va duce în mod inevitabil la accentuarea fenomenului de alunecare. Acest lucru îl ştiu foarte bine şi localnicii de aici care sunt speriaţi de venirea primăverii. „Numai frigul mai ţine casele în picioare iar când va veni căldura, pământul o va lua la vale”, spune speriată Maria Mişu din satul Roşia. Trebuie menţionat că pe lângă gospodăriilor oamenilor mai sunt afectate şi două drumuri din care unul se află în Dealul Roşu, aici 22 de familii riscând să rămână izolate din cauza alunecărilor de teren.
În opinia viceprimarului Cotojman, cauza principală a acestor alunecări o reprezintă exploatarea minieră. „Halda de pământ ce a fost construită în dealul comunei apasă într-atât încât pune pământul în mişcare”, explică viceprimarul sub rezerva faptului că nu este specialist. Până la momentul actual un număr de şapte gospodării de pe raza comunei au fost propuse pentru reconstrucţie totală, alte patru fiind în stadiul de instrumentare. Deocamdată, la Roşia de Amaradia, nu poate fii trasă o concluzie în cazul alunecărilor de teren, acest fenomen fiind de nestăvilit în această zonă.

IRINEL CEURANU

Şcolile din Gorj nu au
probleme cu încălzirea

Dacă în mai multe judeţe ale ţării, unele şcoli au fost închise din cauza gerului cumplit, în Gorj lucrurile stau, deocamdată, bine. Unităţile de învăţământ funcţionează şi sunt încălzite. Inspectorul şcolar general Liviu Andrei a precizat că „probleme în ceea ce priveşte aprovizionarea cu combustibil sau lemne nu avem, căldură se face în sălile de curs, dar cu siguranţă la temperaturile care sunt acum afara este cam greu să fie încălzite foarte bine, deşi până în prezent semnale negative nu am primit din teritoriu”. În municipiul Târgu Jiu, la Şcoala „Constantin Săvoiu”, directoarea adjunctă Ileana Micu a precizat că nu întâmpină probleme cu încălzirea sălilor de curs, dar nici cu prezenţa elevilor la ore. „Însă este foarte adevărat că am mărit programul de furnizare a căldurii. De dimineaţă sobele funcţionează de la ora 5 până la 12 după amiaza, iar seara de la ora 17.00 la 21.00 seara, şi asta pentru ca în săli să fie menţinută temperatură ridicată şi pe timpul nopţii ca apoi de dimineaţă să fie mai uşor de încălzit”. Acest program a fost impus de câteva zile, de când temperaturile au coborât la -20 de grade. Până acum sobele funcţionau de la ora 05.00 dimineaţa la ora 13.00 după-amiaza.

Elevii navetişti întârzie la primele ore
Dacă în Târgu Jiu lucrurile stau bine, în judeţ mai sunt şcoli unde elevi stau înfofoliţi în haine groase. Autorităţile locale susţin că sălile sunt încălzite, întrucât există combustibil, însă temperatura din clase nu le permite elevilor să se dezbrace de hainele groase. În comuna Bolboşi, viceprimarul Dumitru Mituică, a precizat că „avem lemne suficiente şi din discuţiile cu directorii de şcoli nu ar exista nici un fel de problemă”. La fel sau lucrurile şi în comunele Brăneşti, Dăneşti, Cruşeţ şi probabil şi în celelalte localităţi, întrucât Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Gorj nu a primit nici o sesizare în acest sens. Dar în mai toate şcolile din mediul rural probleme mai sunt şi în ceea ce priveşte prezenţa la primele ore, la care elevii navetişti nu pot ajunge. Inspectorul şcolar adjunct Gheorghe Mitescu a precizat că „deşi drumurile sunt accesibile peste tot în judeţ, din cauza frigului, maşinile destinate transportului de persoane nu au mai putut porni, motiv pentru care elevii navetişti au întârziat la primele ore, iar prezenţa la şcoală, în special de dimineaţă, a fost mai scăzută”.
Nici în ceea ce priveşte aprovizionarea cu lapte şi corn nu s-au întâmpinat probleme, după cum susţin reprezentanţii ISJ Gorj. Dacă gerul va continua, ministrul Educaţiei, Mihail Hârdău, a precizat că „dacă este nevoie vom închide toate şcolile, deoarece nu vrem ca copii să se îmbolnăvească. Şcolile şi Inspectoratele Şcolare vor analiza situaţia şi pot decide suspendarea cursurilor, iar apoi fiecare şcoală va stabili un program de recuperare a orelor pierdute”.

CORINA POPA

Număr mare de solicitări la Ambulanţă

Numărul de solicitări primite de Serviciul Judeţean de Ambulanţă (SAJ) Gorj a crescut destul de mult în aceste zile, ajungând la 120 pe zi. Nicolae Şerban, directorul SAJ Gorj, a precizat că „în aceste zile au crescut internările la psihiatrie, mai ales datorită consumului de alcool, însă nu am avut solicitări pentru persoane căzute în plină stradă sau îngheţate din cauza frigului”. Până în prezent, SAJ Gorj a reuşit să facă faţă la toate solicitările, însă au fost probleme cu două dintre ambulanţele plecate spre Bucureşti, deoarece a îngheţat benzina şi au rămas blocate pe drum. „Am reuşit să rezolvăm situaţia foarte repede, bolnavii neavând de suferit din această cauză”, susţine Şerban. În cazul în care temperaturile foarte scăzute se vor menţine în continuare, este foarte probabil ca numărul solicitărilor să crească.

C. POPA

Persoanele cu handicap din Gorj
nu şi-au primit banii

Gorjenii care suferă de diferite dizabilităţi au intrat în panică pentru că nu au primit banii pentru lunile noiembrie şi decembrie 2005, a precizat Constantin Preoteasa, directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj. Acesta a mai precizat că banii au fost trimişi de instituţia pe care o conduce către Direcţia Regională de Poştă Craiova pentru distribuirea lor la oficiile poştale din judeţ, dar mandatele „s-au blocat” la nivelul Gorjului. Suma totală care a fost virată în acest sens este de peste 4,5 miliarde lei vechi.

(L.E.)

Măsuri împotriva iernii la Jupâneşti

Şcolile de pe raza comunei Jupâneşti au intrat în atenţia administraţiei locale. Din cauza gerului din ultimele nopţi, primarul Petre Guşiţă spune că a desemnat, pe lângă femeia de serviciu, alte două persoane care să aibă drept sarcină încălzirea sălilor de clasă. În atari condiţii, edilul spune că în cele şase şcoli şi trei grădiniţe, unităţi de învăţământ în care învaţă peste 300 de elevi din comună, condiţiile sunt propice desfăşurării procesului de învăţământ. Prin urmare, mai spune edilul, deocamdată nu se pune problema reducerii orarului şcolar sau chiar a închiderii vreunei şcoli.

(I.C.)