Prin „grija” Serviciului Public,

Cărbuneştenilor le-a îngheţat
apa în conducte

Furnizarea apei potabile a devenit o reală problemă la nivelul localităţii Tg-Cărbuneşti. Cetăţenii reclamă că au rămas fără apă la robinete din cauza îngheţului. Datorită modului în care au fost amplasate, o parte a apometrelor blocurilor din Târgu Cărbuneşti a înţepenit, izolarea acestora fiind deficitară. În ciuda faptului că apa nu mai urcă pe conducte, conducerea Serviciului Public de la Târgu Cărbuneşti nu este interesată să remedieze această deficienţă.
Acest lucru reiese din modul de comunicare al angajaţilor de aici care de fiecare dată susţineau că directorul este prin preajmă dar, tot de fiecare dată, era de negăsit. În loc să treacă la rezolvarea problemelor şi verificarea instalaţiilor afectate de ger, salariaţii Serviciului Public preferă să stea bine mersi cu fundul pe scaune şi la căldură. În tot acest timp, o parte dintre cărbuneşteni este obligată să simtă pe propria piele indolenţa funcţionarilor.
Angajata acestui Serviciu care a binevoit să răspundă la telefon afirmă că s-a ales varianta montării în exterior a apometrelor pentru că „oamenii sunt răi şi nu s-ar mai fi putut citi consumul de apă”. Pentru cultura funcţionarilor de aici, în alte oraşe precum Timişoara, Târgu Jiu şi nu numai, apometrele sunt amplasate în fiecare apartament iar acest lucru nu impietează cu nimic la citirea indexului.
Din păcate, îngheţarea conductelor şi lipsa apei se petrec în condiţiile în care edilul-şef promitea că până la finele anului va introduce apă non-stop. La momentul actual, pentru o parte a locatarilor blocurilor de aici, apa nu mai curge deloc iar de apă curentă nici nu poate fi vorba.
Pe de altă parte, mai trebuie menţionat şi faptul că în conformitate cu prevederile articolului 4, alin. 4 din contractul încheiat cu Serviciul Public Târgu Cărbuneşti, acesta din urmă are obligaţia să anunţe locatarii „cu cel puţin 48 de ore înainte despre opririle programate sau restricţionările în furnizarea serviciului”. În cazul de faţă acest lucru nu s-a întâmplat iar dacă nu a fost o „oprire programată”, nu s-a trecut însă nici la remedierea deficienţei.

IRINEL CEURANU

Rău-platnicii din Motru au
rămas fără căldură

De luni dimineaţă, angajaţii SC UATAA SA Motru au procedat la debranşarea scărilor de bloc cu datorii mari la factura de agent termic. Datoria acestor scări începe de la 20.000 lei, în condiţiile în care unii locatari au factura plătită la zi sau sunt cuprinşi în programele sociale.
Cei afectaţi s-au prezentat la primarul Dorin Hanu, invocând preconizatul ger, care s-a şi instalat. Ilie Schintee se afla la Craiova, cu probleme de serviciu, iar salariaţii executau un ordin al managerului, care fusese comunicat populaţiei prin intermediul televiziunii locale prin cablu.
Debranşarea şi golirea instalaţiilor de pe scările cu restanţe a fost floare la ureche faţă de lucrările de recuplare, care au durat până a doua zi dimineaţa.
La primărie, şi după amiază chiar acasă la primarul Hanu, s-au prezentat bătrâni, femei cu copii mici în braţe. Primarul şi-a făcut datoria mediind recuplările scărilor cu datorii, impresionat vizibil de condiţiile atmosferice. Preşedinţii şi administratorii de asociaţii, cu toate că sunt retribuiţi pentru aceste funcţii, n-au avut curajul să se prezinte la o mediere cu managerul Schintee, acestuia descărcându-i-se celularul datorită apelurilor şi convorbirilor.
Una peste alta, numirea lui Schintee este una ingrată. El nu poate ocolii cetăţenii buni platnici care locuiesc pe scările cu datorii, şi nici nu are fonduri suficiente pentru a asigura funcţionarea uzinei termice. Liderii partidelor politice locale au sesizat că au ocazia să intervină şi au făcut-o.
Cetăţenii afectaţi de debranşări spun că administratorii nu bat niciodată la uşa lor, iar uneori nu pot fi găsiţi nici la sediu. De multe ori, banii destinaţi facturii de întreţinere se cheltuie de către asociaţii pe alte servicii contractate, încălcându-se legislaţia plăţii facturilor. Nu-i mai puţin adevărat că şi sistemele centralizate de termoficare sunt învechite şi necontorizate individual.
Contorizarea ar permite înlocuirea contractelor de asociaţie cu cele individuale, asemănătoare celor de la telefon sau electricitate. Astfel ar putea fi utilizată debranşarea individuală şi evitate situaţiile în care bunii platnici sunt obligaţi să sufere alături de cei care au uitat să-şi achite factura de la întreţinere de ani de zile.

C. BUNILĂ

Incendiile nu s-au înmulţit în această perioadă geroasă

Incidentele cauzate de sursele de încălzire nu s-au înmulţit în această perioadă, cu toate că zilele care au trecut au fost deosebit de reci, temperaturile scăzute putând constitui un element care să favorizeze creşterea numărului incendiilor.
Pompierii gorjeni nu au intervenit, în ultimele zile, decât în două situaţii, din care doar una a fost legată de o sursă de încălzire.
În ziua de sâmbătă, 21 ianuarie 2006, la ora 22.54, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Gorj a fost solicitat să intervină la un incendiu izbucnit pe strada Meteor din Târgu Jiu. Aici a ars o magazie de lemne în suprafaţă de 16 metri pătraţi, în care erau trei metri pătraţi de scândură de fag şi 500 de kilograme de lemne de foc.
Conform purtătorului de cuvânt al ISU Gorj, Laureţiu Sârbu, cauza incendiului a fost jocul unor copii cu petarde şi artificii în apropierea magaziei. Pagubele au fost estimate de pompieri la 7000 lei noi şi au fost salvate bunuri în valoare de 50.000 lei, constând în casa de locuit, care se găsea în apropierea magaziei de lemne.
Cea de-a doua intervenţie a pompierilor a fost una destul de uşoară, la hornul unei case din strada Vulcan, din Târgu Jiu, în seara zilei de luni, 23 ianuarie 2006. Proprietara casei a solicitat intervenţia pompierilor din cauză că a observat o flacără la coşul de fum. Laurenţiu Sârbu a precizat că intervenţia a fost făcută în timp util, înainte ca acoperişul casei să ia foc. Cauza focului de la coşul de evacuare a fumului a fost faptul că funinginea necurăţată din horn s-a aprins, lucru ce putea să ducă la incendierea casei prin supraîncălzirea coşului şi a lemnului din acoperiş.

ANA-MARIA ILINCA

Aproape 200 de ţărani cer bani prin programul „Fermierul”

Programul „Fermierul” stârneşte interesul producătorilor agricoli. În judeţul Gorj au fost depuse la Direcţia de Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Gorj un număr de 182 de solicitări pentru obţinerea de fonduri prin acest program. Trei se află deja „în lucru”, fiind vorba de un proiect pentru o fermă zootehnică, unul pentru dotare cu utilaje agricole şi unul pentru o fermă cu melci.
Virgil Drăguşin, directorul general interimar al DADR Gorj, a precizat că „ferma de melci nu este însă eligibilă pe programul Fermierul, ci numai pe Sapard”. Dacă valoarea proiectului este sub 10.000 euro, documentaţiile necesare pentru acesta se realizează gratuit de către Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă (OJCA) Gorj, iar dacă valoarea depăşeşte această sumă OJCA va recomanda celor interesaţi o listă cu cel puţin trei firme specializate care să poată elabora documentaţiile pentru astfel de investiţii, la preţuri rezonabile.
În cadrul programului „Fermierul”, BCR va acorda împrumuturi agricultorilor, în valoare de 300 de miliarde de lei vechi, cu o dobândă de 5 la sută. De asemenea, Ministerul Agriculturii va organiza, pe 9 februarie, o licitaţie în urma căreia vor fi alese băncile care vor  acorda 7.000 de miliarde de lei vechi, bani de la ministerul de resort, sub formă de credite pentru agricultură. Creditele vor fi acordate pe o perioadă cuprinsă între 1 şi 10 ani, având şi o perioadă de graţie de până la 5 ani
În prezent, producătorii agricoli pot lua credite pentru cofinanţarea Programului „Sapard” de la BCR, cu o dobândă de doar 5 la sută. „Pe Sapard sunt realizate, în proporţie de 100%, un număr de 42 de proiecte, cele mai multe, 27, fiind pe investiţii în infrastructură, aducţiuni de apă, conducte cu gaze, drumuri”, a mai precizat Drăguşin.

CORINA POPA

Comercializarea laptelui,
alternativă la Căpreni

Creşterea vitelor şi implicit producţia laptelui va fi una dintre principalele activităţi de pe raza comunei Căpreni. Această îndeletnicire este luată în calcul de către conducerea administraţiei locale drept o alternativă la concedierile ce au avut loc la nivelul localităţilor de aici. Primarul Emil Cătănoiu spune că foarte mulţi salariaţi ce lucrau în sectorul petrolier au fost concediaţi ca urmare a restructurărilor.
Pentru a atenua şocul creat de şomaj, edilul a contactat două fabrici de lapte, una de pe raza judeţului Gorj şi o alta din Vâlcea. Dat fiind faptul că sectorul zootehnic este bine dezvoltat prin creşterea vitelor, Cătănoiu consideră această ocupaţie drept o sursă viabilă de venit.
Totodată, în cadrul acestui domeniu, mai spune edilul, pot fi accesate fonduri şi obţinute subvenţii agricole. De asemenea, un alt avantaj, care va duce la o dezvoltare şi mai mare a zootehniei în satele de aici, îl reprezintă suprafaţa foarte mare de păşune. Odată pus la punct proiectul gândit de către primar, colectarea laptelui va deveni o obişnuinţă la nivelul comunei Căpreni, mai adaugă Emil Cătănoiu.

IRINEL CEURANU

Bătrâni trecuţi de 60 de ani, cu dosar penal pentru furt de lemne !

Şase bătrâni cu vârste între 60 şi 75 de ani şi alte trei persoane până în 50 de ani s-au ales cu dosare penale fiind prinşi în flagrant, la furat de lemne. În ziua de vineri, 20 ianuarie 2006, între orele 08.00 – 15.00, lucrătorii  Biroului de poliţie Stoina şi Postului de poliţie  Stejari, în colaborare cu reprezentanţi ai Ocolului Silvic Hurezani şi Administraţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare Gorj, au desfăşurat o acţiune comună pe raza comunei Stejari, pentru prevenirea şi combaterea tăierilor şi sustragerilor de material lemnos din pădurile de protecţie şi anticoroziune din punctul „Bororia”.
În urma raidului au fost prinşi în flagrant Ioana Ilie, în vârstă de 70 ani, Nicolae C. Ilie, în vârstă de 65 ani, Nicolae Ghe. Ilie, de 60 ani, Gheorghe Ilie, de 65 ani, Gheorghe Boileanu, de 75 ani, Dumitru Hurezeanu, de 73 ani şi Ştefan Buşe, în vârstă de 39 ani, toţi din comuna Stejari, sat Baloşani, care tăiaseră ilegal şi sustrăseseră cantitatea de 20 metri cubi material lemnos. Celor şapte persoane li s-au întocmit dosare penale, prejudiciul fiind recuperat şi restituit unităţii păgubite.
Cu o jumătate de zi mai înainte, în noaptea de 19/20 ianuarie 2006, lucrătorii Postului de poliţie Scoarţa au prins şi ei în flagrant  pe Viorel Fota, în vârstă de 30 ani şi Victor Pătru, în vârstă de 50 ani, ambii din comuna Scoarţa, sat Pişteştii din Deal, care transportau fără forme legale patru arbori de esenţă cer. Din primele verificări efectuate s-a stabilit că cei doi au tăiat ilegal şi sustras materialul lemnos din pădurea aparţinând Ocolului Silvic Târgu Jiu, punctul Pişteştii din Deal. Celor doi li s-a întocmit dosar penal pentru sustragere de material lemnos şi transport ilegal de lemne, fiind sunt cercetaţi în stare de libertate. Prejudiciul cauzat a fost recuperat în totalitate, urmând a fi  predat unităţii păgubite.

ANA-MARIA ILINCA

DSP Gorj are lapte praf
suficient pentru bebeluşi

Pentru ca în acest an laptele praf să nu creeze probleme, Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Gorj a solicitat fonduri în valoare de 10 miliarde de lei, pentru achiziţionarea acestuia. Anul trecut fondurile alocate au fost de opt miliarde de lei, iar numărul bebeluşilor beneficiari a fost de 2300 din totalul celor 3000. Cei care beneficiază de lapte praf în mod gratuit sunt bebeluşii cu vârsta de până la un an şi care au greutate sub cea normală, cei aflaţi în plasament sau cei care nu pot fi alăptaţi în mod natural. Cantitatea de lapte acordată este de 6-8 cutii pe lună, iar numărul micuţilor beneficiari va fi în acest an cam acelaşi, oscilând însă de la lună la lună, fie în funcţie de naşteri, fie de cei care ies din program. Directorul DSP Gorj, Aristică Moroşanu, a precizat că „nu s-a ţinut cont întocmai de criteriile pentru acordarea acestui lapte praf, nici un copil pentru care s-a solicitat acordarea de lapte nu a fost refuzat”. De altfel, România este singura ţară în care bebeluşii mai beneficiază de lapte praf, însă odată cu intrarea în UE acest program va fi sistat.

C. POPA

Situaţia la Roşia de Amaradia se agravează

Tot mai multe gospodării de pe raza comunei Roşia de Amaradia sunt afectate din cauza alunecărilor de teren. Dacă în urmă cu ceva vreme numărul caselor afectate nu depăşea 70, în prezent lucrurile au luat o întorsătură nefastă. Cristinel Faităr, primarul comunei calamitate, spune că situaţia este din ce în ce critică. Potrivit afirmaţiilor acestuia, numărul gospodăriilor afectate a ajuns deja la 200 cu menţiunea că o stagnare a fenomenului nu este previzibilă. La momentul actual, edilul este îngrijorat că din totalul de 1200 de gospodării, câteva sute de locuitori suportă consecinţele alunecărilor de teren.

(I.C.)