Casa Bărbătescu, distrusă de nepăsarea administraţiei locale

• Monumentul istoric, jecmănit de hoţi • Reprezentanţii primăriei dau dovadă de impertinenţă

Aflată pe Lista Monumentelor Istorice din România, Casa Costică Bărbătescu din comuna Bărbăteşti arată îngrozitor. Administraţia locală de aici nu s-a sinchisit de existenţa acestui monument drept dovadă stând halul în care a ajuns. Mai mult, chiar în aria de protecţie a edificiului cultural a fost ridicată o altă construcţie.

Jaf vechi, nesimţire actuală
O casă tipic boierească din mediul rural construită în a doua jumătate a secolului XVIII, casa Costică Bărbătescu este imobilul cu cel mai mare palmares public de specialitate privind istoria arhitecturii româneşti. Acest lucru este susţinut de către arhitectul Iulian Cămui, specialist în restaurarea monumentelor şi fost angajat al Direcţiei de Cultură Gorj. Acesta mai spune că până în anul 1990, „această casă a fost unul dintre cele mai frumoase muzee şi una din casele monument cele mai titrate”. Restaurată de către Direcţia Monumentelor Istorice în anul 1970, Casa Bărbătescu arată astăzi ca o imensă grămadă de lemne.
În timp, bulibăşeala creată de retrocedările imobilelor a fost un bun prilej pentru distrugerea acestora. Iar mai apoi, rămasă în administraţia Consiliului Local, imobilul istoric, după cum afirmă şi arhitectul Cămui, „a căzut pradă răufăcătorilor, furându-se din acesta tot ce s-a putut fura”. În tot acest timp, conducerea administraţiei locale, indiferent care ar fi fost aceasta, avea obligaţia de a veghea la protejarea monumentului istoric.
Modul în care a fost protejat unul dintre cele mai valoroase monumente arată cât de incapabili sunt cei care se află în administraţia comunei Bărbăteşti. Indolenţa şi pasivitatea acestora au dus la distrugerea unui imobil de o valoare rară. Din păcate, nici în prezent, administraţia locală de la Bărbăteşti nu se sinchiseşte de existenţa casei Bărbătescu. Drept dovadă, una dintre angajatele ce-şi ia salariul de pe spinarea localnicilor din Bărbăteşti a spus scurt că edilii nu sunt în primărie pentru ca apoi să trântească telefonul într-un mod ce scoate în evidenţă un comportament de ţopârlancă.

Insistenţe în zadar
Zecile de adrese emise de către Direcţia de Cultură Gorj pe adresa primăriei din Bărbăteşti n-au reuşit să schimbe nimic în mentalitatea celor din urmă. „Ne surprinde că cei de acolo nu-şi cunosc atribuţiunile faţă de acest monument în ciuda faptului că i-am tras de mânecă în nenumărate rânduri”, susţine arhitectul Iulian Cămui. În mod normal, deoarece Casa Bărbătescu figurează în Lista Monumentelor Istorice, ar fi trebuit să i se acorde un interes major.
Deşi administraţia locală avea obligaţia obţinerii de fonduri pentru refacerea monumentului istoric sau cel puţin pentru conservarea acestuia, conducerea primăriei Bărbăteşti nu are nici în clin nici în mânecă cu ceea ce înseamnă cultură la nivel de comună. Mai mult, în aria de protejare a monumentului istoric, administraţia a permis ridicarea unui alt imobil.
Potrivit legislaţiei, „pe o suprafaţă de 200 metri pătraţi orice construcţie în zona monumentului este interzisă, ridicarea altui edificiu necesitând aviz din partea Direcţiei de Cultură Gorj, lucru care în acest caz nu s-a întâmplat”, mai susţine specialistul în restaurări, Iulian Cămui. Din nefericire, banii la Bărbăteşti sunt alocaţi oriunde dar numai la cultură nu. Acest lucru dovedeşte sfidarea şi nepăsarea administraţiei de aici faţă de fenomenul cultural.

IRINEL CEURANU

Sfichi a devenit director adjunct
şi a renunţat la fumat

Direcţia de Sănătate Publică va avea o conducere independentă nu doar prin prisma faptului că Aristică Moroşanu a demisionat din PD, ci şi datorită câştigării concursului de director executiv adjunct de către independenta Mariana Sfichi. Aceasta se va ocupa de medicina preventivă, postul respectiv fiind ocupat interimar până acum de Nicolae Dineaţă.
Examenul s-a desfăşurat la mijlocul lunii ianuarie, Sfichi menţionând că nota de la cunoştinţele teoretice contând doar 40% din nota finală. Aceasta spune că a mers la concurs mai mult pentru a vedea în ce constau probele şi dacă poate să îl câştige. Noul director adjunct declară că experienţa pe care a căpătat-o după verificările de la mijlocul lunii o va ajuta pentru alte eventuale concursuri.
Sfichi spune că marele câştig cu care s-a ales după promovarea examenului nu a fost promovarea sa pe funcţia de adjunct, ci faptul că a reuşit să se lase de fumat pentru o perioadă nedeterminată.

GIGI CIUNCANU

Staţia de Ambulanţă Gorj
nu a fost încă acreditată

Nicolae Şerban i-a aşteptat în zadar pe inspectorii care trebuiau să vină pentru acreditarea Staţiei de Ambulanţă Gorj. Acesta afirmă că inspectorii nu au mai ajuns la Târgu Jiu pentru că au mers la Staţia de la Drobeta Turnu Severin pentru a controla ambulanţele de acolo dacă sunt dotate conform normelor europene. Şerban crede că Staţia de Ambulanţă Gorj va primi controlul respectiv azi, deşi oficial nu i s-a comunicat o zi la care ar urma să sosească inspectorii. Şeful Staţiei i-a aşteptat pe inspectori încă de luni, acesta fiind convins că dotările pe care le-a făcut în ultimele săptămâni îl vor ajuta să acrediteze instituţia pe ultima sută de metri. Nicolae Şerban ştia că ultimele acreditări se dau pe 24 ianuarie, pe 25 fiind programată o şedinţă de bilanţ la nivelul ministerului, pentru a se analiza starea staţiilor de salvare din ţară. Directorul Staţiei Gorj crede că şedinţa respectivă s-a amânat, fiind convins că nu va scăpa de inspecţia pentru acreditare aşa uşor.

GIGI CIUNCANU

Tineri amendaţi în curtea şcolii

Un grup de tineri, între care şi două eleve ale Grupului Şcolar Forestier, a fost amendat de către poliţişti pentru că se aflau în curtea acestui liceu fără drept. În ziua de 23 ianuarie 2006, orele 18.00, în timp ce patrulau în zona unităţilor de învăţământ, agenţii din cadrul Poliţiei municipiului Târgu Jiu au fost sesizaţi de către agentul de pază de la Grupul Şcolar Forestier, cu privire la faptul că patru persoane au pătruns, fără drept, în incinta unităţii şcolare, prin escaladarea gardului împrejmuitor. Lucrătorii de poliţie i-au identificat pe cei în cauză, aceştia fiind Viorel Cazacu, în vârstă de 20 ani, Cătălin Enache, în vârstă de 21 ani, ambii din Târgu Jiu, fără ocupaţie şi V.M., în vârstă de 17 ani, din comuna Hurezani şi M.M.C., în vârstă de 16 ani, din comuna Berezeni, judeţul Vaslui, ambele eleve la această unitate de învăţământ, care se aflau în afara orelor de curs. Cei patru au fost sancţionaţi cu amendă în valoare de 500 lei noi fiecare, conform Legii nr.61/1991 privind ordinea şi liniştea publică.
De asemenea, pentru a preveni evenimentele neplăcute în rândul elevilor, în ziua de luni, 23 ianuarie, poliţiştii de proximitate s-au deplasat la şase unităţi de învăţământ de pe raza municipiului, unde au avut întâlniri cu conducerile acestora pe linia prevenirii săvârşirii infracţiunilor cu violenţă şi actelor de tulburare a procesului de învăţământ.

ANA-MARIA ILINCA

Probleme cu „laptele şi cornul”
la Văgiuleşti

Cei peste o sută de elevi ce învaţă în satul Covrigi din comuna Văgiuleşti erau pe punctul de a nu-şi primi raţia de alimente oferite de la Guvern. Cauza acestei deficienţe a reprezentat-o starea drumului ce duce spre şcolile din acest sat ca urmare a neacoperirii carosabilului cu material antiderapant. Primarul Constantin Pârjol spune că întrucât maşina de distribuţie din cadrul programului „laptele şi cornul” nu a putut ajunge în această zonă, din cauza ninsorilor de peste noapte, s-a apelat la o Dacie Papuc aflată în administraţia Primăriei Văgiuleşti. De asemenea, un alt impediment l-a constituit şi blocajul creat de un autobuz care, după cum afirmă edilul, „s-a dat de-a doua, blocând drumul”.

(I.C.)

Flash-interviu

Ştiind că Dulău-i aprig, fără milă la efort,
Am plecat să văd ce este, de teroare export…
- Nea Viorele-n partea-doua, cobori cu băieţii-n Baia?
- Eu i-am propus lui Condescu, să îi urc în Himalaya!
- Dar de ce tocmai acolo? Ia în calcul şi Păpuşa…
- Nu mă-ncurc cu de-al de astea să fiu sigur blochez uşa!
- Nu gândeam la treaba aia. La păpuşa din natură
- Ia lasă-mă dracu-n pace, ăsta-i timp de aventură…
- Ce ţi-a plăcut sus la munte, ce ţi-ai trecut la notiţe?
- Rachiul vostru de prune şi vreo patru ciobăniţe!
- Păi spuneai nea Viorele, că nu-ţi trebuie păpuşi…
- Nu bă, nu sunt trufandale, astea sunt nişte mătuşi.
- De care mătuşi nea Vio, sunt mătuşi de PSD-eu?
- Nu de alea, tute dracu, sunt babe pe gustul meu!
-E interesantă treaba, însă cum le-ai „procurat”?
- Am trimis în jos băieţii să alerge până-n sat;
I-am aşteptat vreo trei zile n-au mai venit înapoi,
M-am gândit că-au rupt contractul şi se vor ciobani la oi.
Am luat bâta şi desaga, am coborât jos în sat,
Câte unul la o casă iac-aşa i-am depistat…
Le-am dat bâte pe spinare, sus în munte i-am gonit,
Şi în locul lor acolo, mintenaş m-am pripăşit!
- Dădeai de dracu ' nea Vio, dacă te prindeau ciobanii…
- Păi de aia m-am roit, luam pe coajă de toţi banii!
- Ca un prim obiectiv, ce-ţi propui pe viitor?
- Să facem teren de fotbal ici la munte în decor!

NELU POCHEA