Din indolenţa primarilor,

Bibliotecile din Gorj, ca şi inexistente

Bibliotecile comunale şi orăşeneşti din Gorj se află într-o stare deplorabilă. Alexandra Andrei, directoarea Bibliotecii Judeţene „Christian Tell” din Târgu Jiu, în a cărei subordine se află bibliotecile din judeţ, a afirmat că „pe lângă faptul că spaţiile în care bibliotecarii îşi desfăşoară activitatea sunt improprii, sunt localităţi în care nu există nici personal angajat”. Aceasta a mai precizat că achiziţia de carte „este aproape zero” pentru anul 2005, dar şi pentru anii trecuţi, cu toate că, de fiecare dată, autorităţile locale promit că situaţia se va remedia. Doar cărţile primite, prin donaţie, de la Ministerul Culturii şi Cultelor, mai ajung la cititorii din comunele Gorjului.

Achiziţii de carte zero
În judeţ există 70 de biblioteci, dar nici jumătate dintre acestea nu au o activitate apropiată de cerinţele cititorilor. În oraşul Bumbeşti-Jiu, primăria nu a mai dat nici un leu din 1990, dar a promis că va da suma de 100 milioane lei vechi până la sfârşitul anului 2005 pentru achiziţia de carte. Alexandra Andrei a spus că încă nu a primit confirmarea că aceşti bani au fost alocaţi, dar că va urmări îndeaproape acest proces. O situaţie asemănătoare este şi la Motru, unde biblioteca municipală nu este finanţată. „În Motru există pericolul ca rafturile cu cărţi să cadă pe elevi pentru că sunt foarte vechi şi supraîncărcate, iar spaţiul ocupat este impropriu”, a precizat Andrei.

Spaţiu bun, activitate lipsă
Despre biblioteca comunală din Muşeteşti, Alexandra Andrei a spus că spaţiul a fost amenajat şi igienizat de trei ani, dar din 1990 aici nu s-a achiziţionat nici măcar o carte nouă, deşi promisiunile sunt făcute lunar de către autorităţile locale. „Aici spaţiul arată bine dacă e filmat însă, dacă sunt filmate şi cărţile, imaginea nu mai este atât de frumoasă pentru că se observă foarte uşor vechimea lor. Bibliotecară pentru a împrumuta cărţi sau a da câteva indicaţii nu mai există de trei ani, deşi s-a explicat autorităţilor locale necesitatea ei”, explică Andrei.
În schimb, la Săcelu există bibliotecară, dar nu şi sediu adecvat. „Pentru a ajunge în incintă trebuie urcate nişte trepte care nu oferă nici o siguranţă, de cele mai multe ori ai senzaţia că poţi cade. Starea în care se află spaţiul este jalnică, iar achiziţia de carte este tot zero, fiind locul în care nu se întâmplă nimic din acest punct de vedere”, a mai spus Alexandra Andrei.

Biblioteci „în maternitate”
În mai multe localităţi din Gorj, bibliotecarele au intrat în maternitate, însă, în unele cazuri, după cum susţine Alexandra Andrei, „şi instituţia este tot în maternitate”. „Am înţeles că nu are rost ca autorităţile locale respective să angajeze o altă persoană pentru o perioadă de maxim trei ani, cât reprezintă concediul pentru creşterea copilului, dar în aceste cazuri trebuie desemnat un funcţionar al primăriei care să preia sarcinile, lucru care s-a întâmplat în unele cazuri”, conchide directorul Bibliotecii Judeţene „Christian Tell”, Alexandra Andrei.
După descentralizarea din ultimii ani, bibliotecile municipale, orăşeneşti şi comunale se află în subordinea autorităţilor locale. Aşadar, starea acestor biblioteci depinde de umoarea primarilor. Ceea ce este intolerabil în funcţionarea acestor biblioteci este faptul că mai toate nu au mai primit vreo carte de ani buni, în ciuda cerinţelor didactice stringente de lectură din învăţământul primar şi liceal, ca urmare a modificării programei de învăţământ.

LOREDANA ECOVIŢĂ

În urma închiderii crematoriilor din Gorj,

Spitalul Judeţean nu va mai face faţă deşeurilor medicale

Când crematoriile tuturor spitalelor din judeţ se vor închide, Spitalul Judeţean Târgu Jiu nu va putea prelua toate deşeurile rezultate din activitatea medicală. În prezent, Spitalul Judeţean a semnat contracte pentru arderea deşeurilor spitaliceşti cu Spitalul de la Dobriţa şi cel din Târgu Cărbuneşti, ale căror crematorii s-au închis la sfârşitul anului 2005. Totodată, Spitalul Judeţean Târgu Jiu preia şi materialele medicale folosite (seringi, tampoane, flacoane etc.) de la toate cabinetele private ce funcţionează pe raza judeţului, tot în baza unor contracte, care aduc unităţii sume importante de bani.
Directorul Spitalului Judeţean Târgu Jiu, Creola Enoiu, a precizat că „o să fim în situaţia în care vom fi solicitaţi şi de celelalte spitale pentru preluarea deşeurilor şi nu vom mai putea face acest lucru, deoarece crematoriul de aici nu va putea face faţă, în condiţiile în care va trebui să ardă zi şi noapte”. Totodată, în cazul în care crematoriul va trebui să funcţioneze non-stop vor fi probleme şi cu cei de la Agenţia de Protecţie a Mediului, din cauza poluării. Astfel, din toamna acestui an, Spitalul Judeţean nu va putea încheia contracte şi cu spitalele din Bumbeşti-Jiu, Rovinari, Turceni şi Motru, pentru preluarea şi arderea deşeurilor.
În prezent crematoriul face faţă la toate solicitările însă, după cum a mai precizat Creola Enoiu, „ar trebui ca şi Consiliul Judeţean să găsească o modalitate de achiziţionare a unui incinerator la nivel de municipiu, deoarece un astfel de incinerator are o valoare foarte mare, de aproximativ 100 de mii de euro, iar Spitalul Judeţean nu dispune de o astfel de sumă”.
În urma negocierilor cu Uniunea Europeană s-a stabilit ca incineratoarele din spitale să fie închise, deoarece sunt foarte poluante şi nu respectă legislaţia UE în domeniu. Normele UE prevăd că deşeurile periculoase rezultate din activităţile spitaliceşti trebuie să fie transportate la incineratoare complet echipate, însă, deocamdată, în ţară există doar câteva, care se pot număra pe degete.

CORINA POPA

Nici un bolnav de trichineloză în Gorj

Judeţul Gorj nu are până în prezent înregistrat nici un caz de îmbolnăvire de trichineloză. Conform celor precizate de specialiştii din cadrul Direcţiei Sanitar-Veterinare Gorj a existat la o persoană din Bumbeşti-Jiu suspiciunea că ar fi bolnavă de trichineloză. După efectuarea analizelor persoanei în cauză de către Direcţia de Sănătate Publică Gorj, suspiciunea a fost înlăturată, asta şi ca urmare a faptului că porcul de la care se consumase carnea fusese examinat, înainte de a se consuma, iar în acea familie nu mai era nici o altă persoană care să prezinte simptome specifice trichinelozei.

(C.P.)

Munca în frig

De astăzi, meteorologii avertizează că frigul va pune stăpânire pe ţara noastră. Conform legii, în cazul în care temperaturile coboară sub minus 20 de grade Celsius, angajatorii sunt obligaţi prin lege să asigure fiecărui salariat o jumătate de litru de ceai pe zi sau să reducă programul de lucru. Legislaţia muncii mai prevede asigurarea examenului medical al angajaţilor şi posibilitatea de transport la spital. Dacă sunt lucrători care au contraindicaţii pentru munca la temperaturi extreme, angajatorul este obligat să le reducă programul de muncă sau, dacă este posibil, să îi mute temporar în alte sectoare de activitate. Conducătorii unităţilor care nu respectă condiţiile menţionate, pot fi amendaţi cu sume între 15 şi 25 de milioane de lei vechi.

(R.T.)