Solicitare la Parchet privind dispariţia unui dosar despre averea lui Năstase

Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor a solicitat Parchetului instanţei supreme să verifice modul în care au dispărut, după 1999, acte deţinute de oficiu privind averea lui Adrian Năstase, un procuror declanşând joi investigaţii în acest caz, susţin surse judiciare. Solicitarea Oficiului a fost înregistrată, miercuri, la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Cazul „mătuşa Tamara” a făcut obiectul unui dosar instrumentat de Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) încă din anul 1999, dar acest dosar este posibil să fi fost distrus, au declarat surse apropiate anchetei de atunci. Potrivit surselor citate, dosarul ar fi dispărut după schimbarea puterii politice, după alegerile generale din anul 2000. „Nimeni nu ştie ce s-a întâmplat cu acel dosar. Cert este că a existat, iar acum nu mai este”, au declarat sursele citate.
Aceleaşi surse au adăugat că procurorii au cerut reprezentanţilor Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor să iniţieze de urgenţă o anchetă, pentru a stabili circumstanţele în care a dispărut dosarul „mătuşa Tamara”. Presa centrală a redat pe larg despre averea pe care o mătuşă i-a lăsat-o moştenire fostului prim-ministru Adrian Năstase, care a solicitat ulterior procurorului general al României verificarea legalităţii moştenirii primite de el de la mătuşa Tamara.
Despre bijuteriile pe care le-a moştenit familia Năstase de la aceeaşi rudă, Oficiul Naţional pentru Spălarea Banilor a făcut o sesizare, în 1999, la Parchetul instanţei supreme, în care se făcea referire la anumite suspiciuni cu privire la contul în care au ajuns banii proveniţi din vânzarea acestor obiecte, susţin surse judiciare.  
Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor a fost înfiinţat în 1999, când Guvernul l-a desemnat ca preşedinte al oficiului pe Adrian Cucu, din cadrul Ministerului de Finanţe.  În 2001, Adrian Cucu a fost înlocuit de Guvern la conducerea Oficiului, funcţia fiind preluată de Ion Melinescu. Tot atunci a fost revocat şi unul din membrii Oficiului - Vasilica Enescu, din cadrul Parchetul Curţii Supreme de Justiţie. Ioan Melinescu a fost revocat din funcţia de preşedinte al Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor la cerere, în aprilie 2004, în locul său fiind numit ulterior Ilie Iulian Dragomir, vicepreşedintele Curţii de Apel Bucureşti.
La scurt timp de la numirea în funcţie, Dragomir a atras public atenţia asupra unor „scăpări” ale fostei conduceri a oficiului. De altfel, actuala conducere a Oficiului a făcut mai multe sesizări penale împotriva lui Melinescu, pe care îl acuză că a încălcat prevederile legale privind protecţia informaţiilor clasificate.
Potrivit unor surse judiciare, Ioan Melinescu este cercetat penal de procurorii de la Parchetul instanţei supreme pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi favorizarea infractorului. Potrivit surselor citate, ar fi vorba despre neraportarea unor tranzacţii efectuate de omul de afaceri craiovean, trimis în judecată pentru că, în perioada 2001-2003, ar fi primit ilegal TVA însumând aproape 300 de miliarde de lei vechi.

(M.F.)

Vicepremierul George Copos,
urmărit penal

Procurorii Departamentului Naţional Anticorupţie au declanşat urmărirea penală împotriva vicepremierului George Copos. Copos, directorul general al Loteriei Naţionale şi unul dintre acţionarii de la grupul Ana sunt acuzaţi de abuz în serviciu şi evaziune fiscală. Frauda imputată celor trei ar fi estimată la un milion de euro, susţin surse judiciare. Loteria Naţională ar fi cheltuit aproximativ 600 de miliarde de lei pentru a achiziţiona, în Transilvania, imobile care nu pot fi utilizate însă ca sedii ale companiei. Totodată, Loteria Naţională ar fi cumpărat 38 de spaţii comerciale pe care ar fi urmat să le transforme în agenţii loto, tranzacţiile fiind încheiate fără să fi fost organizate licitaţii, aşa cum prevede legislaţia în cazul instituţiilor de stat.

(HotNews.ro)

Drumarii ameninţă cu deschiderea conflictului de muncă

Sindicaliştii din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) ameninţă cu deschiderea conflictului de muncă, ei invocând lipsa unui buget pe 2006 al companiei aprobat de Ministerul Transporturilor, ceea ce face imposibilă negocierea salariilor. Maria Androne, preşedintele Sindicatului Naţional Profesional al Drumarilor din România (SNPDR), a declarat că este posibil ca în luna februarie cei peste 6.700 de salariaţi ai CNADNR să nu mai iasă în stradă pentru a-şi îndeplini sarcinile de serviciu, drumurile rămânând astfel necurăţate. Sindicaliştii au cerut ca, în 2006, salariul minim brut în grila de salarizare a companiei să crească de la 330 de lei (3,3 milioane vechi) la 370 de lei (3,7 milioane de lei vechi). Bugetul propus de companie pentru 2006 - de 81,9 milioane de lei (819 miliarde de lei vechi) - ar acoperi cererile sindicale, dar nu se ştie dacă această sumă va fi aprobată. Androne precizează că 34 la sută din muncitorii din cadrul companiei au salariul minim pe economie. Liderul sindical a afirmat, de asemenea, că nivelul de salarizare al angajaţilor CNADNR reprezintă 65 la sută din salariul acordat în cadrul celelorlalte structuri ale Ministerului Transporturilor.

(R.T.)