Concurs la retrocedat păduri !

Vom avea proprietari de mii de hectare

Teama de sosirea moşierilor la începutul deceniului trecut ţine de istorie deşi realitatea lui 2006 arată că în acest an vom avea gorjeni care vor deveni proprietari peste sute şi mii de hectare de pădure. Obştile nu intră în acest calcul, un inventar al cererilor depuse la primăriile din judeţ arătând că, în momentul de faţă, 162 de persoane revendică nu mai puţin de 60.000 de hectare, în timp ce 30.000 de gorjeni aşteaptă mila autorităţilor pentru a deveni stăpâni pe mai puţin sau cel mult un hectar de pădure.
Inventarierea cererilor depuse de nepoţii şi strănepoţii marilor moşieri de altădată arată că zonele Runcu şi Novaci sunt cele mai cerute la retrocedări. Autorităţile au aici cereri depuse de la Sanda Necropontes (780 ha), Constantin Alimonişteanu (900 ha), Doru Pătrăşcoiu (800 ha), Nicolae Vrăiloiu cu peste 2000 de hectare revendicate, Anca Kohler (1662 ha), Gheorghe Aposteanu (1300 ha), sau Max Culcer cu 1425 ha. Anul acesta toţi vor deveni cel mai probabil proprietari şi stăpâni ai unor suprafeţe extrem de mari de pădure.
Şeful Direcţiei Silvice Târgu Jiu, Gheorghe Novac, afirmă că până acum au fost deja retrocedate 43.000 de hectare, proprietarii având obligaţia să încheie contracte de administrare a pădurilor cu ocoale silvice private sau de stat. Judeţul stă prost la acest capitol, adică nu are nici un ocol privat capabil să administreze asemenea suprafeţe şi, în consecinţă, dacă iniţiativa privată nu se va manifesta în acest domeniu în scurt timp, Romsilva va rămâne singura soluţie. În judeţ vor fi retrocedate în următoarele luni 175.000 de hectare, statul rămânând şi el proprietar pe câteva zeci de mii de hectare.
„Din legislaţia în vigoare reiese că Romsilva nu are obligaţia de a efectua paza şi administrarea pădurilor, aceste servicii putând fi efectuate pe bază de contract doar la solicitarea proprietarilor. Orice proprietar răspunde în faţa legilor în vigoare de nerespectarea regimului silvic. De exemplu, pentru neasigurarea viramentului de 3% din valoarea masei lemnoase pe picior exploatate la fondul de mediu, amenda este de până la 2500 de lei noi. Trei proprietari se pot constitui însă în asociaţie dacă îşi pun în comun bunuri, valori pentru a-şi asigura condiţii mai bune în domeniul administrării pădurilor”, a menţionat Novac.
Data de 5 aprilie reprezintă termenul limită după care nu se mai pot face marcări pentru tăierea lemnelor în lipsa unui contract de administrare. Şeful Direcţiei Silvice Târgu Jiu spune că o parte dintre gorjenii care şi-au primit pădurile înapoi merg la instanţe şi îşi anulează titlurile de proprietate pentru că vor să îşi recupereze pădurile pe vechile amplasamente. Novac menţionează însă că oamenii nu mai predau amplasamentele pe care au fost temporar proprietari la primării şi, în consecinţă, în cazul unor tăieri ilegale, ei vor fi cei traşi la răspundere, chiar dacă au o hotărâre de anulare a titlului de proprietate.

GIGI CIUNCANU

Studio de înregistrări pentru
imortalizarea folclorului autentic

În Târgu Jiu nu există în acest moment un studio de înregistrări audio-video care să imortalizeze ce a mai rămas din folclorul autentic al gorjenilor, motiv pentru care Viorel Gârbaciu, directorul Şcolii Populare de Artă din municipiu, are în proiect realizarea unui astfel de studio în cursul anului curent „Obiectivul acestuia va fi acela de a salva în memoria audiovizualului tot ce se mai poate numi folclor autentic în Gorj pentru că anii trec, iar obiceiurile populare dispar odată cu cei care le mai păstrează încă”, explică Gârbaciu.
În Târgu Jiu există un studio audio de înregistrări particular şi mai multe studiouri particulare în judeţ. Odată cu concretizarea proiectului vor fi imortalizate atât audio cât şi video bocitoarele, descântătoarele, diferitele urări specifice nunţilor, lăutarii şi rapsozii care profesează în prezent şi de existenţa cărora foarte puţin ştiu. Se vor scuti şi sume de bani importante, deoarece se pot înregistra în Târgu Jiu videoclipuri pentru posturile de televiziune din ţară pentru care în mod normal formaţiile şi soliştii Şcolii Populare de Artă se deplasează în Bucureşti.
Locaţia studioului a fost stabilită în incinta Şcolii Populare de Artă unde în acest moment funcţionează diferite direcţii din cadrul Primăriei Târgu Jiu. „Pentru înfiinţarea studioului ne trebuie maxim 50 mii lei RON, o sumă nu foarte mare, dar pe care instituţia nu o are şi singura speranţă este alocarea ei de către Consiliul Judeţean Gorj, în subordinea căruia ne aflăm”, explică Gârbaciu. Acesta are în vedere şi un parteneriat cu o persoană sau altă instituţie. „Prin înfiinţarea acestui studio, nu dorim să facem concurenţă celorlalte studiouri particulare existente în judeţ ci ne propunem să refacem în ultimul moment arhiva folclorică sonoră şi video a Gorjului care la ora actuală este, aşa cum spune Caragiale, «sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire», a dispărut”, a precizat Gârbaciu.
Şcoala Populară de Artă, în conducerea lui Gârbaciu, se poate mândri în prezent cu finalizarea a trei proiecte importante pentru cultura gorjeană ce au fost realizate în cursul anului 2005: înfiinţarea Ansamblului Folcloric „Maria Lătăreţu”, a primului teatru de păpuşi profesionist din judeţ, Teatrul de păpuşi „Pinocchio” şi a singurei orchestre de muzică cultă, Orchestra „Lira Gorjului”.

LOREDANA ECOVIŢĂ

Sute de societăţi gorjene sunt în reorganizare judiciară

În anul 2005, la peste 190 de societăţi gorjene s-a demarat procedura de reorganizare şi lichidare judiciară ca urmare a neplăţii datoriilor înregistrate la bugetul statului, a precizat Dumitru Pârvulescu, directorul adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Gorj. Valoarea totală a datoriilor se ridică la 845 miliarde lei vechi, sumă care trebuie recuperată de lichidatorii judiciari.
În ceea ce priveşte numărul mare de societăţi intrate în reorganizare judiciară, Pârvulescu a precizat că majoritatea agenţilor economici nu mai au activitate şi nici salariaţi. „Activitatea contabilă a acestora a fost mai mult un facturier în maşină şi o ştampilă în buzunar, fără angajaţi, dar au datorii pe care nu le pot achita”, explică Pârvulescu. Însă pentru nici una dintre societăţi, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Gorj nu are hotărâri judecătoreşti prin care sunt declarate falimentare.
La nivelul judeţului activează 11.200 de societăţi. Directorul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Gorj, Gheorghe Paraschivu, a declarat că „în mod normal, fiecare administrator ar trebui să declare singur falimentul societăţii pe care o conduce şi nu ar trebui ca organele statului să constate acest fapt.
„Legislaţia în vigoare prevede că administratorii sunt obligaţi să declare starea de faliment a societăţilor în maxim 30 de zile de la constatare. Dacă ascund acest fapt, ei riscă dosar penal şi o pedeapsă de până la trei ani”, au mai precizat reprezentanţii Direcţiei de Finanţe Gorj. Până acum, în Gorj nu au fost întocmite dosare penale în acest sens.

LOREDANA ECOVIŢĂ

Campanie a Poliţiei

Oamenii legii speră să reducă
numărul accidentelor

Poliţia se pregăteşte de o operaţiune de amploare, la scară naţională, menită să reducă măcar cu câteva procente numărul accidentelor rutiere. Anual, pe drumurile României, mor mii de oameni, de cele mai multe ori din greşeli elementare ale şoferilor sau pietonilor. Astfel, de astăzi toţi poliţiştii vor ieşi în stradă. De la simpli agenţi până la comandanţi de unităţi, cu toţii vor face un apel pentru viaţă. 2005, un an în care numărul accidentelor grave a crescut cu aproape 6%. Numărul victimelor la fel. Viteza a fost cauza principală. Iar România s-a ales cu aproape 20 de şosele importante trecute pe harta neagră a accidentelor. DN 1 a fost locul în care aproape 700 de oameni au fost răniţi. La toate acestea un rol important l-a avut centura de siguranţă, de fapt neutilizarea ei. Cu aproape 6.000 de accidente grave într-un singur an, România a reuşit să deţină un loc fruntaş în Europa la numărul de victime. Toate acestea i-au convins pe cei de la Inspectoratul General de poliţie să iasă în stradă şi să îndemne conducătorii auto şi pietonii la mai multă precauţie.

(R.T.)

Dascălii se pot înscrie pentru
gradaţiile de merit

Peste 100 de gradaţii de merit se vor oferi în acest an pentru cadrele didactice din Gorj. Dascălii care vor gradaţie de merit îşi pot depune dosarele la Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Gorj în perioada 20 ianuarie-11 februarie, urmând ca apoi Consiliul de Administraţie să aprobe lista celor ce vor beneficia de acest drept. Gradaţia de merit se va acorda la 10% din posturile didactice existente la nivelul ISJ Gorj şi va reprezenta 20% din salariul de bază al cadrului didactic. Astfel, gradaţia de merit pentru un cadru didactic cu gradul I şi o vechime de peste 25 de ani în învăţământ va avea o valoare de 3.130.000 lei, după cum a precizat Gheorghe Mitescu, inspector şcolar adjunct în cadrul ISJ Gorj.

C. POPA

Elevi premiaţi de Consiliul Judeţean Gorj

Şase elevi ai Colegiului Comercial „Virgil Madgearu” din Târgu Jiu au fost premiaţi de către Consiliul Judeţean Gorj. Elevii au participat, la Timişoara, la un concurs al firmelor în exerciţiu ale liceelor economice. Târgujienii s-au clasat pe locul III, prezentând un catalog de ceasuri şi bijuterii. Firma este una virtuală şi are ca acţionari elevii clasei a XI C. „Acţionarii” au fost reprezentaţi în oraşul de pe Bega de către şase dintre ei, însoţiţi de profesorul coordonator Melania Popescu. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cornel Popescu şi reprezentantul Direcţiei pentru Învăţământ, Educaţie şi Cultură din cadrul Consiliului Judeţean, Emil Popescu, le-au înmânat elevilor diplome de merit şi un plic cu câte cinci milioane de lei pentru fiecare.

C. POPA

Nepoţii

De ruşinea naţiunii şi de râsul lumii-ntregi,
De la băgători de seamă pân' la preşedinţi şi regi…
Râd şi curcile şi porcii, cai, măgari, găini şi ciori
Cum ni s-a umplut pământul de nepoţi moştenitori!
Nu găseşti în toată lumea alţi nepoţi mai fericiţi
Ca nepoţii României, nepătaţi şi înstăriţi…
Dar nu-i vorba de nepoţi anonimi şi nevoiaşi,
Din colibe, de la sate sau ghetouri de oraş
Sau de nepoţei mici cu mânuţa stând s-o-ntindă,
Să-i pună moşul covrigul şi să-l salte sus la grindă.
Este vorba de borfaşi, de baroni şi alţi sus-puşi
Care umblă şi-n morminte să inventeze mătuşi…
Nu ştiu cum să-şi mai mascheze caracterele de hoţi,
Oameni cu nepoţii mari, văicărindu-se… nepoţi.
Ca să lămurim problema, s-o aducem pe făgaş
Am chemat la „o bomboană” pe nepotul Victoraş…

Rep: -Să trăieşti nepoate Victor, văd că ieşi grăbit pe uşă…
VP: - Da, voiam să ies oleacă, să mă duc la o mătuşă.
Rep: - D-nul Victor eşti mai sincer, ai şi moacă de nepot,
Care-i treaba cu mătuşa, de se poartă peste tot?
VP: - Da, escrocheria-i mare, vreau s-o înţelegi niţel
Este ideologia lui nepotu' Bombonel!
Rep: - Nu-nţeleg, îi eşti unchi? Pentru ce îi spui nepot?
VP: - E o teză de congres, o supunere la vot.
Bunicuţa, ca idee, ne-a învăţat nepotismul,
Când jurăm cu mâna dreaptă să renaştem comunismul!
Fii atent care-i mişcarea, hai să fiu mai explicit;
Noi „tovarăşi ” ne spuneam în clanul numit partid.
Ne-am decis să înfiinţăm, ca să fim unul ca toţi,
În loc de „Ştefan Gheorghiu”, „facultatea de nepoţi”!
Unii sunt acum la cursuri, alţii suntem absolvenţi,
Mai avem câteva cazuri de excluşi sau repetenţi…
Şi cu toţii folosim apelativul „nepoate”,
Inventăm mătuşi şi unchi, totul merge ca pe roate!
Mentorul l-a numit rector pe cel mai fin nepoţel,
Autorul multor teze, deci nepotul Bombonel.
Rep: - Să-nţelegem că viesparul numără nepoţi o droaie…
VP: - Primul a ieşit la rampă chiar nepotul Nicolae.
N-a ştiut cum s-abordeze strategia c-o mătuşă,
Şi l-am dat puţin la grindă, cu nepoţii de pe tuşă.
Noi în clan aveam pretenţii pentru un nepot – baron…
Văd că se-ncadrează bine pân-acum nepotul Ion!
Rep: - Să vă ia dracu nepoate, v-aţi amestecat cu toţi,
Nu se ştie care-s unchi sau care sunteţi nepoţi.
De Parchet, de judecată, pe acolo ce-aţi studiat?
VP: - Hai dispari că sunt grăbit, nu am timp de comentat!

NELU POCHEA