Mineri pentru câteva ore…

Explozia de la mina Anina a creat în mintea tuturora impresia că, în mină, moartea ţine coasa desupra lămpaşului de miner. Însă o zi prin galeriile minei din Dragoteşti schimbă în profunzime concepţia legată de minerit. Aici se poate vedea că ortacul care transpira dând la târnăcop a fost înlocuit de un miner ce are la îndemână tehnologia modernă, lucru care face munca acestuia mult mai uşoară şi mai lipsită de pericole.

Accidente minore
Încălţaţi în cizme de cauciuc, cu hainele de miner pe noi, lămpaşul şi masca de gaze atârnată de gât, ne urcăm în trenul ce avea să ne poarte în adâncul pământului. Lumina dispare şi cu fiecare metru parcurs ne afundăm tot mai mult în întunericul galeriilor. Inginerul Sorin Popescu lucrează de 12 ani în subteran şi este unul dintre ghizi în această incursiune subpământeană.
Contrar eternei reguli că viaţa în mină este foarte grea, Sorin spune exact contrariul. „Pentru noi e obişnuinţă iar aici nu avem gaze şi condiţiile diferă mult faţă de cele din minele din Valea Jiului, aici accidentele fiind minore”, povesteşte ortacul. În tot acest timp, roţile vagonetului în care ne aflăm înaintează tot mai în adânc. Vorbind tare pentru a se face auzit, minerul spune că îşi doreşte să iasă la pensie din această meserie.
În cele din urmă, trenul ajunge la destinaţie. Coborâm şi înaintăm spre „un fund fără sac”, aşa cum este denumit de către ortaci. De aici şiroaiele de transpiraţie încep să curgă iar aerul devine puţin apăsător. În drumul nostru, câţiva mineri, mânjiţi de negrul cărbunelui, veghează asupra utilajelor ce sfârtecă pământul pentru a scoate aurul negru.

Poveşti minereşti
Deşi sunt lipsiţi de lumina soarelui, minerii sunt oameni obişnuiţi şi glumesc chiar dacă trăiesc precum cârtiţele sub pământ. Aici, printre pereţii galeriei circulă tot felul de poveşti. Ortacii povestesc că fiecare nou venit trebuie să primească un fel de botez. Astfel că novicii sunt speriaţi de veteranii meseriei cu „valva minei”, un fel de stafie de care minerii nici nu vor să audă.
O altă glumă pe care aceiaşi vechi mineri o fac pe seama celor noi este aceea a aducerii unei „chei de piluga”. Cel căruia i se cere acest obiect nu-l va putea aduce niciodată întrucât nu există un astfel de instrument, „cheia de pilugă” fiind de fapt o simplă gaură.
Glumele şi ciumbuşlucurile nu-i împiedică însă pe minerii de la Tehomir să fie în top şi să producă atât cărbune cât li se cere şi la un preţ competitiv. Toate acestea în condiţii care, din punctul de vedere al acelora care lucrează aici, sunt foarte bune, comparativ cu cele întâlnite în alte mine din judeţul Gorj.

Din Senat, în galerie
Fără a fi în campanie electorală, senatorul Ion Florescu a coborât în mijlocul minerilor. Lăsând deoparte costumul şi cravata, parlamentarul a îmbrăcat haina de miner şi a simţit pe propria piele, pentru câteva ore, ceea ce înseamnă să fii miner. Ion Florescu povesteşte că această coborâre în galeriile minei din Dragoteşti nu este prima de acest gen, acesta mergând în mină şi în urmă cu câţiva ani.
Nu e un lucru obişnuit ca un parlamentar să părăsească fotoliul de senator pentru a înghiţi praful de cărbune şi mai ales când nu este în campanie electorală. Conducerea acestei mine spune că singurul parlamentar care a vizitat această mină de două ori, până în prezent, a fost senatorul Florescu. Acesta nu a fost însă singurul, conducerea minei de aici susţinând că şi un alt parlamentar, deputatul Sorin Marian Paveliu, a mai îndrăznit să calce în mină.

Peste 1000 tone de cărbune, lunar
Mina din Dragoteşti este una dintre puţinele care încă mai funcţionează. Restructurarea a distrus însă majoritatea minelor existente în Gorj chiar dacă unele chiar erau eficiente. Aici s-au făcut investiţii astfel încât cei peste 300 de ortaci scot, zi de zi, peste o mie de tone de cărbune la un preţ concurenţial.
În galeriile acesteia, condiţiile de lucru sunt mai mult decât bune iar de la punerea în funcţiune a acesteia, în urmă cu mai bine de 25 de ani, mina s-a dovedit a fi eficientă. Deşi a fost pusă pe lista neagră, în urma demersurilor, s-a reuşit menţinerea acesteia în funcţiune. Decizia s-a dovedit a fi una foarte bună, mina din Dragoteşti alimentând, şi în prezent, Complexul Energetic Turceni cu materialul combustibil.
După ce am scăpat de căldura din galerii şi de cele câteva bălţi întâlnite, ne-am îndreptat spre ieşire. Mărşăluind prin praful de cărbune, la un moment dat, am zărit eterna luminiţă de la capătul tunelului. Cu nasul plin de negrul cărbunelui şi tuciurii de zgură am ieşit în cele din urmă la suprafaţă. O zi ca oricare alta, lipsită de pericole, o zi obişnuită din viaţa unui ortac ce nu-şi doreşte decât să aibă un loc de muncă pentru a putea pune pe masa copiilor o bucată de pâine.

IRINEL CEURANU

Vine acreditarea !

La Ambulanţă porcul se îngraşă în Ajun

Lunile de scandal din cadrul instituţiei, ca să nu spunem anii, au trecut la fel de „repede” ca tranziţia spre economia de piaţă, iar „luptele seculare” purtate între diversele grupuleţe şi bisericuţe din cadrul Staţiei de Ambulanţă şi din sistemul sanitar judeţean au adus unitatea în situaţia disperată de a aştepta cu sufletul la gură scurgerea zilelor rămase până la primirea verdictului pentru a vedea dacă mai funcţionează şi de acum încolo sau nu. Staţia de Ambulanţă se pregăteşte de acreditarea pe care trebuie să o obţină de la Ministerul Sănătăţii.
Vizita de la Minister este pregătită aici aşa cum trebuie. Nervii sunt întinşi la maxim, iar controalele se ţin lanţ, pentru ca, în cazul unui eşec, cineva să poată arăta cu degetul înspre altcineva. Directorul Nicolae Şerban afirmă că în această săptămână face ultimele pregătiri pentru a corespunde măcar cerinţelor minime impuse de minister. Acesta s-a plâns până acum de mai multe ori că din cauza lipsei banilor nu va reuşi să aibă dotările necesare, staţiile de emisie recepţie fiind cele mai solicitate.
Controlul care va veni luni şi marţi de la Bucureşti va constata că doar pe principalele ambulanţe există staţii de emisie recepţie instalate în această săptămână, celelalte salvări urmând să fie dotate ulterior. Şeful Staţiei afirmă că pe el nu îl preocupă acum altceva decât să obţină acreditarea unităţii, mai ales că puţini sunt cei care îl ajută în acest demers, dar toată lumea îşi doreşte acreditarea.
Nicolae Şerban declară că Direcţia de Sănătate Publică a sistat deocamdată controalele pe care le iniţiase la Ambulanţă. DSP va putea să îşi reia propriile controale după ce va fi rezolvată problema acreditării Staţiei de Ambulanţă. Şeful DSP Gorj, Aristică Moroşanu, nu a comentat situaţia respectivă, precizând că nu mai discută cu ziariştii prin telefon, ci numai faţă în faţă.
Tensiunea dinaintea vizitei de la Bucureşti este de înţeles, mai ales că Moroşanu a dovedit până acum că este un director care înţelege să fie transparent şi deschis faţă de opinia publică. Acesta a menţionat doar că între instituţia sa şi Staţia de Salvare nu există nici un conflict, deşi chiar el a avut câteva certuri la scenă deschisă cu Şerban anul trecut. În cazul unui eşec, şeful DSP va avea propria sa responsabilitate, acreditarea Staţiei în condiţiile neîndeplinirii tuturor criteriilor reprezentând un compromis de care gorjenii ar avea nevoie, indiferent de contribuţia pe care o au cei implicaţi în „munca” respectivă.

GIGI CIUNCANU

Palatul Copiilor din Târgu Jiu
se renovează

Clădirea Palatului Copiilor Târgu Jiu are nevoie de lucrări urgente de reabilitare a exteriorului deoarece, pe alocuri, tencuiala a început să cadă, devenind un pericol pentru trecători. Directorul Pompiliu Ciolacu a precizat că de foarte mulţi ani nu s-au mai realizat lucrări de renovare, susţinând că municipalitatea şi-a manifestat disponibilitatea de a contribui la refacerea clădirii. „Domnul primar Florin Cârciumaru a promis că ne va ajuta să refacem exteriorul clădirii care are mare nevoie de renovare. Întâmpinăm probleme şi din cauza acoperişului. Când plouă trebuie să mergem cu lighene în pod”, a declarat Ciolacu. Lucrări la acoperiş s-au efectuat şi în ultimii doi ani, dar parţiale, din lipsă de fonduri.
Ciolacu a mai precizat că se va reabilita şi baza sportivă din cadrul instituţiei, iar copiii vor beneficia de un teren de tenis.
„Dorim să facem şi o grădină de vară pentru ca în perioada caldă a anului să susţinem, gratuit, spectacole pentru târgujieni”, explică directorul Ciolacu. Se are în vedere achiziţionarea unei scene mobile ce va fi amplasată atât pe baza sportivă cât şi în faţa instituţiei. Scena mobilă costă aproape 10 mii lei RON, bani care vor fi primiţi din partea unui sponsor ce a dorit să rămână anonim.
Palatul Copiilor se găseşte lângă Biblioteca pentru copii „Christian Tell” Târgu Jiu, vizavi de parcul ce găzduieşte statuia lui Tudor Vladimirescu. Clădirea are o vechime considerabilă, iar pentru păstrarea „amprentei” vremurilor de altă dată, nu se va renunţa la actuala arhitectură. Imobilul a deservit şi elevii Liceului de Muzică, însă, din cauza spaţiului insuficient, s-a găsit, în cele din urmă, o soluţie, iar instituţia de învăţământ a obţinut un alt sediu.

LOREDANA ECOVIŢĂ

Terenurile degradate, în vizorul
Direcţiei Agricole Gorj

Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Gorj are de executat pentru acest an lucrări de ameliorare pentru terenurile agricole degradate. Lucrările constau în stabilizări de terenuri, efectuarea de rigole şi şanţuri pentru scurgere, precum şi plantări de pomi, în special de salcâmi. Astfel de lucrări de ameliorare se vor efectua în perimetrele Dealul Târgului, Leleşti, Turcineşti, Botorogi, Buduhala-Corneşti şi Dobriţa-Runcu. Virgil Drăguşin, directorul DADR Gorj, a precizat că „în mod normal, astfel de lucrări ar trebui să se deruleze pe parcursul unui an, dar în cazul în care societatea care efectuează lucrările întâmpină probleme, termenul se prelungeşte”. Sursa de finanţare pentru executarea unor astfel de lucrări este constituită din taxele percepute de la persoanele fizice şi juridice pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol.

(C.P.)

Ajutor pentru încălzirea cu lemne

În această lună, doar trei persoane au solicitat Direcţiei Publice de Protecţie Socială din cadrul Primăriei Târgu Jiu ajutor financiar pentru încălzirea cu lemne, a declarat Alină Moşilă, şef serviciu în cadrul acestei instituţii. Ajutorul are o valoare lunară de 48 lei RON şi se acordă până în luna martie a acestui an. În acest scop, Primăria Târgu Jiu a alocat din buget suma de 62.400 lei RON. Până în prezent primesc ajutor pentru încălzirea cu lemne un număr de aproape 300 de târgujieni. Primele cereri în acest sens au fost primite încă din luna octombrie 2005.

(L.E.)